Biletul nr.

15
1.Percuția comparativă a plămînilor.Raportarea rezultatelor obținute.Numiți mecanismul
si cauzele sunetului percutor mat.
Percuția comparativă a plaminilor- mai întîi se compară sunetul percutor deasupra apexurilor anterioare
ale plămînului.Pentru aceasta degetul plesi-metru se aseaza paralel si mai sus de clavicula.Apoi se
efectuiaza lovituri cu degetul pe clavicule care inlocuiesc pesimetru.La percutia plaminului mai jos de
clavicule , degetul-pesimetru se așează în spații intercostale paralel coastelor si pe portiuni strict simetrice
ale hemitoracelor drept si sting. Pe liniile medioclaviculara si cele afilate medial față de ele sunetul
percutor se compara numai pina la nivelul coastei a 4-a mai jos de care in stinga se afla cordul ,modificind
sunetul percutor
 Pentru efectuarea percutiei comparative subaxilare bolnavul ridică mînile in sus si le plaseaza la
ceafa .
 percutia comparativă a plaminilor din spate se incepe in regiunea suprascapulara.Degetul-
plesimetru se aseaza orizontal , iar regiunea interscapulara se aseaza vertical .In aceste moment
incruciseaza minile la pipet , deplasind omoplatii lateral de la coloana vertebrala.
 Mai jos de unghiul scapular degetul-plesimetru din nou se aseaza pe spatiile intercostale,paralel
coastelor.
Cauzele sunetului percutor mat:
*este un sunte care se obtine atunci cind percutam toracele iar intre percutie si tesutul rezonant se
interpune lichid sau tesut solid(lichid pleural din pleurizii, puroi din abcese pulmonare,tesut neplazic )
* condensarea masiva a plamînilor -pneomonie,hidrotorax.este un sunet surd si scurt

2.Ascultația cordului.Raportarea rezultatelor obținute.Numiți mecanismul si cauzele

diminuării ambelor zgomote cardiace.
Ascultatia cordului:În timpul activității cardiace se produc fenomene acustice - zgomotele cardiace,
zgomotul 1 cel sistolic și zgomotul 2 diastolic.
 Zgomotul 1 este format din mai multe componente: componenta valvulară, musculară, vasculară și
atrială.
 Zgomotul 2 este format din contul oascilațiilor, care apar la începutul diastolei la închiderea
valvulelor semilunare ale aortei și trunchiul pulmonar (componenta valvulară și vasculară).
 Locurile de proiecție a zgomotelor cardiace sunt: în primul rând se ascultă valvula mitrală la apexul
inimii (unde se aude cel mai bine zgomotul 1), apoi valvula aortei în spațiul intercostal II din dreapta
sternului, apoi valvula trunchiului pulmonar în spațiul intercostal II din stânga sternului, valvula
atrioventriculară dreaptă la baza apofizei lanceolate a sternului și din nou valvula aortică în punctul
Erb-Botkin. Zgomotul 2 fiind auzit mai bine la nivelul valvulelor semilunare.

Cauzele diminuării ambelor zgomote :obezitatea,emfizem pulmonar,musculatura

dezvoltata,pleurizie stînga,pericardita exudativă,miocardita grava.
Diminuarea ambelor zgomote cardice: se poate sa se observe la slăbirea posibilității de
contracție a mușchiului cardiac la bolnavii de miocardita, distrofie a miocardului,
cardioscleroza,în colaps acumularea lichidului în cavitatea pericardului.
1. Atenuarea zgomotului 1 la apexul inimii se observă în insuficiența aortica si mitrală
 2. Atenuarea zgomotului 2 deasupra aortei se observa în insuficiența valvulei aortice,
fiindca in asa caz are loc ori distrugerea valvelor, ori scaderea posibilitatii lor de a
oscila ca urmare a condesarii cicatrizante.

3.Palparea superficiala a abdomenului.Raportarea rezultatelor obținute.Numiți

semnificația și cauzele palpării punctelor dureroase.
 Este metoda cea mai importantă pentru examenul clinic al abdomenului deoarece
decelează modificări ale peretelui, ale conţinutului abdominal şi modificări ale durerii
provocate.
 Palparea se face cu pacientul în decubit dorsal, relaxat, cu membrele inferioare uşor
flectate şi examinatorul plasat în dreapta pacientului. Pot fi determinate: lipoame,
formaţiuni tumorale, procese inflamatorii superficiale uneori supraiacente organelor
interesate (abces hepatic cu reacţie superficială).
 Hiperestezia cutanată este un semn important în decelarea iritaţiei peritoneale în
fazele incipiente ale peritonitei acute prin inflamaţia unui organ abdominal
(apendicită acută, colecistită, ulcer perforat). Punerea ei în evidenţă se face plimbând
degetele foarte fin la suprafaţa tegumentelor. Palparea musculaturii peretelui
apreciază gradul ei de dezvoltare, prezenţa de puncte herniare sau tumori. In cazul
prezenţei de hiperestezie se poate constata şi contractura musculară concomitentă,
semn denumit apărare musculară ce apare în peritonite.
 In cazul în care contractura musculară este generalizată, peretele abdominal este
rigid ca o scândură şi poartă denumirea de abdomen de lemn.
 Aprecierea durerii provocate – se face prin intermediul examinării punctelor
dureroase abdominale sau prin intermediul unor manevre de provocare a durerii.
Punctele dureroase abdominale sunt: solar, epigastric, colecistic, apendiculare,
renoureterale şi sunt uneori semnificative în afectarea organelor respective.
1. Manevrele de provocare se folosesc mai ales în cazuri de iritaţie peritoneală, cele mai
importante fiind: • Manevra Blumberg – mâna examinatorului efectuează o presiune
din ce în ce mai puternică în profunzime, după care este ridicată brusc; în momentul
ridicării se produce o durere vie determinată de iritaţia peritoneală.
2. • Manevra Rowsing – comprimă colonul descendent şi transvers în sens
antiperistaltic obţinând o durere vie la distensia cecului şi apendicelui – semn de
apendicită acută.
3. • Manevra Murphy – constă în plasarea mâinii examinatorului în zona
colecistocoledociană sub rebordul costal pe linia medioclaviculară; invitând bolnavul
să inspire adânc, în momentul împingerii colecistului în mâna examinatorului se
provoacă o durere vie.
Sunt puncte care fiind prezente, sugereaza prezenta unei afectiuni: - punctul xifoidian
- treimea superioara liniei xifoombilicale - suferintele cardiei - Punctul epigastric - treimea
medie liniei xifoombilicale - afectiuni gastrice - Punctul solar - treimea inferioara a liniei
xifoombilicale - afectiuni a organelor cu conexiuni la plexul solar ( gastrice, duodenale si
pancreatice) - Punctul cistic - marginea externa a muschiului drept abdominal cu coasta X
din dreapta - afectiunile vezicii biliare, duodenale, hepatice - Semnul blumberg - durere vie
la retragerea mainii in procese inflamatorii peritoneale

Biletul nr. 5
1.Palparea ganglionilor limfatici.Raportarea rezultatelor obținute.Numiți mecanismul și
cauzele palpării unor ganglioni limfatici dureroși.
Ganglionii limfatici in stare normala nu se evedentiaza si nu se palpeaza.În functie de caracterul lor patologic
dimensiunile lor variaza de la marimea unui bob de mazare pina la cea a unui măr.

 Se va fixa atenția asupra dimensiunii ganglioniilor limfatici, sensibilității,mobilității,consistenței și aderența

lor cu pielea
 Mai frecvent se măresc ganglionii submaxilari,cervicali,subclaviculari,submaxilari și inghinali

Palparea ganglionilor limfatici:

 Palparea ganglionilor limfatici se face cu degetele ușor îndoite (de obicei, al doilea - al cincilea degetele
de la ambele mâini), cu atenție, cu grijă, cu lumina, mișcări de alunecare (cum ar fi „rulare“ prin
ganglionii limfatici). În același timp, se observă o anumită secvență în studiul ganglionilor limfatici.
 Pentru palparea ganglionilor submandibulari si submentonieri, se insinueaza varful ultimelor patru
degete sub mandibula, in timp ce bolnavul tine capul usor flectat de partea respectiva. Palparea
ganglionilor laterocervicali se face de-a lungul marginii posterioare a muschiului sternocleido-
mastoidian, capul fiind usor flectat de partea respectiva. Palparea ganglionilor axilari se face cu
bolnavul in decubit dorsal (sau in ortostatism), avand membrele superioare pe langa corp.

Cauzele palpării dureroase sunt diferite infecții și inflamații regionale, unele tulburări imunitare ca HIV sau
Artrita reumatoidă, infecțiile pielii ca tuberculoza, sifilis, toxoplasmoza, anumite tipuri de cancer: leucemie,
Boala Hodgkin, Limfom non-Hodgkin.

Principalul mecansim constă în inflamarea nodulului cu comprimarea terminațiunilor nervoase locale.

2.Percuția matității relative a cordului .Raportarea rezultatelor obținute.Numiți

mecansimul si cauzele lărgirii în toate părțile a matității relative a cordului.
La determinarea limitelor matitatii relative cardiace se percuta spatiile intercostale, pentru
a evita raspindirea laterala a undelor prin coaste .Lovitura percutorie trebuie sa fie de
putere medie.Degetul-plesimetru se aplică intim pe cutia toracica,ceea ce favorizeaza
răspindirea mai profundă a loviturilor.La determinarea limitelor matitatii relative se
stabilesc cele mai îndepartate puncte ale conturului cardiac mai intii din dreapta apo din
stinga si in sfirsit deasupra .La inceput se determina limita inferioara drept pe linia
medioclaviculara
· Limitele matității relative:
-limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de marginea
sternului;
 -limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 3 cm lateral de linia medioclaviculară;
-limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3.
mecanismul si cauzele largirii in toate partile a matitatii relative a cordului- Marirea
tuturor cavitatilor duce la marirea tuturor diametrelor cordului - Pericardita exudativa

3.Ascultatia abdomenului.Raportarea rezultatelor obținute.Numiți mecanismul și cauzele

dispariției garguimentului.
Ascultatia abdomenului:
Normal:se aud zgomote hidroaerice(borborigme,gurguimente)cu o frecventa de 5-30
minute datorate peristalticii intestinale
Anomalii la ascultatie:
1. Absenta zgomotelor intestinale-ileus paralitic
2. Gurguimente lungi,asociate cu colici si oprirea tranzitului gazos si de materii fecale
:ileus mecanic
3. Frecaturi peritoniale: *hipocondrul drept-perihepatita,*hipocodriul sting-perisplenita
4. Sufluri abdominale: în epigastru-aorta abdominala
Paraombelical-artere renale
Desupra arcadei inghinale-arterele iliace
Murmur venos peri-ombelical-in ciroza hepatica
mecanismul si cauzele disparitiei garguimentului- atenuarea cu disparitia peristalticii in caz
de ileus dinamic, peritonita generalizata, ocluzie si ascita voluminoasa