PROIECT DIDACTIC

TRANDAFIR IOAN, prof. Biologie, Şcoala „ALEXANDRU CEL BUN”, Iaşi

ARIA CURRICULARĂ: ŞTIINŢE

DISCIPLINA: BIOLOGIE
CLASA – a VII-a
TIPUL LECŢIEI : ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
SUBIECTUL – SISTEMUL RESPIRATOR – LOCALIZARE, ŞI ALCĂTUIRE

MOTIVAŢIA

Lecţia prin conţinutul ei duce la:

- dezvoltarea curiozităţii intelectuale;
- pe baza conexiunilor cu unele noţiuni predate la organizarea generală a unui mamifer, implică
elevul în introducerea noilor informaţii în scheme de cunoaştere, corelând în mod deliberat noul
cu ceea ce este cunoscut;
- încurajarea exprimării libere şi rezolvarea de probleme.

COMPETENŢE SPECIFICE

I.1 să observe organe şi sisteme de organe ale corpului uman (s. respirator)
I.2 să recunoască organe şi sisteme de organe ale corpului uman (s. respirator)
I.4 să reprezinte grafic componentele structurale ale corpului uman (s. respirator)
II.1 să utilizeze metode şi mijloace adecvate studierii organismului uman
III.1 să-şi formeze deprinderi de documentare şi comunicare.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

La sfârşitul lecţiei elevii trebuie:

O.1 să cunoască funcţiile organismului uman; care este compoziţia aerului;
O.2 să definească respiraţia şi să cunoască care este rolul oxigenului în celule;
O.3 să cunoască componentele sistemului respirator ca bază anatomică a respiraţiei;
O.4 să localizeze componentele sistemului respirator şi căile aeriene extrapulmonare pe mulaj,
planşă, pe imaginile din manual;
O.5 să localizeze şi să evidenţieze pe desen particularităţile morfologice şi structurale ale căilor
aeriene extrapulmonare ca adaptare pentru:
 purificarea aerului
 încălzirea aerului respirat
 eliminarea impurităţilor pătrunse în primele segmente ale căilor aeriene, cu aerul inspirat;
O.6 să cunoască particularităţile structurale ale laringelui care îi conferă şi calitatea de organ al
vorbiri;
O.7 să reprezinte prin desen schematizat segmentele căilor aeriene extrapulmonare şi plămânii;
O.8 să cunoască particularităţile morfologice şi structurale ale plămânilor;
O.9. să cunoască măsurile ce trebuie respectate în acordarea primului ajutor în caz de asfixie şi
înec.

STRATEGIA DIDACTICĂ

Strategia didactică este activ participativă, realizată prin combinarea judicioasă a metodelor
şi procedeelor didactice dar şi a mijloacelor de învăţământ.

Metode şi procedee

Nr. Metode şi Obiective operaţionale

Crt. procedee O.1 O.2 O.3 O.4 O.5 O.6 O.7 O.8 O.9
1 conversaţia euristică x x x x x x x x x
2 observaţia x x x
3 demonstraţia x x x x x
4 algoritmizarea x x x
5 problematizarea x x x
6 metoda Sinelg x x x x
7 tehnica ciorchinelui x x
8 metoda termenilor x
cheie

Resurse materiale
- planşă cu procesele de ardere din organism (p.1);
- planşă vacuomată cu alcătuirea sistemului respirator (p.2);
-planşă cu alcătuirea căilor aeriene extrapulmonare şi intrapulmonare (p.3)
- mulaj cu alcătuirea sistemului respirator (m.1);
- mulaj cu organizarea generală a corpului uman (m.2);
- preparat formolizat cu sistemul respirator la iepure;
-atlas;
-Ppt cu „Sistemul respirator”;
- videoproiector;
- calculator.

Material bibliografic
* Ion Iordache, Constantin Ion, Ulpia Leu, 2004, Metodica predării – învăţării biologiei,
Editura Solaris,Iaşi.
* Maria Ciurchea, Anca Ciolac-Russu, Iordache Ion,1983, Metodica predării ştiinţelor
biologice, EDP, Bucureşti.
* Mihaela Marcu-Lapadat, Florica Macovei, Florea Dobran,1998, Biologie, manual pentru
clasa aVII-a, Editura Teora.
* Programa şcolară, Nr.5097/09.09.2009, clasa a VII
* M. Lazăr, 1987, Curs „ Anatomia şi fiziologia omului”,Editura „Al.I. Cuza”, Iaşi
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODICĂ A LECŢIEI

Cadrul de Conţinutul instructiv educativ Metode Mijloace

gândire şi Ob. al lecţiei de învă- de învăţă- Evaluare
învăţare op. ţământ mânt

I. Moment - Crearea condiţiilor organizatorice şi

organiza- psihologice necesare desfăşurării orei -Conver-
toric - prezenţa; elevii îşi pregătesc cele saţia
necesare desfăşourării orei.
II. Dobân-
direa de
noi cunoş-
tinţe
A. Capta- O.1 -Reactualizarea unor noţiuni cu privire -Conver- -Frontal
reaatenţiei la funcţiile de bază a unui organism saţie
viu;
(Funcţia de relaţie, funcţia de nutriţie,
funcţia de reproducere)
B. Evoca- - Se cere elevilor să definească funcţia -Conver- -Frontal
rea de nutriţie şi să stabilească care este saţie
baza ei anatomică.
(asigură întreţinerea vieţii şi este
realizată de sistemul digestiv, sistemul
respirator, sistemul circulator, sistemul
excretor)
-Cum îşi aduce contribuţia sistemul -Conver- -Frontal
digestiv la realizarea funcţiei de saţie
nutriţie?
(prin realizarea digestiei)
- Ce este digestia?
(transformările suferite de alimente în
tubul digestiv)
-Pentru a evidenţia interrelaţia dintre -demon- -Fişa de -Indivi-
circulaţie şi digestie elevii au de straţie lucru dual
completat punctul 1 al fişei de lucru.
- Se evaluează munca independentă -Conver- -Vidio- -Frontal
prin proiectarea fişei elevului care a saţie proiector
rezolvat primul activitatea independen-
tă şi se corectează eventualele greşeli.
O.1 - Se proiectează pe ecran imaginea cu -Vidio-
schimbul de nutrimente, gaze şi toxine, -demon- proiector -frontal
schimb care are loc între sângele straţie -P.1
capilarelor şi celule; se cere elevilor să
explice cum are loc acest schimb.
 O.1 - Care este rolul nutrimentelor în -Conver-
celulă? saţie -frontal
- Cine asigură arderea nutrimentelor în -P.1
celulă?
- Se anunţă tema noii lecţii:
C. Realiza- „ Sistemul respirator- localizare şi
rea sensu- alcătuire”
lui - Se stabileşte cu elevii ce este respira- -Conver-
ţia şi care este sistemul implicat în saţie
respiraţie, apoi se notează schemati-
zat pe tablă.
O.1 - Pentru a stabili compoziţia aerului se -Metoda -fişă de -Indivi-
O.2 foloseşte metoda ciorchinelui; se dă ciorchi- lucru dual
elevilor furnizorii componentelor care nelui
dau compoziţiaaerului şi se cere să -Proble-
stabilească legăturile dintre ele (punctul matizare
2 al fişei).
- Se verifică munca independentă şi se -Conver- -Vidio-
notează pe tablă care este compoziţia saţie proiector
aerului iar elevii notează în caiete. -Indivi-
O.3 - Pentru a stabili calea prin care -Probe- dual
oxigenul este preluat de plante şi matizare
animale în procesul respiraţiei, se
utilizează metoda termenilor cheie -Metoda -fişă de
iniţiali. termenil lucru
Se dau termenii: ostiola stomatei, or cheie
faringe, miezul frunzei, fose nazale, iniţiali
aer, laringe, bronhii, trahee, plămâni
- Se cere elevilor să ordoneze termenii -Algorit-
într-o succesiune logică utilizând mizarea
cunoştinţele de la botanică şi zoologe -Frontal
rezolvând punctul 3 din fişa de lucru.
- Se discută munca independentă şi se -Conver-
stabileşte cu elevii ce este respiraţia, saţia
care sunt părţile componente ale
sistemului. respirator, se notează
schematizat pe tablă iar elevii notează
în caiete.

O.3 - Elevii grupaţi fac observaţii pe mulaje -Obser- P.2, P.3

O.4 (m.1;m.2), planşe (p.1; p.2). preparat vaţia M.1, M.2
formolizat şi localizează algoritmic -Algorit- -Pegru
componentele căilor aeriene extrapul- mizarea pe şi in-
monare. -Proble dividual
O.5 - Se cere elevilor să rezolve sarcina matizare -fişă de
O.7 cerută la punctul 4 din fişa de lucru; -Demon- lucru
 - se realizează schimburi de fişe între straţie
grupe, se discută se fac comparaţii şi
se corectează eventualel greşeli; se -Indivi-
realiz. desenul cu sistemul respirator dual
pe tablă.
O.4 - Prin metoda SINELG se stabilesc -Metoda -manual,
O.5 particularităţile morfostructurale ale SINELG -atlas
O.7 fiecărui segment din căile aeriene. -Obser
Profesorul aduce completări legate de vaţia,
particularităţile morfologice şi structu- -Algorit-
rale ale segmentelor căilor aeriene şi mizare -Indivi-
notează schematizat pe tablă iar elevii dual
notează în caiete. -Frontal
-Se cere elevilor să facă observaţii pe -Obser- -M.1, M.2
atlase, mulaj, manual şi să stabilească: vaţia -atlas
localizarea şi protecţia plămânilor. -manual
Profesoruul completeză schema la tablă -Frontal
şi elevii în caiete.
O.6 -Se demonstreză printr-un experiment -Demon- -lame de
O.7 simplu care este rolul lichidului pleural straţia sticlă
şi se stabilesc cauzele care duc la
creşterea cantităţii de lichid pleural cât -Frontal
şi consecinţele.. -Indivi-
-- Prin metoda SINELG se stabilesc -Metoda -manual dual
particularităţile morfostructurale ale SINELG M.1, M.2
plămânilor. Profesorul aduce -Obser-
completări legate de particularităţile vaţia
morfologice, structurale şi notează -Conver-
schematizat pe tablă iar elevii notează saţia
în caiete.
D.reţeaua O.9 - Pe baza imaginilor din manual solicit -Demon- -manual
discuţiilor elevilor să stabilească cauzele asfixiei straţia
şi înecului şi să execute manevre de -Conver-
acordare a primului ajutor în astfel de saţia
situaţii
E. Reflecţia - Realizaţi un eseu cu tema : -Conver-
„ Particularităţile morfologice şi saţia
structurale ale căilor aeriene ca adaptări -Demon-
pentru transportul aerului la plămâni”. straţia

F. Apreci- -Se notează elevii şi se fac aprecieri

eri făcute asupra răspunsurilor date de elevi.
de profesor
 ANEXA 1
FIŞĂ DE LUCRU
I. Completează schema pentru a arăta căile de circulaţie a glucozei, aminoacizilor şi a acizilor
gra;i. Notează schema:

vas limfatic
Vena hepatică

II. Legaţi noţiunile date prin săgeţi, pentru a stabili care este compoziţia aerului:

plante fotosinteză arderea

combustibililor
oxigen
dioxid de
corbon respiraţia animalelor
azot
AER plante

Vapori evaporare lacuri

oceanul
râuri
fluvii
pulberi

fabrici de drum de ţară fabrici de

ciment neamenajat cărămidă

III. Ordonaţi termenii daţi într-o succesiune logică utilizând cunoştinţele însuşite la botanică
şi zoologie pentru a stabili calea prin care aerul cu O 2 pătrunde în frunze sau ajunge în
plămâni:
Ostiola stomatei, laringe, fose nazale,aer, faringe, miezul frunzei, plămâni, trahee, bronhii
1. la plante................................................................................................................................
2. la animale ............................................................................................................................

IV. Reprezintă prin desen schematizat sistemul respirator utilizând termenii de mai jos:

Cavitate bucală, plămâni, faringe, esofag, laringe, bronhii, trahee, fose nazale