DATA : 26. 09.

2006
ŞCOALA : Nicolae Iorga Ploieşti
CLASA : a IV-a B
ARIA CURRICULARĂ :Matematică şi Ştiinţele naturii
DISCIPLINA : Ştiintele naturii
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Medii de viaţă şi relaţii de hrănire
SUBIECTUL : Pădurea
TIPUL LECŢIEI : dobândire de cunoştinţe
DURATA ACTIVITĂŢII : 45’

OBIECTIVE FUNDAMENTALE :
Valorificarea cunoştinţelor privind caracteristicile diferitelor medii de viaţă şi a
relaţiilor de hrănire ce apar între plante şi animale;
Formarea capacităţii de a realiza anumite corelaţii între modul şi mediul de
viaţă al plantelor şi animalelor;
Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu
natural, echilibrat, propice vieţii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O1►să recunoască diferite medii de viaţă
O2►să clasifice mediile de viaţă
O3► să identifice/ enumere plante şi animale specifice anumitor medii de viaţă
O4► să identifice/ enumere plante şi animale specifice mediului de viaţă – grădina
O5►să definească ,,mediul de viaţă” şi ,,relaţia de hrănire”
O6►să stabilească legături în vederea realizării unor lanţuri trofice simple
O7►să enumere activităţi ce au în vedere protejarea pădurii
O8►să rezolve sarcinile fişei
O9►să folosească terminologia specifică

STRATEGIA DIDACTICĂ :
Metode şi procedee : conversaţia euristică, explicaţia, observarea,
demonstraţia,problematizarea
Mijloace de învăţământ : planşe, fişă de evaluare

BIBLIOGRAFIE :
Ştiinţe ale naturii (manual cls. a IV-a)
Programa şcolară pentru cls. a IV-a ,,Ştiinţele naturii”
 Momentele Conţinutul Strategia didactică

Durata
lecţiei Ob instructiv- educativ
mod Evaluare
metode mijloace
organiz.

1. Moment 1’ Se asigură condiţiile optime

organizatoric pentru desfăşurarea activităţii.

2. Verificarea 4’ Se verifică tema scrisă.Se fac conversaţia frontal evaluare

explicaţia orală
temei observaţii, scurte generalizări etc.

3. Captarea 2’ Se prezintă elevilor planşe ce conversaţia planşe frontal

atenţiei înfăţişează aspecte ale unor observarea
diferite medii de viaţă ( grădina,
balta, pădurea, oceanul etc. )

4.Recapitularea O1 5’ Cu ajutorul întrebărilor sunt conversaţia planşe frontal evaluare

explicaţia colectivă
cunoştinţelor O2 verificate cunoştinţele predate observarea
anterioare O3 anterior. demonstraţia
O4 Ce este mediul de viaţă?
O5 Cum se clasifică acestea?
Care sunt elementele caracteristice ale
O6 grădinii?
O9 Ce sunt relaţiile de hrănire?etc.
Să identifice pe una din planşe un lanţ
trofic.

5. Anunţarea O1 3’ Printr-o discuţie referitoare la conversaţia planşe frontal

temei O4 mediul de viaţă- grădina, se
dirijează copiii spre identificarea
unui alt mediu de viaţă- pădurea.
Li se aduce la cunoştinţă că
aceasta este noua lecţie despre
care vor discuta.Aceştia vor scrie
pe caiete data şi titlul lecţiei.

6. Transmiterea O2 20’ Pornind de la observarea unei conversaţia plansă frontal

noilor explicaţia manual
O3 planşe ce descrie un aspect dintr-o observarea Atlas
cunoştinţe O6 pădure şi apelând la cunoştinţele demonstraţia botanic
O7 elevilor se va realiza schema
lecţiei.(anexa 1)

7. Fixarea O8 8’ Se distribuie elevilor câte o fişă explicaţia Fişă individual evaluare

cunoştinţelor exerciţiul evaluare scrisă
care are ca sarcină rezolvarea a 3
cerinţe. (anexa 2)

8. Încheierea 2’ Se fac aprecieri asupra activităţii conversaţia

activităţii elevilor şi se dă tema pentru
acasă. (Ex 2/ pag. 7 Manual)
 ANEXA 1
SCHEMA LECŢIEI
Pădurea

Pădurea este un mediu de viaţă natural, terestru.

► se întâlnesc în zona de câmpie, de deal, de munte

Clasificare :

PĂDURI DE FOIOASE - sunt alcătuite din arbori cu frunze căzătoare (stejar, fag, arţar, tei etc.):
Pădurile de stejar
♣ se întâlnesc în zonele de deal şi câmpie (700 –800m)
♣ predomină stejarul (fructul – ghinda)
♣ sunt luminoase → arbuşti ( măceşul, cornul, păducelul)/ plante mici ( ghiocei, viorele, toporaşi )
♣ animale diverse (vulpea, lupul, cucul, pupăza, şarpele); insecte
Pădurile de fag
♣ se întâlnesc pe dealurile înalte şi pe munţi (600 –1300m)
♣ predomină fagul (fructul – jir)
♣ arbuşti (murul, alunul, cornul)/ plante mici (ferigă, muşchi, licheni)
♣ animale (viezurele, pisica sălbatică, ursul brun,ciocănitoare, gaiţă)
Exemple de lanţuri trofice

PĂDURI DE CONIFERE – sunt alcătuite din arbori cu frunze permanente şi flori în formă de con
(brad, molid, pin)
♣ se găsesc în zonele înalte ale munţilor (1200 –1800m)
♣ sunt întunecoase → cresc puţini arbuşti (zmeurul, afinul, coacăzul de munte)/ plante mici (ferigă,
muşchi)
♣ animale (viezurele, pisica, jderul, cocoşul de munte)
Exemplede lanţuri trofice

IMPORTANŢA PĂDURII :
☼ împrospătează aerul
☼ fixează solul
☼ loc pentru recreere
☼ lemnul –materie primă, sursă de căldură
☼ existenţa plantelor medicinale şi a fructelor
Numele ________________________ 26 septembrie 2006
ANEXA 2
Fişă de evaluare
CE TE LEGENI...
- Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă –
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte –
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ng’n numai cu el!

1) Citeşte poezia ,,Ce te legeni codrule...” de Mihai Eminescu.

a) Despre ce tip de pădure este vorba în poezie? Argumentează.
b) În ce anotimp se desfăşoară dialogul din poezie?

2) a) Numeşte personajele din povestea ,,Capra cu trei iezi” de Ion Creangă.

b) Explică legăturile de hrănire dintre personajele poveştii.
3) Stabileşte relaţii de hrănire:
om peşte râmă
porumbel insectă şoim
DATA : 26. 09. 2006
ŞCOALA : Nicolae Iorga Ploieşti
CLASA : a IV-a B
ARIA CURRICULARĂ :Matematică şi Ştiinţele naturii
DISCIPLINA : Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Numerele naturale mai mici sau egale cu 1 000 000
SUBIECTUL : Numerele naturale mai mici sau egale cu 1 000 000(recapitulare)
TIPUL LECŢIEI : consolidare a cunoştinţelor
DURATA ACTIVITĂŢII : 45’

OBIECTIVE FUNDAMENTALE :
Dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi utilizare a sistemului zecimal poziţional
de constituire a numerelor naturale;
Consolidarea deprinderilor de scriere, citire, comparare, ordonare şi aproximare
a numerelor naturale cuprinse în concentrul 0 – 1 000 000;
Înţelegerea semnificaţiei terminologice matematice şi utilizarea corectă a
limbajului matematic adecvat;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O1► să recunoască semnificaţia unei cifre dintr-un număr natural, după poziţia pe
care cifra o ocupă în scrierea numărului;
O2► să descompună un număr dat în sumă de produse;
O3► să numere corect din 5 în5, 10 în 10..., indiferent de startul şi pasul numărării;
O4► să scrie cu cifre un număr scris cu litere;
O5► să compare numerele naturale folosind notaţiile <, =, >;
O6► să stabilească succesorul şi predecesorul unui număr;
O7► să ordoneze crescător şi descrescător un şir de numere date,
O8► să aproximeze un număr natural prin lipsă sau adaos;
O9► să rezolve sarcinile fişei

STRATEGIA DIDACTICĂ :
Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă

Mijloace de învăţământ : planşă,jetoane cu exerciţii, fişă de evaluare,

BIBLIOGRAFIE :
Matematică (manual cls. a IV-a)
Programa şcolară pentru cls. a IV-a ,,Matematică”
Culegerea ,, Mate 2000+6/ 7”

Momentele Ob Conţinutul Strategia didactică Evaluare

D
 lecţiei instructiv- educativ mod

ta
ura
metode mijloace
organiz.

1. Moment 1’ Se asigură condiţiile optime

organizatoric pentru desfăşurarea activităţii.

2. Verificarea 4’ Se verifică tema scrisă.Se fac conversaţia frontal evaluare

explicaţia orală
temei observaţii, scurte generalizări etc.
Se prezintă elevilor o planşă ce
3. Captarea 2’ înfăţişează un copac ale cărui conversaţia planşă frontal
atenţiei frunze sunt ,,vrăjite” şi nu pot
pica din el decăt dacă elevii vor
rezolva exerciţiile de pe spatele
lor.
Pentru că frunzele copacului sunt
4. Anunţarea 3’ vrăjite, elevii trebuie să-l ajute, conversaţia planşa frontal
temei rezolvând exerciţiile .Totodată,
spre folosul lor, îşi vor consolida
deprinderile de a lucra cu
numerele cuprinse în concentrul
0-1 000 000
5.
Reactualizarea O1 20’ În vederea reactualizării unor exerciţiul frontal evaluare
calcul colectivă
şi consolidarea O2 noţiuni teoretice utile, precum şi a mintal
cunoştinţelor O3 algoritmilor de lucru, se propun conversaţia
O4 câteva exerciţii de calcul mintal. explicaţia
O5 (anexa 1)
O6
O7 După exerciţiile de calcul oral se
O8 va trece la rezolvarea exerciţiilor
de pe spatele frunzelor copacului.
Fiecare copil ia o frunză din
copac, citeşte enunţul şi rezolvă
exerciţiul. Pe măsură ce se
rezolvă exerciţiile copacul se
desfrunzeşte. (anexa 2 )

6.Evaluarea O9 13’ Pe o frunză deosebită a copacului explicaţia Fişă individual evaluare

cunoştinţelor exerciţiul evaluare scrisă
este specificat că elevii trebuie să
rezolve corect şi o fişă pentru a
putea înflorii frumos primăvara.
(anexa 3)
7.Incheierea
activităţii 2’ Se fac aprecieri asupra activităţii conversaţia
elevilor şi se dă tema pentru
acasă. (Ex 1-4/pag12)
 ANEXA 1

EXERCIŢII DE CALCUL ORAL

1. La produsul numerelor 100 şi 5 adaugă cel mai mic număr de 3 cifre. (600)
2. Ce ordin reprezintă cifra 6 de la rezultatul anterior?
3. Numărul 150 000 câte ordine are?
4. Care este cel mai mare număr de 5 cifre identice?Dar cel mai mic?
5.Care număr este mai mare 10 000 sau 100 000?
6. Numărul 1544 îl rotunjim la zeci la numărul .... (1 540) iar la mii la ... (2 000).
 ANEXA 2

EXERCIŢII PROPUSE

1. Scrie numărul ,, o sută cinci mii patru sute nouăzeci”

► încercuieşte cifra zecilor de mii, taie cifra sutelor şi subliniază cifra sutelor
de mii.

2. Scrie ce ordin reprezintă cifra 7 în fiecare din numerele :475 430, 207 320, 7 300.

3. Descompune într-o sumă de produse următorul număr : 25 463.

4. Care este succesorul lui 999 999? Dar predecesorul ?

5. Determină ce cifre putem scrie în locul literelor pentru ca relaţiile să fie

adevărate:
8 a56 > 8 756 25 bb0 < 25 430 59c 476< 596 476

6. Scrie numerele pare cuprinse între 50 001 şi 50 013.

7. Cu numerele 4, 0, 9, 1, alcătuieşte cel mai mic număr posibil de 5 cifre.

8. Se dau numerele :
A= 2 x (120 : 4)+ 40 B = (20x 2 : 4 ) x 100
Care din afirmaţii este adevărată ? A< B; A= B; A>B
DATA : 26. 09. 2006
ŞCOALA : Nicolae Iorga Ploieşti
CLASA : a IV-a B
ARIA CURRICULARĂ :Limbă şi comunicare
DISCIPLINA : Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Sună clopoţelul
SUBIECTUL : Cuvintele vrăjite, după Pierre Gamarra
TIPUL LECŢIEI : dobândire de cunoştinţe
DURATA ACTIVITĂŢII : 45’

OBIECTIVE FUNDAMENTALE :
Însuşirea unei citiri corecte, curente, conştiente şi expresive
Îmbogăţirea vocabularului prin înţelegerea şi folosirea corectă a sensului unor cuvinte
Înţelegerea mesajului autorului

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O1►să citească textul conştient, corect şi expresiv
O2► să explice cuvintele necunoscute putând alcătui propoziţii cu ajutorul lor
O3►să înţeleagă conţinutul textului, putând să răspundă întrebărilor
O4► să povestească conţinutul textului folosind expresii frumoase

STRATEGIA DIDACTICĂ :
Metode şi procedee : conversaţia, lectura explicativă, observaţia, lucrul cu cartea

Mijloace de învăţământ : planşe cu personaje din poveşti

BIBLIOGRAFIE :
Limba şi literatura română (manual cls. a IV-a)
Programa şcolară pentru cls. a IV-a ,,Limba şi literatura română”
 Momentele Conţinutul Strategia didactică

Durata
lecţiei Ob instructiv- educativ
mod Evaluare
metode mijloace
organiz.

1. Moment 1’ Se asigură condiţiile optime

organizatoric pentru desfăşurarea activităţii.
Se verifică tema scrisă.Se fac
2. Verificarea 4’ observaţii, scurte generalizări conversaţia frontal evaluare
explicaţia orală
temei etc.
Se prezintă elevilor planşe ce
3. Captarea 3’ înfăţişează diferite personaje din conversaţia planşe frontal
atenţiei poveşti spunându-li-se că acestea
îi vor face să se simtă într-o
lume de basm, într-o lume
vrăjită.
Pentru că ei se află acum pe un
4. Anunţarea 5’ tărăm de basm şi pentru că conversaţia planşe frontal
temei ultima lecţie se referea la
cuvinte, urmează să intre într-o
lume a cuvintelor vrăjite studiind
lecţia ,, Cuvintele vrăjite” de
Pierre Gamarra

5.Dirijarea O1 30’ Citirea model conversaţia

învăţării O2 Conversaţie după prima citire lectura
O3 De cine este scris textul? explicativă
O4 Despre cine este vorba în text?
De ce poartă textul acest titlu? lucrul cu
Ce titluri s-ar mai potrivi? cartea
Citirea textului în gând, în
ritm propriu, de către elevi
Explicarea cuvintelor
necunoscute
- alcătuire de propoziţii
cu ajutorul lor
Activitate independentă
- selectarea din text a
ortogramelor şi
transcrierea lor în caiet
Citire pe roluri
Citire selectivă
Activitate independentă
-să selecteze din text trei
substantive cărora să le atribuie
însuşiri, iar cu grupul format să
alcătuiască propoziţii.
 Momentele Conţinutul Strategia didactică

Durata
lecţiei Ob instructiv- educativ
mod Evaluare
metode mijloace
organiz.

Citirea integrală a textului

6 .Incheierea 2’ Se fac aprecieri asupra activităţii conversaţia

activităţii elevilor şi se dă tema pentru
acasă. (Ex 1,2/pag 9)
DATA : 26. 09. 2006
ŞCOALA : Nicolae Iorga Ploieşti
CLASA : a IV-a B
ARIA CURRICULARĂ :Educaţie tehnologică
DISCIPLINA : Educaţie tehnologică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Activităţi cu materiale sintetice - hărtia
SUBIECTUL : Colaj –Glastra cu crizanteme
TIPUL LECŢIEI : dobândire de cunoştinţe
DURATA ACTIVITĂŢII : 45’

OBIECTIVE FUNDAMENTALE :
Învăţarea şi utilizarea unei tehnici noi de lucru cu diferite materiale
Dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor practice de lucru individual şi în grup
Dezvoltarea gustului estetic, a imaginaţiei, a creativităţii
Cultivarea spiritului critic şi autocritic

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O1► să recunoască materialele de lucru
O2► să-şi însuşească tehnica de lucru
O3►să realizeze individual lucrarea
O4► să evalueze lucrarea
O5►să păstreze ordine la masa de lucru

STRATEGIA DIDACTICĂ :
Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, demonstraţia, activitatea independentă

Mijloace de învăţământ : planşă demonstrativă

 Momentele Conţinutul Strategia didactică

Durata
lecţiei Ob instructiv- educativ
mod Evaluare
metode mijloace
organiz.

1. Moment 1’ Se asigură condiţiile optime

organizatoric pentru desfăşurarea activităţii.

2. 4’ Se poartă o discuţie referitoare conversaţia frontal evaluare

explicaţia orală
Reactualizarea la materialele de lucru şi
cunoştinţelor tehnicile de lucru pe care aceştia
le-au mai folosi.

3. Captarea 3’ Se prezintă elevilor o frumoasă conversaţia Glastra cu frontal

atenţiei flori
glastră cu crizanteme.

4. Anunţarea 5’ Elevilor le este adus la conversaţia frontal

temei cunoştinţă faptul că vor realiza o
lucrare colectivă şi că la sfârşitul
orei vor avea cel mai mare şi mai
frumos buchet de crizanteme.

5.Dirijarea 30’ Se intuiesc materialele si se Conversaţia individual

învăţării Explicaţia
observă planşa model. Demonstraţi
Se identifică şi se denumesc a
materialele. exerciţiul
Se explică şi se demonstrează
modul de realizare
Pe parcursul executării de către
elevi a lucrării se acordă ajutor
acelora care sunt mai
neîndemânatici, se dau indicaţii
etc
6.Evaluarea
activităţii Lucrările vor fi evaluate după
evaluare
corectitudinea executării şi a conversaţia
orală
aspectului îngrijit.

7 .Incheierea 2’ Se fac aprecieri asupra activităţii conversaţia

activităţii elevilor şi se dă tema pentru
acasă. (Ex 1,2/pag 9)