29 – Tulburări de personalitate

 Noţiuni generale
Personalitatea poate fi descrisa drept configuratia patternurilor raspunsurilor
comportamentale vizibile in viata de zi cu zi, caracteristica unei persoane, o totalitate care
este de obicei stabila si predictibila.
- (tratat)Notiunea psihologica de personalitate se refera la ansamblul proceselor psihice aflate
intr-o integrare complexa, dinamica si armonioasa, realizand astfel un tot unic functional care
exprima stilul fiecarei persoane in parte, amprenta particulara pe care un om o imprima in
toate manifestarile sale.
Personalitatea este un ansamblu de caracteristici temperamentale, caracteriale şi voliţionale
ale fiecărei persoane în parte; de obicei e stabilă şi predictibilă, dar pe parcursul vieţii poate fi
supusă transformărilor.
Atunci cand aceasta totalitate pare sa difere intr-un mod care depaseste domeniul de
variabilitate constatat la cei mai multi oameni, iar trasaturile de personalitate sunt rigide si
maladaptative si produc afectare functionala si suferinta subiectiva, se poate diagnostica
o tulburare de personalitate. O tulb specifica de personalitate este o perturbare severa in
constitutia caracteriologica si tendintelor comportamentale ale individului ,implicand de
obicei mai multe arii ale personalitatii si asociate aproape intotdeauna cu o considerabila
disruptie personala si sociala.
- conform DSM IV, TP este un pattern durabil de experienţă internă şi de comportament care
deviază considerabil de la expectaţiile culturii individului, este pervaziv şi inflexibil, are
debut în adolescenţă/ precoce în perioada adultă, este stabil în cursul timpului, duce la detresă
/deteriorare.

Tulburarile de personalitate (ICD10) – (personalitati dizarmonice, psihopatii)

 =Tulburari in modul de structurare a personalitate;
 =Perturbare severa in constiinta caracteriala si tendintele comportamentale ale
individului;
 Implica mai multe arii ale personalitatii (ex. afectivitatea, agitatia, controlul
impulsurilor, modurile de percepere si gandire si stilul de relationare cu ceilalti);
 Sunt asociate cu disruptie sociala si personala;
 Apare in copilaria tardiva/ adolescenta (>/=17ani) si continua sa se manifeste in viata
adulta.

Tratat-DEFINITIE - Personalitatile dizarmonice sunt un grup polimorf de structuri

particulare ale personalitatii care includ deviatii calitative sau cantitative ale sferei afectiv-
volitionale si instinctive, care cristalizeaza in adolescenta si persista toata viata, se manifesta pe
plan comportamental, fara a fi recunoscute ca atare de subiect, provocandu-i acestuia o
incapacitate de integrare armonioasa la conditiile mediului social cu care realizeaza un impact
permanent, dar cu rasunet variabil.

1
 Caracteristici şi diagnostic (Kaplan)
1. Tulb. sunt pervazive( extensive) şi persistente (istoric de dificultăţi îndelungate în diferite
domenii-afectiv, muncă)
2. Trăsăturile sunt egosintonice (acceptabile pt ego) şi nu egodistonice sau străine ego-ului
3. Trăsăturile sunt alloplastice şi nu autoplastice (pacientul caută să schimbe mediul, nu să
se schimbe el)
4. Trăsăturile sunt menţinute cu rigiditate
5. Protejarea împotriva impulsurilor interne şi a stresului extern implică mecanisme de
defensă (în spatele defensei stă anxietatea care poate sau nu să fie stăpânită de defense);
mecanisme de defensă:
fantezia: procesul în care indivizii îşi crează propria lume
disocierea: în care afectele neplăcute sunt înlocuite de unele plăcute (pac.
histrionici)
izolarea: faptele sunt reamintite fără afect (pac. obsesiv – compulsivi)
proiecţia: sentimentele neacceptate sunt atribuite altora (pac. paranoizi)
scindarea: alţii sunt în văzuţi în totalitate buni sau răi (pac. borderline)
întoarcerea împotriva selfului : implică eşec intenţionat şi acte autodistructive
deliberate; adesea implică un comportament pasiv – agresiv faţă de alţii
trecerea la act: dorinţele sau conflictele sunt exprimate prin acţiune, fără
conştientizarea reflexivă a ideii sau afectului (pers. antisocială)
identificarea proiectivă: alţii sunt forţaţi să se identifice cu un aspectat proiectat
al selfului, astfel încât cealaltă pers. resimte sentimente similare cu cele ale pac.
(borderline)
6. Pacientul manifestă fixaţie în dezvoltare şi imaturitate
7. Relaţiile obiectuale interne sunt perturbate: pac. are dificulăţi interpersonale în relaţiile
afective şi de muncă şi în mod caracteristic nu apreciază impactul pe care îl are asupra
altora
8. Pac. nu conştientizează şi nu tinde să solicite ajutor
9. Frecvent în situaţii medicale apar conflicte cu personalul medical
10. Toleranţa faţă de stress pare să fie deficitară
Unii specialişti consideră că cei cu TP au trăsături comune:
autocentrare: atitudine de genul „eu primul”
incapacitate de a-şi evalua corect problemele – mentalitate de victimă şi acuzarea
altora pt problemele lor
lipsa gândirii în perspectivă şi a empatiei
comportament manipulator şi explorator (?)
nefericire – suferă de depresie / alte tulb ale dispoziţiei
vulnerabilitate pt tulb psihice: tendinţe obs-comp, atacuri panică
percepţie deformată despre sine şi ceilalţi

2
 maladaptare socială – schimbă reguli pt a face lumea din jur conformă cu sinele
propriu
absenţa halucinaţiilor sau tulb de gândire (excepţie scurte episoade psihotice în
tulb borderline.

 Epidemiologie (Kaplan)
1. Prevalenţa 6 – 9%, max 15%
2. Debutul este frecvent prin tulb de temperament, tulb.de personalitate devine evidenta spre
sfarsitul adolescentei sau adult tânăr, dar poate să fie evidentă din copilărie
3. Femei = bărbaţi
4. Familia pac. are deseori un istoric nespecific de tulb psihiatrice. In cele mai multe TP s-a
stabilit că există o anumită transmisiune genetică parţială
5. TP care apar în copilărie nu persistă neschimbate în viaţa adultă; pt a diagn. Sub 18 ani tb
ca trăsăturile să fi fost prezente min 1 an (exc. TP antisocială care nu se diagn sub 18 ani)
6. TP pot fi exacerbate de pierderea persoanei de suport sau a unei situaţii stabile anterior
(soţ, serviciu)
7. La B – mai frecv. TP antisocială, la F – TP borderline, histrionică, dependentă
 Etiologie
Factori determinanti ai personalitatii sunt de origine:
 Genetico-psihica;
 Socio-culturala.
 Psihopatii de nucleu / constitutionale / 'de natura';
- Predispozitie - rolul principal,
- Frecventa mai mica, se manifesta inca din copilarie.
 psihopatii marginale
- Factori nefavorabili de mediu (educatie gresita, traume psihice
repetate/continue).
1. Cauze genetice
* ratele de concordanta la testele de personalitate sunt crescute la gemenii MZ;
Tulburarile de personalitate de tip shizotipal = inrudita genetic cu SCH;
*Tipuri constitutionale
A. Kretschmer - 3 tipuri constitutionale;
 Picnic (indesat, rotunjit)
 tipul ciclotim (P.non ….
tipul cicloid (P.anon….
 Atletic (cresc muschi, oase);
 Astenic / leptosom (slab, subtire)
tipschizotom (P.....)/
tip schizoid
B. Sheldon apreciaza constitutia in functie de 3 dimensiuni:

3
 o endomorfia (predomina rotunjimi moi);
o mezomorfia (predomina muschii, oasele tesuult conjunctiv);
o ectomorfia (predomina subtirimea, fragilitatea);
 Viscerotomia =relaxare si placerea confortului;
 Somatotomia = hotarare, ennergie;
 Cerebrotomia
 controale inhiborii puternice;
 Tendinta de a alege expresia simbolica in locul actiunii.
Nu s-a demonstrat o relatie directa intre constitutia corporala si personalitate!
*Relatia cu bolile psihice
 Personalitatile schizoide =inrudite genetic cu Sch;
 Personalitati cicloide =inrudite genetic cu TAB;
( Frecventa crescuta a tulb de personalitate schizoide si cicloide printre rudele pacientilor cu
SCH siTAB);
2. Cauze biologice
 Uneori sunt evidenti determinanti biologici (genetici, leziuni perinatale, encefalite,
traumatisme craniene);
 Unii pacientii manifesta caracteristici biologice ale unor alte tulburari:
 Bolnavi cu TOC: latenta mai scurta a miscarilor oculare rapide .....
rezultate anormale la testul de supresie cu Dexa.
 Trasaturile impulsive se asociaza cu nivel crescut de Testosteron;
17-estradiol;
estrona.
 Sociabilitate, tulburare de personalitate schizotipala: scaderea MAO plachetara;
 TP schizotipala, introversia, autostima scazuta, retragere sociala: miscari oculare
sacadate;
 Caracteristici flecmatice: niveluri crescute ale endorfinelor;
 Tentative de suicid, impulsivitatea, agresivitatea: scaderea 5-HIAA (ac.hidroxin...);
 creste farmacologica a serotoninei: scaderea sensibilitatii si rejectie;/cresterea
aservitatii, autostima, toleranta la stres;
 Activitatea EEG de tip unde lente = se poate asocia cu TP;
 semne neurologice, 'soft' precoce =se asociaza cu TP antisociala, borderline;
 disfunctie cerebrala in TP este. Minima.
3. Cauze sociale : efectele educatiei
o Din ist: dificultati interpersonale, pr familiale, uneori severe (abuz, incest, neglijare, b si
deces parental);
o 'Potrivirea' parinte-copil = IMPORTANTA!
o separarea de parinti (separarea copilului mic de mama => comportament antisocial,
incapacitate de a stabili relatii stranse);

4
Teoria invatarii
Scatt -exista 4 cai prin care s-ar putea dezv.comportament antisocial invata:
 cresterea intr-o familie antisociala;
 lipsa regulilor consecvente de comportamentul familiei;
 invatarea comportamentului antisocial drept o cale de deznadejde a problemelor emotionale;
 procesul de invatare anormal (pers care invata lent si nu reusesc dobandirea
comportamentului social N)

1. Etiologia TP este multifactorială

2. Uneori sunt evidenţi anumiţi determinanţi biologici (genetici, leziuni perinatale,
encefalite, TCC)
impulsivitate - ↑ testosteron, estradiol
TP schizotipală - ↓ MAO plachetară, mişcări oculare sacadice
Flegmatici - ↑ endorfine
Tentative de suicid, agresivitate - ↓ 5 HIAA
EEG: pot exista unde lente
3. Frecvent se decelează în istoria pac. probleme interpersonale şi familiale severe (abuz,
incest, neglijare, boală, deces parental)

 Diagnostic
pt decelarea organicităţii se pot folosi : teste neuropsihologice , EEG, CT , hărţi
electrofizilogice
teste proiective: pt patternuri şi stiluri de personalitate:
 Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota 2 (MMPI-2),
 testul Roscharch,
 TAT,
 desenează un om
se analizează cu cei 4 D : dezvoltare, dinamică, determinanţă, descriere

 Fiziopatologie
1. Disfuncţie de lob frontal – impulsivitate, -judecată precară, -abulie;
2. Leziuni sau disfcţ de lob temporal – sdr. Klüver–Bucy:
 hipersexualitate, religiozitate, violenţă;
3. Leziuni de lob parietal – negare / elemente euforice.
 Psihodinamică
Difera in functie de tipurile de tipurile de tulburare
TP implica:
1. Alterarea funcţionării ego-ului;
2. Alterarea supraeului;
3. Probleme cu imaginea de sine şi stima de sine;

5
 4. Punerea în rol (enactments) ale conflictelor psihologice interne înm baza
experienţelor trecute cu alterări ale judecăţii.

 Criterii de diagn DSM IV:

A. Pattern durabil de experienţă int. şi de comportament care deviază considerabil de la
expectaţiile culturii individului şi se manifestă în ≥2 din următoarele domenii:
1. cunoaştere (modul de a percepe şi interpreta pe sine / pe alţii)
2. afectivitate ( gama, intensitate, labilitate, adecvarea răsunsului emoţional)
3. funcţionarea interpersonală
4. controlul impulsurilor
B. Patternul durabil este inflexibil şi pervaziv vis – a vis de o gamă largă de situaţii
personale şi sociale
C. Determină detresă / deteriorare semnificativă clinic /social / profesional
D. Pattern stabil şi de lungă durată, debutul poate fi trasat respectiv cel puţin până în
adolescenţă / la începutul perioadei adulte
E. Nu e explicat mai bine ca manifestare /consecinţă a unei tulb. mentale
F. Nu se datorează efectului fiziologic al unei subst / condiţii medicale generale (ex. TCC)

 Criterii ICD 10: min 3

a. atitudini şi comportament marcat dizarmonice, implicând mai multe arii de funcţionare
(modul de percepere şi gândire, afectivitatea, , stilul de relaţionare, controlul
impulsurilor)
b. patternul de comportament anormal este durabil şi constă în episoade prelungite şi
nelimitate de boală psihică
c. comportamentul anormal este implicat în mod clar într-o gamă largă de situaţii personale
şi sociale
d. manifestările apar în copilărie sau adolescenţă şi continuă în viaţa adultă
e. tulburarea duce la un disconfort subiectiv, care devine evident târziu în cursul evoluţiei
f. tulb este asociată de obicei cu probleme în performanţa profesională şi socială

 Evoluţie şi prognostic
unele tipuri (antisocială, borderline) tind să se remită cu vârsta, altele nu (TOC,
schizotipală)
există tendinţa spre dezv de tulb. de pe axa I

 Diagn. diferenţial
1. tulb. afective;
2. tulb. anxioase (ex. TP evitantă cu fobia socială);
3. tulb. psihotice (ex. TP schizotipală cu SCH);
4. TSPT;
5. tulb. datorate unor subst/ condiţii medicale generale;

6
 6. trăsături de personalitate – care nu ating pragul pt TP.

 Tratament
de regulă pac. nu au motivaţie terapeutică;
se pot folosi:
 psihanaliza, psihoterapie psihanalitică, psht suportivă, psht cognitivă, de
grup, familială, de mediu
 spitalizare pe termen scurt/ lung, farmacoterapie

 Clasificare – DSMIV:
3 categorii (Claustere) ce reunesc caracteristici clinice comune:
A. CLUSTER A:
MAD:
 TP paranoidă;
 Schizoidă;
 Schizotipală.
- bizari, excentrici,ciudati;
- implică uzul fanteziei şi proiecţiei;
- se asoc. cu tendinţe spre gândire psihotică;
- pot avea vulnerabilitate biologica pt dezorganizare cognitivă la stress;
- asoc frecvent cu Sch.
B. CLUSTER B
BAD:
 TP antisocială,
 borderline,
 histrionică,
 narcisistică:
impulsivi, teatrali, dramatic, emoţionali, extravaganţi,
dezorganizat/imprevizibil;
implică uzul disocierii, negării, scindării şi trecerii la acţiune;
sunt frecv. tulb de dispoziţie, alcoolism, somatizare.
C. CLUSTER C:
SAD:
 TP evitantă (anxioasa),
 dependentă,
 obs-comp (anancasta):
anxioşi şi fricoşi
implică uzul izolării, agresivităţii pasive, hipocondriazei
asoc frecv cu anxietate, TOC

7
Unele TP sunt incluse într-o anexă a DSMIVTR: TP depresivă şi pasiv – agresivă, TP
nespecificată în alt mod. Când un pac. îndeplineşte criterii pt mai multe TP, tb să se pună fiecare
diagn.
Trebuie să se ţină seama de următoarele tulb. adiţionale:
modificare a pers. sec. Unei cond. Med. Gen
tulb legată de subst
tulb a identităţii de gen
tulb ale controlului impulsurilor
factori psihologici care afectează condiţia medicala
probleme relaţionale
probleme legate de abuz sau neglijare
non- complianţă la trat
simulare
comportament antisocial al adultului/ copil/ adolescent
probleme de identitate, probleme de ascultare
probleme de fază a vieţii

1. TP PARANOIDA

Se caracterizeaza printr-un inalt grad de suspiciune fata de ceilalti, sensibilitate

excesiva fata de insulte, pe care refuza sa le ierte, ostilitate si tendinta la
conflictualitate.

 Criterii DSM IV TR.

A. neîncredere şi suspiciozitate pervasivă faţă de alţii a. î. intenţiile acestora sunt interpretate
ca răuvoitoare, începând precoce din viaţa adultă şi prezente în ≥ 4 din urm:
1. suspectează că alţii îl exploatează, prejudiciază, înşeală
2. preocupat de dubii nejustificate referitor la loialitatea sau corectitudinea amicilor
sau asociaţilor
3. refuză să aibă încredere în alţii din cauza fricii nejustificate că infofrmaţiile vor fi
folosite împotriva sa
4. citeşte intenţii degradante sau ameninţătoare în remarci sau evenimente benigne
5. poartă pică tot timpul, implacabil faţă de insulte, injurii sau ofense
6. percepe atacuri la persoană sau la reputaţia sa care nu sunt evidente altora,
acţionând coleros şi contraatacând prompt
7. are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea
partenerului
B. nu survine exclusiv în cursul Sch, al unei tulb afective cu elemente psihotice ori al altei
tulb psihotice şi nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiţii medicale
generale

8
  Criterii ICD 10
a. sensibilitate excesivă la eşecuri/ înfrângeri şi atitudini neprietenoase
b. tendinţa de a purta ranchiună permanent cum ar fi refuzul de a ierta insultele, loviturile sau
desconsiderarea;
c. suspiciune şi o tendinta larga de a distorsiona trairile ,prin considerarea gresita a actiunilor
neutre sau prietenoase ale altora drept acte de ostilitate sau dispret;
d. sentiment combativ şi tenace de susţinere a drepturilor personale care nu este adecvat
situatiei prezente;
e. suspiciune recurentă, fără justificare, privind fidelitatea partenerului
f. tendinţa către o stimă de sine excesivă manifestata printr-o atitudine persistenta de
referinta la sine-insusi.
preocupări privind explicarea prin conspiraţii lipsite de subst a evenimentelor care implica
pacientul sau lumea in general.
a. Include:tulb de personalitate paranoida expansiva,cverulenta,fanatica si senzitiva.

alte caract: neincredere suspiciune in ceilalti orgoliu excesiv, supraestimare,

reducerea modulării afective, atitudine dispreţuitoare, interpretativitate, interesaţi
de putere şi titluri, nu acceptă autocritica
debut in primii ani de maturitate
în copilărie şi adolecenţă: solitarism, relaţii reduse cu egalii, anxietate socială,
rezultate şcolare slabe, hipersensibilitate, idei şi limbaj bizar, fantezii
idiosincratice
dificili, probleme în relaţiile intime, ostilitate ce se poate exprima în public prin
certuri, proteste repetate sau detaşare ostilă,tendinta la conflictualitate;
par a fi „reci”, lipsiţi de tandreţe, insensibili
necesiatate crescută de autonomie şi independenţă, precum şi de control asupra
celor din jur; rigizi, critici , incapabili să coopereze, blamează pe alţii pt propriile
lor deficienţe
datorită promptitudinii lor de a contraataca, pot fi implicaţi frecvent în dispute
legale
prezintă adesea fantezii de grandoare nerealiste, pot fi percepuţi ca „fanatici” şi
formează cultte sau grupuri strâns unite cu alţii care împărtăşesc sistemele lor de
convingeri paranoide
lipsiţi de umor, manifestă idei de referinţă, îi curtează pe cei de rang înalt şi
exprimă dispreţ faţă de cei slabi
ca răspuns la stress pot experimenta scurte episoade psihotice
poate apare ca antecedent premorbid al tulb delirante sau Sch
se poate asocia cu tulb depresivă majoră, TOC, agorafobie
frecv asoc cu abuz de etanol sau alte subst
frecv asoc cu TP schizotipală, schizoidă, narcisistă, evitantă, borderline

9
  Epidemio, particularităţi
prevalenţă 0.5 – 2.5% în pop gen, 10-30% în spitale de psh şi 2-10%în ambulator
frecv la rudele celor cu Sch, tulb delirante de tip persecutoriu
mai frecv la B
tb excluse categoriile : imigranţi, refugiaţi politici, dif. Culturale, barierele
lingvistice,surzi;

 Etiologie
s-a determinat o componentă genetică,
frecvent sunt prezente dific. familiale precoce,
istoric de abuz în copilărie.

 Psihodinamică
defensele clasice sunt proiecţia, negarea şi raţionalizarea,
suspiciunea?? – caracteristică proeminentă,
supraeu proiectat asupra autorităţii,
factor favorizant – problemele de autonomie şi separare nerezolvate

 Diagn diferenţial
C. tulb delirantă de persecuţie – pac are delir stabil
D. sch paranoidă- haluc şi tulb formale ale gândirii
E. tulb afectivă cu elemente psihotice – există o perioadă clar delimitată cu elem psihotice
asoc cu tulb ale dispoziţiei
F. TP schizoidă – nu au ideaţie paranoidă notabilă
G. TP schizotipală – are gândire magică, experienţe perceptuale insolite, bizarerii de gândire
şi limbaj
H. TP borderline şi histrionică – nu au suspiciozitate pervasivă
I. TP evitantă – nu au încredere în ceilalţi din cauza fricii de a fi puşi în dificultate
J. TP antisocială – dorinţa de câştig personal, de a exploata pe alţii
K. TP narcisistică – frica de a nu fi observate imperfecţiunile sau deficienţele
L. TP dat unei cond medicale gen
M. simpt care apar în leg cu uzul cronic al unei subst
N. trăsături paranoide asoc cu prez unui handicap fizic (ex. auz)
 Evolutie si prognostic
 Variaza in functie de : -trairile egoului;
-circumstantele de viata.
 Complicatii : -TP deliranta;
-SCH;
-depresia;
-TP anxioase;
-TP legate de consumul de substante.

10
 Tratament
f rar solicită trat (pac paranoizi tind să devină şi mai paranoizi)
A. Psihoterapia
 Terapia suportiva care il are in centrul atentiei pe pacient
- este cea mai potrivita si eficienta;
- Trebuie sprijinite portiunile sanatoase ale ego-ului;
- Medicul trebuie sa fie obiectiv, să fie coerent şi constant, sincer, sa aiba
grija sa nu provoace pacientul prea mult sau sa riste sa il faca sa renunte la
tratament;
- Pe parcursul terapiei incepe sa aiba incredere in specialist.
 Terapii de grup sau familiale nu sunt recomandate pe termen lung .
 Terapia pe termen lung nu este recomandata.
 Evitarea umorului se ofera explicatii alternative , fara confruntare.
B. Farmacoterapia :
o medicamentele sunt, de obicei, contraindicate pentru acest tip de tulburari, pentru
ca vor ridica suspiciuni care pot avea ca efect parasirea tratamentului.
o In cazul incare sunt prescrise medicamente, este bine sa fie pentru o perioada cat
mai scurta posibil.
o Se pot administra:
- antipsihotice in doze mici(2,5mg olanzapina).
- Pentru agitatie, anxietateanxiolitice (clonazepam 0,5mg).

2. TP SCHIZOIDA
 Definitie:
 Se caracterizeaza printr-o tendinta la izolare si dezinteres relativ fata de lumea exterioara.
Caracteristicile acestei tulburari de personalitate anunta o evolutie nu prea favorabila,
datorita adaptarii sociale din ce in ce mai reduse. Aceasta desocializare poate sa conduca
catre o atitudine de repliere dureroasa cu depresie atipica si tentative de suicid.
 Pacientul are un stil de viata izolat, fara dorinte manifestate catre ceilalti;
 Pot fi f. pasivi şi necompetitivi, au interese solitare au slujbe solitare;
 Nu se simpt confortabil in prezenta celorlalti;
 Pot prezenta contact visual defectuos;
 Afect constructional, distal; B rămân adesea burlaci, dar F pot accepta pasiv căsătoria;
 Sunt nepotrivit de seriosi, tematori/indiferenti in prezenta celorlalti;
 Umorul poate fi deplasat;
 Pot da raspunsuri scurte, sa evite vorbirea spontana;
 Pot folosi ocazional metafore caudate;
 frecvent se ataşează de animale;
 Vieţile lor apar ca lipsite de direcţie, ca „duşi de curent” în scopurile lor;

11
  Ameninţările din partea altora sunt rezolvate prin fantezii de omnipotenţă sau resemnare;
 În condiţii de stress pot experimenta episoade psihotice f. Scurte;
 Pot fi interesaţi de matematică, astronomie, filosofie;
 Pot dezv tulb depresivă majoră;
 Frecv asoc cu TP schizotipală. Paranoidă şi evitantă

 Criterii DSM IV
A. Pattern pervasiv de detaşare de relaţiile sociale şi o gamă restrânsă de exprimare a
emoţiilor în situaţii interpersonale, începând precoce în perioada adultă şi prezentă într-o
varietate de contexte – min 4 din urm:
1. Nu doreşte şi nu se bucură de relaţii strânse, inclusiv de faptul de a fi membru al
unei familii
2. Alege aproape întotdeauna activităţi solitare
3. Are puţin /deloc interes pt activ. sexuale cu alte pers
4. Ii plac puţine/deloc activităţi
5. Lipsa amicilor/confidenţilor, alţii decât rudele de grd I
6. Pare a fi indiferent la criticile/laudele altora
7. Prezintă răceală emoţională, detaşare sau afectivitate plată
B. Nu survine exclusiv în cursul Sch, al unei tulb afective cu elemente psihotice ori al altei
tulb psihotice sau tulb de dezv pervazivă şi nu se datorează efectelor fiziologice directe
ale unei condiţii medicale generale

 ICD 10
a. puţine /deloc activ care produc plăcere
b. răceală emoţională, detaşare sau afect tocit
c. capac lim de a exprima căldură, sentim tandre sau mânie faţă de ceilalţi
d. indiferenţă aparentă faţă de laude sau critici
e. interes scăzut faţă de stabilirea de rel sexuale cu alte pers
f. preferinţă pt activ solitare
g. preocupări excesive pt fantezii şi introspecţie
h. lipsa prietenilor apropiaţi sau a relaţiilor bazate pe încredere sau a dorinţei pt ele
i. insensibilitate marcată faţă de respectarea normelor sociale şi convenţiilor
Exclude-tulb schizoida a copilariei si schizotipala.
 Epidemiologie
7.5% din pop gen
incid ↑ la rudele pac cu Sch
mai frecv la B
rară în cond clinice

 Etiologie

12
 fact genetivi sunt probabili
adesea istoric de rel fam perturbate precoce

 Psihodinamică
inhibiţia socială este pervazivă
nevoile sociale sunt reprimate pt a îndepărta agresivitatea

 Dg dif
1. tulb delirantă – simpt psihotice persistente
2. Sch – idem
3. tulb afectivă cu elemnte psihotice – idem
4. tulb autistă (f. uşoare) – interacţ sociale sever deteriorate şi stereotipii
5. tulb Asperger – idem
6. modif de personalitate dat unei cond med gen
7. simpt care apar în asocierea cu uzul cronic al unei subst
8. TP schizotipală – distorsiuni cognitive şi de percepţie
9. TP paranoidă – suspiciozitate şi ideaţie paranoidă
10. TP evitantă – izolare socială dat fricii
11. TP obs-comp – au capac pt intimitate

 Evoluţie, prognostic
Variabilă;
Evolutie nefavorabila datorata adptarii sociale reduse;
Desocializarea conduce la o atitudine de repliere dureroasa cu:
 depresie atipica,
 tentative de suicid;
Complicatii- pot dezv:
 tulb delirantă,
 sch,
 alte psihoze,
 depresie.
 Tratament
A. Psihoterapia
o desi exista multe tratamente pt aceasta boala , nici unul nu poate fi considerat
eficient.
o Tratamentul va fi pe termen scurt, astfel incat problemele individului sa se rezolve
imediat.
o Telurile tratamentului sunt sa gaseasca solutii prin folosirea unor terapii de scurta
durata.
o Se asigura dezv relatiei medic-pacient proces lent gradual.

13
 o Psihoterapia trebuie sa se concentreze pe indepartarea grijilor stresante sau a altor
elemente negative din viata individului.
 Psihoterapia suportiva: centrata pe: - relationare,
- Fricile de apropiere,
- Identificarea emotiilor
- pac tb asigurat de confidenţialitate;
- se aplică pe termen scurt.
 PT cognitive-comportamentala: exercitiile cognitiv-restrictive sunt potrivite
pentru anumite tipuri de ganduri irationale care influenteaza negativ
comportamentul pacientului.
 Terapia in grup poate fi o alternativa de tratament, desi nu da rezultate chiar
de la inceputul tratamentului.
- Cu trecere gradată de la cea individuala;
- Conducatorul grupului trebui sa ii protejeze de criticile celor din jur,
referitoare la neparticiparea la discutii;
- Daca grupul tolereaza individual tacut, acesta va incepe gradual sa
participle.
B. Farmacoterapia:
 nu exista anumite medicamente pt acest tip de tulburari exceptand situatia in care
acestea se combina cu alte probleme medicale.
 Tratamentul pe termen lung trebuie evitat.
 Pot fi foloste antidepresive, psihostimulante sau doze mici de antipsihotice.

3. TP SCHIZOTIPALA

 Definitie
Se remarca un deficit al pattern-ului social si interpersonal marcat de o capacitate scazuta de a
lega relatii mai stranse cu ceilalti, de distorsiuni perceptive si cognitive, precum si de un
comportament bizar si excentric. Persoana ce face parte din aceasta categorie prezinta idei de
referinta, convingeri ciudate cu influente magice sau paranormale.
multiple ciudăţenii şi excentricităţi, par ciudaţi altora
sunt suspiciosi, cred in perceptia extrasenzoriala;
imaginaţie f bogată (defensa fantezia);
pot manifesta derealizare
pot să manifeste sub stress, simpt psihotice tranzitorii
solicită adesea trat pt anxietate, depresie;
în copilărie/adolescenţă pot manifesta: solitudine, rel reduse cu egalii, anxietate
socială, rez şcolare slabe, hipersensibilitate, fantezii bizare
se pot asocia cu tulb psh ac, schizofreniformă, tulb delirantă sau Sch, depresie
majora;

14
 frecv asoc cu TP schizoidă, paranoidă, evitantă şi borderline
pacientul trebuie sa nu fi intrunit niciodata criteriile pt SCH;

 Criterii diagnostice
 DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de deficite sociale şi interpersonale manif prin disconfort acut în relaţii
şi reducerea capac de a stabili rel intime, precum şi prin distorsiuni cognitive sau
perceptuale şi excentricităţii de comportament începând precoce în perioada adultă şi
prezent în min 5 din:
1. idei de referinţă (excluzând ideile delirante de referinţă)
2. gândire magică sau credinţe stranii care influenţează comportamentul şi sunt
incompatibile cu normele subculturale (superstiţiozitate, credinţe în clarviziune,
telepatie sau fantezii şi preocupări bizare la adolescenţi)
3. experienţe perceptuale neobişnuite, inclusiv iluzii corporale
4. gândire şi vorbire ciudate (vag, circumstanţial, metaforic, supraelaborat sau
stereotip)
5. suspiciozitate sau ideaţie paranoidă
6. afect inadecvat sau constricţionat
7. comportament sau aspect bizar, excentric sau particular
8. lipsa prietenilor sau confidenţilor apropiaţi, alţii decât rudele de grdI
9. anxietate socială excesivă, care nu diminuă odată cu familiarizarea şi tinde să se
asocieze cu frici paranoide şi nu cu judecăţi negative despre sine
B. Nu survine exclusiv în cursul Sch, al unei tulb afective cu elemente psihotice ori al altei
tulb psihotice sau tulb de dezv pervazivă
 ICD10
=caracterizat prin comportament excentric bizar;
-anomalii de gandire si afect asemanator SCH;
- dg(+) >/= 3 (preferabil 4), continue/ episodice, >/= 2 ani, pot fi prezente oricare din:
1. Afect neadecvat si retinut (pacientul apare rece si distant);
2. Comportament /aspect=bizar, excentric, particula;
3. Raportare deficitara la ceilalti, tendinta spre retragere sociala;
4. Idei, credinte bizare/gandire magica, care influenteaza comportamentul neadecvat
normelor subculturale;
5. Suspiciune/idei paranoide
6. Ruminatii obsesive fara o rezistenta interioara,
- Frecvent cu continut dismorfic, sexual, agresiv;
7. Experiente perceptive neobisnuite (iluzii somato-senzoriale, corporale);
8. Gandire si vorbire vaga, circumstantiala,metaforica, hiperelaborata, stereotipa, fara
incoerenta;
9. Episoade cvasi-psihotice tranzitorii, ocazionale, iluzii, halucinatii auditive, idei delirante,
- Apar fara provocare exterioara.

15
  Epidemiologie
3% în pop gen;
frecv ↑ la rudele pac cu Sch (este parte a spectrului genetic al SCH);
concordanta mai mare la gemenii Mz;
mai frecv la B.
 Etiologie
– se aplica modelul etiologic de la Sch.
 Teste psihologice
– frecv tulb de gândire la testul Roschach.
 Fiziopat
– MAO ↓, mişcări oculare sacadate, atrofie cerebrală în lobul.
 Psihodinamică
gândire magică, izolare, scindarea afectului.
 Dg diferential
2. tulb delirantă – per de simpt psihotice persistente
3. Sch – idem
4. tulb afectivă cu elem psihotice – idem
5. tulb autistă
6. tulb Asperger
7. tulb ale limbajului expresiv şi mixte (expresiv şi receptiv) – eforturi de a
comunica prin alte mijloace
8. modif de personalitate dat unei cond med gen
9. simpt care apar în asocierea cu uzul cronic al unei subst
10. TP evitantă – izolare socială dat fricii
11. TP paranoidă – suspiciozitate şi ideaţie paranoidă
12. TP schizoidă – nu au ideaţie paranoidă notabilă
13. TP borderline – simpt psihotice legate de schimbările afective, disociere, izolare
socială dat repetatelor eşecuri personale
 Evolutie, prognostic
 Prognostic rezervat;
 La unii evoluiaza catre SCH;
 Aprox. 10%se sinucid.
 Tratament
A. Psihoterapia:
o Psht suportivă.
 Acesti pacienti distorsioneaza realitatea mai mult decat cei cu
personalitate schizoid;

16
  Terapeutul trebuie sa creeze o atmosfera placuta, de sustinere,
pacientul trebuie sa se simpta in central atentiei pentru a stabili un
raport initial;
 Pacientii au nevoie si de egoul auxiliary pentru testarea realitatii.
o Abordarile comportamentale care subliniaza invatarea bazelor:
 relatiilor sociale
 interactiunilor sociale
 pot fi benefice.
o Initial terapia individuala este preferata.
o Apoi poate fi utilă psht de grup
o de mediu – benefica la unii pacienti.

B. Farmacoterapia:
 poate fi folosita in stadiile severe ale bolii, ce apar in perioade de stres
maxim, cu evenimente de viata carora nu le poate face fata.
 Psihoza este, de obicei, tranzitorie.
 doze mici de AP (0.5 mg Zyprexa ) sau AD

4. TP ANTISOCIALA

 Definitie
Caracteristica principala a acestei tulburari de personalitate este
comportamentul maladaptativ in care pacientul manifesta dispret total fata de
drepturile celorlalti, pe care adesea le si incalca.
Exista o distonanta intre comportamentul pacientului si normele sociale.
 Criterii de diagnostic

 DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de ignorare şi violare a drepturilor altora, care survine de la 15 ani, în
min 3 din urm.:
1. incapacitatea de a se conforma normelor sociale în leg cu comportamentele legale
(comit acte repetate ce reprez motive de arest)
2. incorectitudine indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pt
profit sau plăcere personală
3. impulsivitate sau lipsa unor planuri de viitor
4. iritabilitate şi agresivitate, cu repetate bătăi sau atacuri fizice
5. ignorarea nesăbuită a siguranţei proprii sau a altora
6. iresponsabilitate persistentă indicată de incapacitatea repetată de a susţine un
comportament de muncă regulat sau de a-şi onora obligaţiile financiare

17
 7. lipsa de remuşcări cu indiferenţă faţă de raţionalizarea faptului că a prejudiciat sau
maltratat pe un altul
B. vârsta min 18 ani
C. există dovezi de tulb de conduită cu debut ≤ 15 ani
D. comportamentul antisocial nu apare exclusiv în cursul Sch au episod maniacal

 ICD10
a. nepăsare rece faţă de sentim celorlalţi
b. atitudine marcată şi persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuirea regulilor şi convenţiilor
sociale
c. incapacitatea de a menţine relaţii durabile deşi nu există nici o dific în stabilirea lor
d. toleranţă f. scăzută la frustrare şi un prag scăzut de control al tendinţelor de a manifesta
agresivitate, inclusiv violenţă
e. incapacitate de a trăi sentim de vină şi de a învăţa din experienţă
f. înclinaţie marcată de a da vina pe alţii sau de a oferi explicaţii paluzibile pt comport care
a adus pac în conflict cu societatea
iritabilitate
tulb de comport în copilărie
pot avea stimă de sine exagerată şi aroganţă
lipsă de empatie, cruzi, cinici, dispreţuitori
farmec aparent, superficial, volubili, utilizează jargonul pt a impresiona
iresponsabili şi exploatatori în rel sexuale, istoric de multe partenere
iresponsabili ca părinţi: malnutriţie, lipsă de igienă
cheltuieli iresponsabile, pot rămâne fără locuinţă, pot petrece mult timp în
închisoare
moarte prematură prin mijloace violente
disforie, disp depresivă
asoc cu tulb depresive, tulb anxioase, tulb în leg cu o subst, tulb de somatizare,
tulb de control a impulsurilor, ADHD
frecv asoc cu TP borderline, histrionică şi narcisistică
 INCALCAREA LEGII:
 pot sa actioneze repetat impotriva legiinumeroase arestari;
 actiunile antisociale sunt datorate impulsivitatii crescute, reactiilor colerice de
moment, fara elaborari actuale ale consecintelor actului;
 iritabilitate – heteroagresivitate  acte de violenta corporala,
autoagresivitate  automutilari (hipoestezie senzoriala
caracteristica!!);
 diminuarea instinctului de conservare (comportamente periculoase);
 INSTABILITATE COMPORTAMENTALA  influenteaza negativ viata cotidiana
 Abandoneaza locurile de munca;

18
  Refuza oferte avantajoase;
 Absenteaza;
 Paraseste brusc domiciliul;
 Schimba des resedinta;
 Lipsa de responsabilitate pe plan financiar;
 Nu se simpt niciodata vinovati;
 Se remarca: raceala afectiva, imaturitate, reactii disforice;
 Sunt manipulativi, par de incredere;
 Inselatoriile, iresponsabilitatea = un mod de viata;
 Prezinta discontrolul impulsurilor, lipsa planurilor.

 Epidemiologie
3 – 7 % la B şi 1% la F;
în penitenciare 75%;
incid ↑ în fam cu TP antisocială, tulb de somatizare, alcoolism, cond socio-
economice precare;
TP antisociala este de 5 ori mai frecventa la rudele de gradul I ale subiectilor
barbati;
predispoziţie la cei cu ADHD şi tulb de conduită.

 Etiologie
Implicarea fact genetici;
lez sau disfcţ cerebrale sec lez cerebrale neonatale, TCC, encefalită;
istoric de abandon sau abuz parental;
pedepse repetate, arbitrare, aspre = constituie un factor.

 Fiziopatologie
lez sau disfcţ de lob F – impulsivitate;
lez amigdală sau lez temporale – predisp la violenţă;
anomalii EEG;
semne neurologice minore.
 Psihodinamică
dominaţi de impulsuri
deficite ale ego-ului privind planificarea şi judecata
lacune ale superegoului
conştiinţa primitivă sau prost dezvoltată
deficite ale relaţiilor obiectuale
elemente agresive proeminente
elem asoc.: - sadomasochismul,
narcisismul,
depresia.

19
  Evoluţie, prognostic
evoluţie cronică;
prognostic variabil;
se poate remite cu vârsta;
cu aceasta TP se asociaza mai multe tulb. medicale;
complicaţii:
 sinucidere,
 moarte violentă,
 abuz de subst,
 lezare fizică,
 dific legale sau financiare,
 Infectii (HIV comportament sexual riscant),
 Vagabondaj, cersetorie,
 tulb depresive.
 Dg diferential (nu se pune sub 18 ani)
1. Comportamentul antisocial al adultului –pacientul nu indeplineste crt. De
diagnostic, infracţionalitatea fără tulb de personalitate;
2. Tulb în leg cu uzul unei subst – pot coexista;
3. Comportamentul antisocial din psihoze, Sch sau episod maniacal acte antisociale
consecinta a delirului – pot coexista;
4. TP narcisistică – nu are impulsivitate, agresivitate şi impostură, pacientul respecta
legea;
5. TP histrionică – exageraţi în emoţii, nu au comport antisociale;
6. TP borderline – mai instabili emoţional şi mai puţin agresivi,
Tentative suicidare,
Dispret fata de sine,
Atasamente intense, ambivalenta;
7. TP paranoidă – motivaţi de dorinţa de răzbunare;
8. Retard mental – judecată diminuată;
9. modif de personalitate sec unei cond med generală;
10. ADHD -. Dific cognitive şi discontrol al impulsurilor.

 Tratament
A. Psihoterapia
 acesti indivizi nu cauta singuri ajutor specializat, de cele mai multe ori sunt trimisi de o
instanta superioara/persoane apropiate, sunt constransi motivatie scazuta;
 Terapia trebuie sa se centreze pe emotiile pac sau pe lipsa acestora. In afara de furie si
frustrare, celelalte sentimente trebuie sustinute. Exprimarea unui afect intens este de obicei
un semn de progres in terapie;
 Terapia comportamentala este indicate,

20
  Ameliorarea relatiilor sociale, familiar,
 Invatarea unor noi deprinderi,
 Refacerea legaturii sentiment – comportament prin identificarea propriilor emotii si
relatia solida cu terapeutul,
 Invatarea pacientului sa experimenteze diferite stari emotionale (printer primele trebuie
sa fie depresia) – in afara de furie si frustrare, celelalte sentimente trebuie sustinute!,
 Sa se confrunte cu consecintele propriului sau comportament (instante de judecata,
inchisoare) pt scurt t.
 Terapiile de grup – grupul trebuie sa fie din indivizi cu aceiasi tulburare;
 Terapia de familie pot fi de ajutor pt o mai buna educatie, intelegere intre membrii familiei.
B. Farmacoterapia:
o Trat dificil /imposibil;
o Tratamentul abuzului de substante poate trata si trasaturile antisocial;
o Uneori sunt efeciente spitalizarile pe termen lung;
o Medicatia este simptomatica – AD/ hipnotica;
o se pot administra stimulante (5 pana la 20 mg metilfenidat-Ritalin de 3 ori pe
zi) pt ADHD.
o Pentru discontrolul impulsional se pot prescrie:
- Anticonvulsivante: Depakine 500 – 1000 mg/zi ,
- stabilizatoare ale dispozitiei: carbonat de Li 300-600mg/zi,
- beta-blocante Nadolol 40-180mg/zi..

5. TP BORDERLINE

 Definitie
Acest tip de personalitate este marcat de:
 instabilitatea relatiilor interpersonale, problem de separare –
individualizare/ reactia de atasament, atasamente personale intense;
 probleme cu propria imagine despre sine,
 Probleme de control a afectelor si impulsivitate crescuta.
 Diagnostic

 DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, imaginii de sine şi afectelor şi
impulsivitate marcată, începând precoce în perioada adultă şi prezent în min 5 din urm.:
1. eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar
2. pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat prin alternare între
extremele de idealizare şi devalorizare

21
 3. perturbare de identitate: imagine de sine sau conştiinţă de sine marcat şi persistent
instabilă
4. impulsivitate în min 2 domenii potenţial autoprejudiciante (ex. cheltuieli, sex,
abuz de subst, condus imprudent, mâncare)
5. comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid ori comportament
automutilant
6. instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi marcate a dispoziţiei (ex. disforie
episodică intensă, iritabilitate sau anxietate ce durează câteva ore)
7. sentimentul cronic de vid
8. mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia
9. ideaţie paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu
stressul

 ICD 10
rel interpersonale modificate instabile
dispoziţie bazală instabilă
identitate de sine perturbată şi neclară
depersonalizare, dezorientare autopsihică
nevroză, anxietate
tendinta crescuta de a actiona impulsiv, fara a considera consecintele;
instabilitate afectiva;
capacitate de a face planuri „in avans” minima;
explozii de furie crescute violenta/ explozii comportamentale;
lipsa autocontrolului.

Alte caracteristici:
1. anterior considerată la lim dintre nevroză şi psihoză
2. problemele de separare – individualizare, de control afectiv şi ataşamentele personale intense
ocupă o poziţie centrală, adiţional faţă de problemele cu imaginea de sine
3. pac sunt întotdeauna în criză
4. tind să aibă episoade micropsihotice, adeseori cu paranoia sau cu simptome disociative
tranzitorii
5. relaţiile cu alţii sutn tumultoase, cu gesturi automutilante sau suicidare frecvente
6. nu tolerează să fie singuri, se înfurie uşor
7. frecvent manipulativi
8. pot exista schimvări bruşte în leg cu cariera, identitatea sexuală, valorile şi tipurile de amici
9. uşor de plictisit, sunt mereu în căutare a ceva de făcut
10. pattern de subminare a lor înşişi
11. frecvent întrerup studiul, divorţ, pierd serviciu

22
12. în per de stress pot avea s. psihotice (haluc, distorsiuni ale imag corporeale, idei de referinţă,
fen hipnagogice)
13. în anamneză frecvent întânim: abuz fizic şi sexual, neglijenţa, pierdere sau separare parentală
precoce
14. frecv asoc cu tulb afective, tulb în leg cu o subst, tulb de comport alimentar, stressul
posttraumatic, ADHD
1. DE TIP IMPULSIV (TP exploziva, agresiva):
 instabilitate emotionala,
 lipsa controlului impulsurilor;
 explozii de violenta/comportament (mai ales ca raspuns la criticile altora).
2. DE TIP BORDERLINE (TP de frontiera):
 instabilitate emotionala;
 imaginea de sine, telurile, preferintele sunt neclare, tulburate;
 Sentiment cronic de gol interior;
 Tendinta de a se implica in relatii intense si instabilecrize emotionale/ eforturi excesive de
a preveni abandonul;
 Sunt sensibili fata de circumstantele exterioare;
 Experimenteaza excesiv starile de abandon, de rejectiereactioneaza impulsiv,
disproportionat automutilari, tentative/echivalari suicidare;
 Afectiv sentimente de vid interior, reactivitate ↑ a dispozitiei – devine usor disforic, cu
accese de furie;
 Sunt impulsivi in privinta banilor, sexului, hranei.
 Epidemiologie
2% în pop generala;
F> B;
90% au înca un diagn psihiatric;
40% încă 2diagnostice psihiatrice;
în fam prevalenţă ↑ a tulb disp şi a tulb legate deabuzul de subst;
prevalenta crescuta la mamele pacientilor borderline.
de 5 ori mai frecv la rudele de grd I

 Etiologie
organicitate: lez cerbrale perinatale, encefalită, TCC şi alte tulb cerebrale
istoric de abuz fizic / sexual, de abandon, supraimplicare parentala.

 Teste psihologice
teste proiective - arată alterarea testării realităţii.
 Fiziopatologie
lez frontale pot afecta judecata şi controlul afectiv
lez temporale produc trăsături Klüver – Bucy
 Psihodinamică

23
 scindare (splitting) tranzitorie, manifesta furie fara constiinta emotiilor
ambivalenteîmpărţirea oamenilor în total buni/total răi (aceiasi persoana este
acum cea mai buna, apoi cea mai rea);
idealizare primitivă;
identificare proiectivă – pac atribuie altuia trăsături idelizate pozitive sau negative
apoi caută să-l angajeze în diferite interacţiuni care sa-i confirme părerea;
pac are nevoi agresive intense, cât şi foame intensă de obiect
pac îi este frică de abandon;
subfaza de apropiere a procesului de separare – individualizare este nerezolvată;
proeminentă întoarcerea împotriva propriului self – ura dispret de sine;
disfuncţie gen a ego-ului  perturbarea identităţii.
 Dg diferential
1. tulb afective – nu sunt reactive de obicei
2. tulb psihotică – alterarea testării realităţii e persistentă
3. TP histrionică – sinucidere şi automutilare rare, rel mai stabile
4. TP schizotipală – elem afective mai puţin severe
5. TP antisocială – defectele conştiinţei şi de ataşament sunt mai grave, preocupare spre
profit
6. TP paranoidă – suspiciozitate mai intensă şi mai constantă
7. TP narcisistică – formarea identităţii e mai stabilă, lipsa autodistrucţiei şi a preocupărilor
în leg cu abandonul
8. TP dependentă – supus, conciliant, ataşamente stabile
9. TP dat unei cond med gen
10. simpt care apar în leg cu o subst
11. problema de identitate – în leg cu o fază de dezv

 Evoluţie, prognostic
variabile, se pot ameliora cu vârsta
complic:
 sinuciderea, autolezarea,
 tulb dispoziţiei, tulb somatoforme,
 psihoze,
 abuz de subst, tlb sexuale.
 Tratament
Medicul tb sa aiba un comportament stabil, pentru a contrasta cu labilitatea emotionala
a pacientului.
A. Psihoterapia

24
  Trat se fac sub forma de medicamente in paralel cu sedintele de psihoterapie in grup sau
individuale.
 riscul de suicid trebuie sa fie cu atentie monitorizat pe durata intregului tratament;
 Metoda terapeutica de succes:
 Terapia comportamentul dialectal–acest trat incearca sa-l invete pe pac sa-si
controleze singur viata, emotiile si pe el insusi, cu ajutorul auto-cunoasterii, reglarii
emotiilor si restructurarii gandirii. Terapia dureaza cel putin un an. Se foloseşte mai
ales în grup şi nu e potrivită pt cei care învaţă greu concepte noi;
 Mixtă (supotrivă şi exploratorie):
o T funcţionează ca ego auxiliar, fixează lim şi oferă structură,
o Managementul psihoticilor pentru contratransfer, al trecilor la act, al
amenintarilor si dorintelor de suicid
 Terapia comportamentala
- Pt controlul impulsurilor si a crizelor de furie;
- Scaderea senzitivitatii la critici, rejectie;
- Antrenarea abilităţilor sociale
B. Farmacoterapia:
 Antidepresivele si tranchilizantele pot fi administrate in anumite momente in tratamentul
pacientului, fara a fi folosite mult timp.
 Pt controlul imp si a disp:
 AD (Sertralina: Zoloft 50-200mg/zi,)
 Timostabilizatoare (Carbonat de Li 300 -600 mg x3/zi, Carbamazepina 200 -400mg x
3/zi, Ac.valproic 20 -30mg/kgc/zi),
 doze mici de AP (Haloperidol 2 mg/zi), pe perioada limitata;
 Spitalizarea cei ce sufera de astfel de tulb ajung deseori in servicii de urgenta in special din
cauza depresiilor.
 Spitalizarea partiala sau programele de tratament pentru o zi ar putea fi benefice.
 Spitalizări pe termen scurt de obicei, pe tremen lung cei ce necesită modificare
structurală;
 T tb să monitorizeze contratransferul, sa consulte un coleg;
 Sa stabileasca de la inceput bine limetele relatiei medic – pacient;
 Tb anticipat si educat personalul că pac poate scinda personalul medical în 2(total
„buni”, total „rai”).
 Tratamentul este de lunga durata >/=1an.

6. TP HISTRIONICA
 DIAGNOSTIC
Pattern-ul acestei personalitatii este dominat de o labilitate excesiva si un comportament
directionat spre a atrage atentia prin atitudini dramaticesi teatralism.

25
  DSM IV
Pattern pervaziv de emoţionalitate excesivă şi de căutare a atenţiei, începând precoce în perioada
adultă şi prezent in contexte diferite, presupunand min 5 din urmatoarele.:
1. este incomodat (se simte inconfortabil) în situaţiile în care nu se află în centrul atenţiei,
2. interacţiunea cu alţii se caract adesea printr-un comportament seducător sau provocator
sexual inadecvat,
3. manifestă expresii emoţionale rapid schimbătoare sau superficiale,
4. se foloseşte constant de aspectul fizic pt a atrage atenţia asupra sa,
5. are un stil de a vorbi excesic de impresionist şi de lipsit de amănunte,
6. manifestă autodramatizare, teatralism şi o expresie exagerată a emoţiilor,
7. este sugestionabil, uşor de influenţat de alţii sau de circumstanţe,
8. consideră relaţiile sale mult mai intime decât sunt în realitate.

 ICD 10 F60.4
a. autodramatizare, expresie teatrală, exagerată a emoţiilor;
b. sugestibilitate, pac uşor de influenţat de alţii sau de circumstanţe;
c. afectivitate labilă şi superficială;
d. căutarea continuă:
 a senzaţiilor puternice,
 a admiraţiei celorlalţi,
 a activitatilor în care este în centrul atenţiei;
e. seducţie inadecvată în comportament sau înfăţişare;
f. atenţie exagerată acordată atracţiei fizice;
g. Trasaturi asociate pot asocia
 egocentrism,
 autoindulgenţă,
 dorinţa de a fi apreciat continuu,
 sentimental uşor de rănit
 comportament persistent manipulativ pt satisfacerea nevoilor proprii;
Include: TP isterica si psiho-infantila.
Sunt dornici de a fi ajutati;
Simpatici (placuti superficial), sociabili;
Manifesta comportament dependent;
Erotizarea relatiilor sociale (atitudini cu conotatii sexuale nepotrivite cu scop provocator
si seductiv);
Modificari d.p.d.v.sexual – frigiditate, nimfomanie, homosexualism;
Aparentele fizice = de mare importanta pt ei („vaneaza complimente”);
Sugestionabilitate crescuta – imbratiseaza cu usurinta diverse convingeri;
manifestare publică exagerată a emoţiilor (plâns necontrolat, accese de furie);
familiaritate excesivă cu medicii, persoane importante, cunoştinţele întâmplătoare –
considera relatiile pe care le au mult mai in time decat sunt in realitate;

26
 fără a fi conştienţi, pot juca în relatiile intime rol de „victimă” sau „prinţesă”;
pot fi dornici de noutate, stimulare şi senzaţii tari, pot deveni penibili;
acţiuni îndreptate adesea spre obţinerea imediată a satisfacţiei;
gesturi şi ameninţări de suicid pt a atrage atenţia;
asociaza frecv cu tulb de somatizare, tulb de conversie, tulb depresivă majoră;abuz de
alcool;
asociaza frecv cu TP borderline, narcisistică, antisocială, dependentă.

 Epidemio
 mai frecv la F, probabil subdiagnosticată la B;
 prevalenta 2-3% în populatia gen, 10 – 15% la cei aflati in tratament;
 Etiologie
dificultati interpersonale (psihotraume repetate) precoce au fost rezolvate prin
comportament dramatic;
pattern posibil: tată distant, sever / mamă seducătoare.
 Psihodinamică
 tipică fantezia de „jucare a unui rol” cu emotionalitate;
 frecv defense ce includ represia, regresiunea, identificarea, somatizarea,
conversiunea, disocierea, negarea şi externalizarea;
 identificarea eronată cu părintele de acelaşi sex şi relaţie ambivalentă şi seductivă cu
cel de sex opus;
 fixaţie la un nivel genital iniţial;
 trăsături orale marcate;
 frică de sexualitate, în pofida seductivităţii.
 Dg diferentiat
a. TP borderline:
 tulburarile pot coexista,
 elem de disperare, sinucidere şi automutilare mai manifeste, perturbari ale
identităţii;
b. TP antisocială: manipulativi pt profit sau putere;
c. TP narcisistică: vor să fie lăudaţi pt superioritatea lor;
d. TP dependentă: fără elemente emoţionale exagerate;
e. Tulb de somatizare – predomină acuzele somatice;
f. Tulb de conversie – presupuse deficite somatice;
g. Modif ale pers dat unei conditii medicale generale;
h. Simpt în leg cu uzul cronic al unei substante.
 Evoluţie
variabilă
complicatii:
 tulb de somatizare,

27
  t.conversive,
 t.disociative,
 tulb sexuale,
 tulb dispoziţiei,
 abuz de subst.
 Tratament
pac este f.emoţional, caută atenţia în mod excesiv;
au nevoie de multa sustinere emotionala adesea nu termina tratamentul;
se prezinta la tratament doar cand nu mai fac fata stresului.
o Psihoterapia –tratamentul de baza;
psht individuala, psht orientată spre conştientizare sau psht suportivă, funcţie de
tăria ego-ului;
focalizare pe sentim profunde ale pac şi înlăturarea defensei de dramă
superficială;
pt unii pac – psihanaliza;
terapia – pe termen scurt;
nu sunt indicate terapia de grup si cea familială, pt că tind să-şi exagereze emoţiile
în prezenţa altora;
abordarile cognitive sunt ineficiente.
o Farmacoterapie
Medicamentele sunt indicate in mod „tintit”;
Uneori pacientii pot folosi medicamentele in scop autodistructiv / in
comportamente periculoase;
se pot folosi anxiolitice pt stările emoţionale tranzitorii: ex 0.5 -1 mg
clonazepam.

7. TP NARCISISTICA

 Definitie pattern pervaziv de grandiozitate si hiperpreocupare in chestiuni de stima de sine.

(tratat) caracteristic acestei personalitati este un pattern de grandoare, nevoia de a fi
admirat si lipsa empatiei.
 Diagnostic
 Sentiment grandios al importantei stimei de sine;
 Senzatia de a fi special, de a i se cuveni a avea dreptul;
 Receptioneaza critica / infrangerea cu furie / depresie , (stima de sine fragila);
 Poate fi exploatativ, lipsit de empatie;
 Preocupare excesiva pt aparente (nu pentru substanta), -solicita admiratie excesiva.
 DSM IV TR:

28
Pattern pervaziv de grandoare (în imaginaţie şi comportament), necesitatea de admiraţie şi
lipsa de empatie, începând precoce în viaţa adultă prezent in contexte diferite, indicat de min
5 din urm.:
1. sentiment grandios de autoimportanţă (îşi exagerează realizările şi talentele, aşteaptă
să fie recunoscut ca fiind superior)
2. preocupat de fantezii de succes nelimitate, de putere, strălucire, frumuseţe sau amor
ideal
3. crede că este aparte şi unic şi că nu poate fi înţeles decât de , sau tb să se asocieze
numai cu alţi oameni sau instituţii speciale, cu rang înalt
4. necesită admiraţie excesivă
5. are un sentiment de îndreptăţire, adică pretenţii exagerate de tratament favorabil
special ori de supunere automată la dorinţele sale
6. este explatator interpersonal, adică profită de alţii spre a-şi atinge propriile scopuri
7. este lipsit de empatie, incapabil să recunoască sau să se identifice cu sentimentele şi
necesităţile altora
8. este adesea invidios pe alţii sau crede că alţii sunt invidioşi pe el
9. comportamente sau atitudini arogante, sfidătoare

vulnerabili în stima de sine

f sensibili la lezarea prin critică sau frustrare, pot reacţiona cu furie, dispreţ sau
contraatac sfidător
nu sunt capabili să rec alte merite sau să manifeste empatie pt problemele
celorlalţi, fac frecvent remarci nepotrivite
rel interpersonale sunt frecv deteriorate
deşi pot avea realitări amri dat ambiţiei si încrederii, performanţa poate fi
întreruptă din cauza intoleranţei la critică sau eşec
uneori activ profesională poate fi scăzută, dat lipsei de dorinţă de a-şi asuma riscul
atunci când e probabil un eşec
pot asocia retragere socială, disp depresivă şi tulb distimică sau tulb depresivă
majoră
în per de grandoare disp e hipomaniacală
poate fi asoc cu anorexia nv, tulb în leg cu o subst (cocaina)
frecv asoc cu TP histrionică, borderline, antisocială şi paranoidă
 Epidemio
Prevalenta ≤ 1% în pop gen; 2 – 16% în pop clinică (dar e subdiagn şi în creştere);
mai frecv la B;
se pp o transmitere fam;
normal ca etapă a ciclului vieţii la dolescenţi.
 Etilogie
lipsa empatiei materne cu rejecţie sau pierdere precoce.
 Psihodinamică

29
 Controverse: trasaturi narcisiste = opriri ale dezv sau defense? ;
Grandiozitatea, lipsa empatiei apara impotriva agresivitatii primitive;
grandoarea e privită frecvent ca o compensare a unui sentim de inferioritate.
 Dg diferential
1. TP antisocială – desconsideră legea şi drepturile celorlalţi;
2. TP histrionică – mai multă expresie emoţională, necesită atenţie;
3. TP borderline – instabilitate şi emoţionalitate mai crescute;
4. Sch paranoidă – deliruri manifeste;
5. TP obs – comp – autocritic;
6. TP schizotipală sau paranoidă – susceptibilitate, retragere socială;
7. episoade maniacale sau hipomaniacale – ;
8. simpt care apar în leg cu uzul cr al unei subst;
9. modif de pers dat unei cond med gen.

 Evoluţie
tulburare cr şi greu tratabilă;
suportă greu îmbătrânirea (imbatranirea = ranire narcisica);
progn gen rezervat;
complic posibile:
 tulb disp,
 psihoze tranzitorii,
 tulb somatoforme,
 tulb prin uz de subst.
 Tratament
o Tratament psiho-social
b somatică poate fi percepută ca o ameninţare la adresa imaginii de sine
grandioase;
medicul trebuie sa evite intarirea grandorii patologice/ slabiciunii?;
abordarea initiala: confruntarea treptata cu propriile vulnerabilitati;
medicul poate fi idealizat sau devalorizat;
se aşteaptă la tratament special.
o Psihoterapia
interv psihiatrice pot fi percepute ca critici; tb evidenţiate lim reale ale pac şi să se
creeze ambianţa pt ca pac să accepte aceste lim, pac tb ajutat să-şi ajusteze imag
de sine;
se fol psht indiv, suportivă sau orientată spre conştientizare, în fcţ de tăria
egoului;
terapie de mediu pt pac cu tulb severe;
PT individuala – ajustarea imaginii de sine;

30
 terapia de grup poate fi utilă pt a ajuta pac să – şi dezv o individualitate sănătoasă
şi să-şi dezv empatia.
o Tratament medical,spitalizarea
 spitalizare destul de frecv (tb să fie scurtă);
 pentru cei care nu sunt motivati de tratamentul in ambulatoriu spitalizare de lunga
durata;
 obiective:
- readucerea echilibrului intern,
- readucerea coeziunii,
- imagine de sine mai putin vulnerabila;
 unii sunt impulsivi, auto-distructivi;
 altii nu percep realitatea asa cum este;

Cluster C anxios, temator, nesigur;

izolare, agresivitate pasiva, hipocondrie.

8.TP OBSESIVO – COMPULSIVA (ANANKASTA-ICD)

 Definitie
Aceasta tulburare se caracterizeaza prin preocupare fata de ordine, detalii, perfectionism,
verificare, scrupulozitate, precum si incapatanare si rigiditate.
Predomina perfectionalismul, ordinea, lipsa de flexibilitate
 Diagnostic
 DSM IV TR
Pattern pervaziv de preocupare pt ordine, perfecţionism şi control mental şi interpersonal în
detrimentul flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei, începând precoce în perioada adultă şi prez în
min 4 din urm.:
1. este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în aşa măsură că
obiectivul major al activităţii este pierdut
2. manifestă perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor (ex nu poate să
termine un proiect pt că propriile sale standarde nu sunt satisfăcute)
3. excesiv de devotat muncii şi productivităţii, până la excluderea activ recreative şi a
prieteniilor
4. hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de morală, etică sau valori
5. incapabil să se debaraseze de obiecte uzate sau inutile
6. refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alţii dacă aceştia nu se supun exact modului lui
de a face lucrurile
7. adoptă un stil avar de a cheltui, atât faţă de sine cât şi faţă de alţii
8. manifestă rigiditate şi încăpăţânare

31
 ICD10
a. sentimente de îndoială şi prudenţă excesive;
b. preocupare în detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe;
c. perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor;
d. conştinciozitate, scrupulozitate excesivă şi preocupări inutile privind eficienţa –
excluderea placerii, a relatiilor interpersonale;
e. pedanterie excesivă şi aderenţă la convenţiile sociale;
f. rigiditate şi încăpăţânare;
g. insistenţă nerezonabilă ca ceilalţi să respecte exact modul său de a acţiona;
h. intruziunea unor gânduri sau impulsuri insistente şi supărătoare.
când deciziile tb luate intuitiv, judecata devine o problemă;
perfecţionişti, vor să deţină controlul;
tind să fie prea serioşi, le lipseşte spontaneitatea, preferă rutina şi ritualul;
nu au capacitatea de a face compromisuri;
lipsiţi de abilităţi interpersonale, de umor, căldură, de capac de a face
compromisuri;
pot manifesta respect excesiv pt autoritate;
îşi exprimă afecţiunea în mod controlat şi stilat, fac rar complimente, rel cotidiene
au caracter formal şi serios;
au tendinţa de a se supăra sau mânia când nu pot deţine controlul asupra mediului
lor fizic sau interpersonal, dar nu şi-o manifestă deschissunt avari, strang bani in
eventualitatea unor catastrofe;
pot aduna obiect; de orice fel, chiar fara valoare sentimentala;
frecv se suprapun peste trăs pers de tip A (preocupări pt muncă, competitivitate şi
lipsa de timp) şi la oamenii cu risc de IMA;
se pot asocia cu tulb anxioase, depresive.
 Epidemio
1% în pop gen, 3-10% în clinici; B : F = 2 :1; Probabilă transmiterea fam, concordanta
crescuta la gemenii MZ; Frecv la copiii mai mari din fratrie.
 Etiologie
antecedente de disciplină aspră
 Psihodinamică
defensele clasice sunt izolarea, formarea de reacţie, desfacerea, intelectualizarea şi
raţionalizarea;
neîncredere în emoţii;
problemele de sfidare şi submisiune sunt imp psihologic;
fixaţie în perioada anală.
 Dg diferentiat
1. TOC – are obsesii şi compulsii adevărate
2. TP narcisistică – cred că ei au atins perfecţiunea

32
 3. TP antisocială – lipsiţi de generozitate dar indulgenţi cu ei înşişi
4. TP schizoidă – lipsa capac de intimitate
5. modif de pers dat unei cond med gen
6. simpt care apar în leg cu uzl cr de subst.
 Tratament
o Psihoterapia
- spitalizarea e rar necesară, numai când gândurile obsesive nu-i permit să ducă o viaţă
normală/ în cond unui eveniment stresant;
- b. somatică şi trat ei pot fi resimţite ca o ameninţare la adresa controlului sau ca o
pedeapsă; pacientii reactioneaza prinintensificarea eforturilor de a recastiga
controlul! (prin tabele, calcule, grafice, monitorizare).
- PT pe termen scurt;
- PT indiv, suportivă sau orientată spre conştientizare, funcţie de tăria ego-ului
- terapie de grup controversata pt ca pac se pot concentra mai mult spre a analiza
defectele si greselele celorlalti);
- problemele terapeutice includ: controlul, submisiunea, intelectualizare.
o Farmacoterapia
 pe termen scurt;
 pt anxietate : clonazepam 1 mg;
 lomipramina (Anafranil) 75 – 225 mg/zi;
 SSRI: sertralina 50 – 200 mg .

9. TP EVITANTA

 Definitie
Pacientul are o personalitate timida / rusinoasa, fobica.
(tratat) Aceasta TP se caracterizeaza prin prezenta unui sentiment de inferioritate,
teama, insecuritate si inhibitie sociala, precum si o hipersensibilitate la evaluari negative
din partea celorlalti.

 Diagnostic
 ICD10
a. sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare
b. convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalţi
c. preocupare excesivă privind criticile sau respingerea pe plan social
d. dorinţa de a evita rel cu oamenii dacă nu e sigur că este agreat
e. existenţa unor restricţii în viaţă din cauza nevoii de securitate fizică
f. evitarea activ sociale sau profesionale care implică contacte interpersonale semnificative
din cauza fricii de a fi criticat, respins .
Trasaturile asociate pot include hipersensibilitatea la rejectie si critica.

33
 DSM IV TR
Pattren pervaziv de inhibiţie socială, sentimente de insuficienţă şi
hipersensibilitate la evaluare negativă, începând precoce în viaţa adultă şi prez în
min 4 din urm:
1. evită activ profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ din cauza
fricii de critică, dezaprobare sau rejecţie
2. nu doreşte să se asocieze cu alţi oameni decât dacă e sigur că e apreciat
3. manifestă reţinere în rel intime din cauza fricii de a nu se face de ruşine sau a fi
ridiculizat
4. preocupat de a nu fi criticat sau rejectat în situaţii sociale
5. inhibat în situaţii interpersonale noi din cauza sentim de inadecvare
6. se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora
7. refuză să-şi asume riscuri personale sau să se angajeze în activ noi pt că acestea l-ar
putea pune în dificultate.

uşor de rănit/ jignit;

retraşi social, necesită acceptare necritică;
dornici de implicare socială;
frecv au „complex de inferioritate”: pac nu are încredere în sine şi e excesiv de
modest, se consideră inadecvat şi lipsit de atractivitate;
pot anula interviuri de angajare pt a nu fi puşi în dific;
comport lor tensionat poate antrena ridiculizare din partea altora;
pot avea fantezii despre rel cu alţii;
tendinţă la interpretare, hipersenzitivitate;
sunt percepuţi de ceilalţi ca „timizi”, „ruşinoşi”, „singuratici” şi „izolaţi”;
asoc cu tulb afective, anxioase (fobia socială);
asoc frecv cu TP dependentă, borderline, TP din grupa A.
 Epidemiologie
0.5-1% în pop gen, 10% în ambulator;
F=B;
Posibili fact predisp.: tulb evitantă în copilărie, b. somatică deformantă.
 Etiologie
deprecierea/ dezaprobarea parentală manifestă;
hiperprotecţia;
elemente fobice ale părinţilor.

 Psihodinamică
Defense: evitarea şi inhibiţia;
frica manifestă de rejecţie acoperă agresivitatea subjacentă, fie oedipală, fie
preoedipală.

34
 Dg diferential
1. Fobia socială – sunt evitate situaţii sociale specifice,si nu relatiile intime; frecvent
coexistă; Fobia sociala generalizata este fenomenologic aceeasi cu TP evitanta;
2. Panica cu agorafobie – evitarea începe după debutul atacurilor de panică şi variază
funcţie de frecvenţa şi intensitatea lor;
3. TP dependentă – nu evită ataşamentele şi are teamă intensă de abandon;
4. TP schizoidă, schizotipală – preferă izolarea socială, nu suferă din acest motiv,ii lipseste
dorinta de implicare cu ceilalti;
5. TP paranoidă – ideaţie paranoidă;
6. modif de personalitate dat cond med gen;
7. simpt care apar în leg cu uzul cr al unei subst.

 Evoluţie
pac funcţionează cel mai bine într-un mediu protejat;
comportam evitant începe frecvent în copilărie, manif prin timiditate, izolare,
frica de străini dar manif tind să se disipe cu vârsta;
pacientul aspira la mai mult;
complic posibile: fobia socială, tulb ale dispoziţiei.

 Tratament
pac nepretenţios, nesolicitant, cooperant, dar hipersensibil la afirmatii ambigue
(umilitoare);
o PSIHOTERAPIA
 PT individuala (preferata), suportivă sau orientată spre conştientizare, funcţie de
tăria ego-ului;
 terapia de grup e utilă daca pacientul este deacord sa participe la suficiente sedinte;
pacientul este greu de convins;
 eficienta pe termen scurt orientata pe solutia problemelor cotidiene;
 antrenarea abilităţilor sociale şi a asertivităţii.
o FARMACOTERAPIA
pt anxietate şi depresie: SSRI (sertralina 50 – 100mg -seara, la culcare), BZD (1
mg/zi sau 0,5x2/zi clonazepam), β blocante (20-80 mg, x3/zi propranolol)

11. TP DEPENDENTA

 Definitie
Pacientul este dependent si submisiv.

35
 (tratat) Caracteristic acestei TP este tendinta sistematica de a lasa in mod pasiv pe altul sa
ia decizii, fie ele importante sau minore, teama de a fi abandonat si o atitudine pasiva.

 Diagnostic
 ICD10
a. încurajarea sau autorizarea altora de a lua decizii f. imp pt viaţa pac;
b. subordonarea nevoilor personale faţă de a celor de care pac este dependent;
c. pac nu doreşte să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde;
d. se simte prost dispus sau neajutorat când este singur;
e. preocupare însoţită de teama de a fi abandonat de catre persoana cu care are o relatie
stransa;
f. capac lim de a lua decizii în viaţa de zi cu zi fara a primi sfaturi exagerate si asigurari
repetate din partea celorlalti.
Trasaturi asociate: pot include auto-perceperea pacientului ca neajutorat,
incompetent si lipsit de putere.
Include: (tulburarea de) personalitate astenica, inadecvata,pasiva si defensiva.
pot tolera relatiile abuzive, lipsiţi de încredere în sine, sunt pasivi, pesimişti, îşi
diminuă calităţile , se pot autodescrie ca „stupizi”;
funcţionarea profesională poate fi deteriorată, evită posturi de conducere, devin
anxioşi când trebuie să ia decizii;
sunt pasivi,au dificultati de a-si exprima dezacordul;
cauta o alta relatie ca sursa de protectie cand termina o relatie;
risc ↑ pt tulb anxioase, afective şi de adaptare;
frecv asoc cu TP borderline, evitantă, histrionică.

 DSM IV
Necesitate excesivă şi pervasivă de a fi tutelat (a fi în grija altuia) duce la un
comportament submisiv şi adeziv (‚lipicios’) şi la frică de separare -teama de abandon /
despartire de o persoana importanta din viata sa, care începe precoce în perioada adultă. Prezinta
min 5 din urm:
1. are dificultăţi în a lua decizii comune (de fiecare zi) în absenţa unei cantităţi excesive de
sfaturi şi reasigurări din partea altora;
2. necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pt cele mai importante domenii ale vieţii lui;
3. are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul faţă de alţii din cauza fricii că va pierde sprijinul sau
aprobarea;
4. are dificultăţi în a iniţia proiecte sau a face ceva singur (din cauza lipsei de încredere în
judecata sau capac sale);
5. se străduieşte excesiv să obţină protecţie şi sprijin de la alţii, mergând până la a se oferi
voluntar pt lucruri neplăcute;
6. se simte inconfortabil sau neajutorat când rămâne singur din cauza fricii exagerate de a nu fi
în stare să aibă grijă de sine;

36
7. caută urgent altă relaţie ca sursă de îngrijire şi sprijin atunci când o relaţie strânsă se termină;
8. este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grijă de sine.

 Epidemio
 2.5% din TP; mai frecv la F.
 Etilogie
factori predisp:
 boala fizică cronică, anxietatea de separare, pierderea parentală în copilărie.
 Psihodinamică
probleme de separare nerezolvate;
poz dependentă este o defensă împ agresiunii.
 Dg diferentiat
1. Agorafobia – pac îi este frică să părăsească locuinţa, sa fie departe de casa;
2. TP borderline – reacţionează la abandon cu furie şi vid emoţional;
3. TP histrionică – cere atenţie;
4. TP evitantă – frică de umilire şi rejecţie;
5. modif de pers dat unei cond med gen;
6. simpt care apar în leg cu uzul unei subst.
 Evoluţie
 Variabila;
 posibile complicatii - depresive dacă rel este pierdută;
 în cazurile tratate progn bun
 pac poate să nu fie capabil să părăsească rel abuzivă.
 Tratament
Psihoterapia
 pac au tendinţa de a regresa, cu frica de abandon;
 PT orientată spre conştientizare sau PT suportivă, funcţie de tăria ego-ului;
 PT pe termen scurt (CI pe termen lung, deoarece poate crea dependenţă);
 terapie comportamentală:
- gasirea solutiilor la problemele cotidiene,
- examinarea asocieriloreronate invatarea pacientului sa aiba incredere
in sine,
- antrenarea asertivităţii;
 terapie de familie;
 terapie de grup-la finalul terapiei (f. important)
- pacientul e gata sa infrunte viata cu noi teluri,
- incurajat sa expoareze autonomia,
- sa manevreze sentimentele de nervozitate.

Farmacoterapia –doar tintita pe simptome specifice;

37
  pt anxietate: clonazepam 1 mg/zi, sau 0,5 x2/zi;
 antidepresive : sertralina 50 – 100 mg , seara la culcare;
 medicaţia se prescriecu grijă – risc de abuz de sedative /supradoză;
 nu e indicată adm de placebo.

Alte tulburari de personalitate

12. TP PASIV _ AGRESIVA

 Definitie
Paacientul manifesta: obstructionism, taraganare, incapatanare, ineficienta.

 Diagnostic

 DSM IV
A. Pattern pervaziv de atitudini negativiste şi rezistenţă pasivă în faţa cererilor de a performa
adecvat, care începe precoce în per adultă şi prezent în min 4 din urm:
1. rezistă pasiv îndeplinirii sarcinilor sociale şi ocupaţionale de rutină
2. se plânge că este rău înţeles şi neapreciat de alţii
3. este îmbufnat şi certăreţ
4. critică şi observă/veghează cu atenţie autoritatea
5. exprimă invidie şi resentimente la adresa celor aparent mai norocoşi
6. verbalizează acuze exagerate şi persistente de ghinion personal
7. alternează între sfidarea ostilă şi remuşcări;
B. Nu apare exclusiv în cursul epis depresive majore şi nu e explicată mai bine de tulb
distimică.
 găseşte scuze pt întârzieri, dă vina pe alţii, e lipsit de asertivitate;
 viziune nefavorabilă asupra viitorului;
 Pacentul rezista cererilor de a performa adecvat;
 ambivalenţi, pot cauza dispute, stima de sine săzută, pesimişti;
 pac manifestă obstrucţionism, tătăgănare, încăpăţânare, ineficienţă;
 se pot asocia: TP borderline, histrionică, paranoidă, dependentă, antisocială, evitantă.

 Etiologie
poate implica comportament învăţat şi modelare parentală;
dific precoce cu autoritatea sunt frecvente.

 Psihodinamică
o conflicte privind autoritatea, autonomia şi dependenţa;
o submisivitate, sfidare şi agresivitate.

38
  Dg diferential
2. TP histrionică şi borderline – comportament mai dramatic, mai agresiv;
3. TP antisocială – sfidare manifestă;
4. TP obs-comp – perfecţionist şi submisiv.
 Evoluţie
complicatii: tulb depresive, abuz de alcool.
 Tratament
 dificili, se opun mascat faţă de interv psihiatrului;
 scopul trat este de a-l face conştient de acest lucru(opozitionalismul);
 PT :
- suportivă,
- antrenarea asertivităţii.

13. TP DEPRESIVA

 Definitie
Pacienti pesimisti,anhedonici,devotati datoriei, cu indoieli de sine, cronic nefericiti.
 Diagnostic

 DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de cogniţii şi comportamente depresive, care începe în per de adult
tânăr,prezent in contexte diferite şi prez în min 5 din urm.:
1. dispoz obişnuită dominată de tristeţe, disperare, dezgust, dezolare, nefericire
2. conceptul de sine se centrează pe convingerile de insuficienţă, inutilitate şi stimă
de sine scăzută
3. este critic, acuzator şi dispreţuitor faţă de sine
4. ruminează şi e predispus la îngrijorare
5. este negativist, critic, intransigent faţă de alţii
6. pesimist
7. înclinat spre sentim de vinovăţie şi remuşcare
B. Nu survine exclusiv în cursul episoadelor depresive majore şi nu este explicată mai bine
de tulb distimică

 Este frecvent linistit, retinut,introvertit,pasiv;

 Pesimist, cu ruminatii pe teme negative („broading”);
 anhedonici, devotaţi datoriei, cronic nefericiţi;
 critic faţă de alţii, judgemental;
 modeşti, preferă să urmeze decât să conducă;
 incapabili să se bucure sau să se relaxeze, lipsiţi de simţul umorului;

39
  predispuşi la tulb distimice sau tulb depresive majore.

 Epidemiologie
 frecv, B = F;
 probabil în fam cu depresie.
 Etiologie
 parentaj deficitar sau pierderi precoce;
 pierderi precoce.

 Psihodinamică
o stimă de sine ↓;
o vinovăţie;
o autopedepsire;
o pierdere precoce a obiectului iubirii.
 Evoluţie
Complicatii: risc crescut de tulb distimice sau tulb depresive majore
 Dg dif
1. tulb distimică – fluctuaţii ale dispozitiei depresive mai mari;
2. TP evitantă – mai mult anxios decât depresiv.
 Tratament
Psihoterapia
 PT orientată către conştientizare de sine sau psht suportivă, fcţ de tăria
egoului,
 terapie cognitivă,
 terapie de grup,
 terapie interpersonală.
Farmacoterapia
o SSRI: 100 mg SERTRALINA;
o Simptomimetice: 5 -15 mg /zi METILFENIDAT.

14. TP sadică

 Relatii dominate de comportament crud sau înjositor;

 Rară dpdv clinic, poate fi frecventa in contexte medico-legale;
 Etiologie - frecv legată de abuzul parental.

40
 15. TP a înfrângerii de sine (self – defeating)

 îşi direcţionează viaţa către deznodăminte sau rez nefavorabile;

 resping ajutorul sau rez bune (succesele);
 reacţii disforice la succese;
 manifestarea ca atare e rară;
 aceste simptome apar frecvent in alte TP.

16. TP nespecificată în alt mod

 Caracteristici mixte ale altor TP.

41