Atestarea nr.

1. Determinați calitățile personale și profesionale ale psihoterapeutului din filmul Good

Will Hunting, care i-au adus succes în activitate
2. Analizați legătura dintre contratransfer și situațiile de încălcare a codului deontologic
3. Argumentați importanța tehnicii: asociațiile libere și propuneți 3 modalități de aplicare
a acestei tehnici
4. Exemplificați câte 3 mecanisme de apărare pentru situațiile propuse:
- Un bărbat este nebun după femei
- O domnișoară nu se poate afirma în carieră
5. Explicați rolul și sensul actelor ratate din perspectiva lui Freud

1.

Good Will Hunting este un film psihologic de drama a unui tanar munictor la munca de jos care
doreste ca tanar rebel in fata prietenilor lui, dar care dispune de calitatri esentiale pentru a devein
un om intelligent si respectat de toti cei din jur.

Psihoterapeutul care incearca sa-l ajute pe Will sa-si constientizeze adevarata lui valoare sis a-si
valorifice potentialul la maxim dispune de cateva calitati esentiale atat ca personalitate, cat si
calitati indispensabile in domeniul lui professional.

Referitor la calitatile personala psihoterapeutul Sean Maguire poate fi descris ca un ganditor

profund , astfel vazand viata din mai multe perspective , astfel ajutandu-l sa faca fata realitatii in
care traieste. Este un barbat familist si iubitor, neuitandu-si fosta lui sotie care a decedat. De
asemenea este un barbat protector, iar in film acest moment se observa atunci cand acesta il
bruscheaza pe Will pwntru o remarca negative facuta despre relatia dintre psihoterapeut si fosta
lui sotie.

Referitor la calitatile profesionale ale lui Sean , pot afirma ca este un barbat calm, fapt care il
ajuta in mare parte a timpului sa-si mentina echilibrul si emotiile negative in frau. De asemenea,
este un bun ascultator si observator, calitate ce il majuta sa inteleaga pe deplin problemele
clientului lui si il ajuta pe acesta sa adopte tehnici prin care sa-l motiveze pe acesta spre a face o
schimbare spre a avea o viata mai buna. Si alta calitate a psihoterapeutului este rabdarea si
motivatia de a-l ajuta pe Will sa-si resolve problemele dincolo de cat de rebel si incapatinat era
acesta. Toate aceste calitati sunt esentiale in profesia de psiholog/psihoterapeut pentru a avea
succes. .

2.

Contratransferul este acea perceptie eronata prin prisma atitudinilor, sentimente , preconceptii pe
le traieste la nivel subconstient psihoterapeutul sau altfel spus Este descris ca răspunsul
emoțional al analistului la stimulii care vin de la pacient, ca urmare a influenței sale asupra
sentimentelor inconștiente ale analistului.
Prin prisma acestui process, se poate ajunge la situatia cand peste o perioada de timp , spre
exemplu, psihoterapeutul sa se indragosteasca de propiul lui client , ceia ce contravine codului
deontologic.

Legatura dintre contratrasfer si codul deontologic este una importanta deoarece psihologul ar
trebui sa fie constient de tot ceia ce simte fata de client sis a-l trateze pe acesta doar strict
professional si sa nu aiba niciun fel de relatie cu acesta, ceia c ear incalca acest cod.

Codul deontologic spefica faptul ca nu poate sa existe nico relatie intre teraput si client doar
dupa o perioada de 3 ori mai mare decat intreaga perioada a procesului terapeutic.

3.

Asociatiile libere sunt utilizate in deslusirea viselor si in interpretarea actelor ratate in

psihanaliza. Aceasta metoda se baza pe credinţa lui Freud în determinismul psihic.

O modaliate de aplicare a acestei tehnici este atunci cand pacientul, întins pe canapea (condiţie
care impune o anumită stare de relaxare), vorbeşte liber despre orice îi trece prin minte
(probleme personale, frustari, neplaceri, etc. ), fără a căuta ceva anume, un subiect sau o temă
prealabile. Fluxul gîndurilor este lăsat liber şi urmărit fără nici o intervenţiei
voluntară. Important este ca mintea critică să nu intervină pentru a cenzura gîndurile spontane.
Metoda asociaţiilor libere ne cere imperios să renunţăm pentru un timp la cenzura intelectuală şi
să vorbim liber despre orice ne trece prin minte.

O alta modalitate de aplica aceasta metoda este prin analiza viselor si aici putem face tangenta la
dictionarul de vise de dupa Freud si legatura problemelor cu sexualitatea, incapand de la
cele ,mai fragede varste. Fiecare element semnificand o anumita situatie din viata reala care
trebuie rezolvata , visele venind din inconstientul uman care are o multitudine de ganduri ,
repercursiuni lasate inca din perioada copilariei care ne infuenteaza comportamentul intr-un mod
deosebit.

Si a 3 modalitate de asociatii libere este atunci cand pacientul descrie anumite elemente (ex:nori ,
soare, furtuna, etc. ), care defapt ascund niste nevoi de-ale acestuia, ca ex: Mă gîndesc la norii
pufoşi pe care parcă îi văd în faţa ochilor. Sînt albi, sidefii. Cerul este plin de nori, dar ici colo
se întrevăd porţiuni albastre,  azurii...

4.

Ex:Un barbat este nebun dupa o femeie.

1. Un mecanism de aparare ar fi proiectia prin care acesta ar proiecta la nivel subconstient

modelul de femeie ideala asupra acestei femei dupa care este inebunit, iar fara ca sa
doreasca acesta este atras de aceasta din toate punctele de vedere.
2. Deplasarea este alt mecanism prin care barbatul respectiv fiind cenzurat de a a fi cu
femeia respective, va dezvolta pulsiuni si elemente pe care le va dori cu acea asupra altei
femeie, spre exemplu sotia lui, fiind constient de eventualele consecinte ce pot fi daca o
va insela.
 3. Negarea este un mecanism usor de identificat pe care barabatul il va utilize, afirmand
spre exemplu ca defapt nu este atras de femeia respectiva si ca defapt nu-l intereseaza
cand defapt el este inebunit dupa ea.

O domnisoara nu se poate afirma in cariera.

1. Un mecanism in cazul respectiv ar fi rationalizarea.Tanara ar motiva si autoriza

comportamentul de inafirmare in cariera, prin ascunderea sentimentelor, inactiunile care
o fac dept sa nu se poate realize profesional.
2. Indentifacarea proiectiva este alt mecanism prin care tanara nu va atribui unui alt obiect
al caracteristicilor personale, ci un intreg proces de proiectare a continuturilor interzise,
cu scopul de a se proteja.
3. Izloarea poate fi de asemenea un alt mecansim de aparare, in cazul respectiv, domnisoara
se va izola de propiile ganduri negative care o fac neputincioasa, pentru a nu se simti rau.

5.

Actele ratate sunt fenomene psihice prin care  unele manifestări ale  inconştientului apar în
câmpul conştiinţei. În spatele fiecărui act ratat există o intenţie, o tendinţă, o asociere. Ele au
întotdeauna un sens. În mintea umană nimic nu se produce fără sens.

Psihicul uman este o înlănțuire de procese care se influențează reciproc. Înainte de apariţia
psihanalizei, producerea actelor rate a fost pusă pe  seama unor disfuncţionalităţi
psihofiziologice, cum ar fi: oboseala, distragerea atenţiei, surescitarea minţii. Freud este primul
cercetător care aduce  în prim-plan autonomia psihicului faţă de somatic în producerea actelor
ratate, incercand sa le inteleaga sensul si sa vina in solutionarea eventualelor probleme ce pot
surveni in urma dificultatilor cauzate de acestea.

Actele rate în concepţia psihanalitică sunt fenomene psihice, ce rezultă din doua intenţii: una
conştientă care este perturbată şi alta inconştientă sau preconştientă  care perturbă.

Sensul actelor ratate este unul esential pentru ca daca la nivelul psihologiei simţului comun, al
vieţii zilnice, producerea actelor ratate este tratată ca un simplu “lapsus”, fără prea mare
importanţă, ele reprezintă puncte de interes în terapia psihanalitică şi nu numai.
Actele ratate exprimă de fapt, interdicţiile morale pe care societatea le impune şi mintea noastră
refuză sa le accepte deschis, fără luptă. Lupta se da între ceea dorim să facem sau să fim la un
moment dat şi ceea ce ne este impus din afara, ca şi conduită  morala ce creează şi menţine
echilibrul social.

Actele ratate sunt o forma de manifestare prin care inconştientul se eliberează de unele tendinţe
cenzurate de conştient. Ele sunt produse atât de psihicul considerat normal, sănătos, cât şi de cel
cu disfuncţionalităţi.

Realizat: Echim Alexandrina, grupa 3. 1, psihologie, USM.