Subiectul: Etiologia, patogeneza anomaliilor dento-maxilare

Conținutul:
1. Noţiuni despre anomalie şi dereglare.
2. Factorii generali şi loco-regionali în etiologie anomaliilor dento-maxilare.
3. Patogenia anomaliilor dento-maxilare.

Anomalie dento-maxilare sunt tulburări de dezvoltare cantitativă, de ritm, de poziție, de direcție

a celor trei elemente ale aparatului dento-maxilar (maxilare, alveole, dinți), asociate cu tulburări
funcționale neuro-musculare, ocluzale și bio-psiho-sociale.

Factorii etiologici se împart după Garber în două grupe mari:

I grupă – Factorii generali – determină potențialul, cantitatea, durata și ritmul de creștere al

aparatului dneto maxilar.
Factorii generali:
1. Ereditatea – se transmite în mod dominant – prognația mandibulară, macroglosia, anodonția
incisivilor laterali, retrognația superioară, ocluzia adâncă, ocluzia deschisă ș.a.
2. Malformațiile și maladiile ereditare:
a) boala Daun: micrognație mandibulară, față rotundă (facies mongoloid), plată, anomalii dentare
de număr, de formă, însoțite de malocluzii grave , ocluzie inversă, bolta palatină ogivală,
macroglosie cu aspect de limbă scrotală( geografică) care duce frecvent la protruzia frontalilor
inferiori cu treme sau chiar ocluzie inversă frontală., modificări dentare de formă și volum cu
asopect de falsă progenie
b) trisomia X: microretrognație mandibulară cu ocluzie distalizată și inocluzie sagitală, bolta
palatină este îngustată. Pacientul prezintă micrognație, iar cariile și gingivitele sunt în forme
grave.
c) sindromul Turner - este o maladie cromozomială ce afecteaza exclusiv femeile, care cuprinde
o serie de manifestari determinate de lipsa unui cromozom X. Se caracterizează prin: hipotrofie
staturală, lipsa dezvoltării caracterelor sexuale la pubertate,  
Alte aspecte: expresia feței este tristă datorită comisurilor palpebrale și labiale coborâte, bolta
palatină este ovală, creșterea dinților este neregulată, anomalii dentare de număr, formă, poziție,
volum( microdenții, rotații dentare, anodonții de incisivi laterali sau premolari, întârzieri de
erupție a caninilor), ocluzie deschisă, retrognbație mandibulară (ocluzie distalizată),
parodontopatii marginale cronice, premolarul doi inferior pluricuspidat, rădăcini bifide ale
premolarilor și molarilor inferiori.
d) sindromul Pier-Roben – se produce datorită unei tulburări la nivelul arcurilor branhiale. Se
manifestă prin hipoplazie mandibulară,retrognație mandibulară gravă, despicături de palat, profil
facial cu aspect de,, pasăre”, aspect facial de „ gură de delfin”.
e) despicăturile labio-palatine apar ca rezultat a absenței centrului de creștere osoasă, însoțite de
anomalii dentare de număr, de formă a dinților. În urma traumatismului din timpul nașterii,
diferitor operații are loc traumatizarea centrului de creștere și rămâne în urmă creșterea
maxilarului superior.
3. Factorii de mediu :
 Prenatali:
- Tulburări hormonale a mamei
- Infecțiile virale și bacteriene
- Fibromioma uterină ș.a.
 Postnatali:
a) traumatismele: traumatismul în timpul nașterii (aplicare de forceps), cădere, accidente ș.a.
b) bolile infecțioase: embriopatia rubeolică duce la malformații multiple a sistemului cardio-
vascular, ORL și a sistemului dentar: hipoplazii de smalț și dentină, anomalii de formă ș.a.
c) tulburări endocrine:
Hipofiza: - hiperfuncția hipofizară: gigantism (prognație mandibulară și ocluzie inversă
frontală sau totală, creșterea exagerată a mentonului, se produce erupție dentară precoce,
dezvoltare exagerată a mentonului, se produce erupție dentară precoce, dezvoltare exagerată
a arcadelor dentare, apariția spațierilor dentare și a macroglosiei.)
- hipofuncția hipofizară: nanism (maxilarele sunt mici cu microretrognație, erupție
dentară întârziată. Aspectul facial este de ”păpușă”).
Tiroida: - hiperfuncția (dinții erup cu 2 – 3 ani mai repede decât normal)
- hipofuncție: mixidemul (fața aspect rotund, macroglosie, erupția dentară este
întârziată)
Factorii dismetabolici: lipsa de protetine, lipide, glucide, vitamine, minerale.

II grupă de factori – Factorii loco-regionali:

1. Tulburări funcționale (disfuncțiile)
- Deglutiția atipică este atunci când deglutiția se efectuiază cu arcadele dentare separate,
cu interpoziția limbii între molari sau limba se poate plasa orizontal și să între în contact
cu buza inferioară. Limba poate prezenta anomalie de formă, de volum sau anomalie ce
apare în urma dificultăților de trecere a aerului prin cavitățile nazle.
- Respirația orală – apare din mai multe cauze: obstrucție nazală cauzată de deviații de
sept, polipi nazali, corpi străini, vegetații adenoide, amigdale hipertrofice.
- Tulburările de fonație – anomalii determinate de anomalii laringiene, anomalii generate
de tulburări de debit sau de ritm ale vorbirii: bâlbâiala, tahilalia(vorbirea exagerat de
rapida), bradilalia (îi caracteristică o vorbire încetinită, rara).
- Tulburări de masticație – apar atunci când este o jenă dentară sau articulară, senzație de
”dinte înalt”, spasme musculare, stare de nervozitate și pot duce la malocluzie dentară,
înclinarea planului de ocluzie.

2. Obiceiurile vicioase – sunt acte care pot genera sau agrava anomaliile dento-maxilare,
aceste pot modifica o dezvoltare neproporțională a elementelor scheletice.
- Atitudini de postură a capului și corpului în timpul somnului sau în starea de veghe
(perne mari care deplasează planul capului copilului față de planul corpului, dormitul cu
capul sprijinit de perne tari), determină o dezvoltare asimetrică a masivului facial și
apariția ocluziei inverse laterale. Sprijinirea capului pe una din mâini, cotul fiind sprijinit
pe masă sau pe bancă, zonele de sprijin fiind mentonul, regiunea bilabială, zonele laterale
ale porțiunii inferioare ale feței. Apar asimetrii faciale, prin inhibarea dezvoltării sau prin
laterodeviație. Purtatul copilului în spate determină în timp turtirea regiunii frontale și
aplatizarea masivului facial ce determină o proalveolodonție bimaxilară.
- Obiceiul vicios de interpoziție cu succiune intensă (sugerea degetelor). Dacă s-a produs
până la vârsta de 3 ani, atunci apar dereglări numai în sectorul anterior și pot dispărea
după normalizarea ocluziei. Dacă se continuă după vârsta de 3 ani apare o retrognație
 mandibulară accentuată, apare inocluzia sagitală, spațierea interdentară superioară,
schimbările mai pot surveni și în cazul sugerii buzei superioare, interpoziției buzei
superioare între incisivi, interpoziția între dinți a unui obiect ș.a.

3. Factorii locali:
- Traumatismele maxilo-faciale – la naștere aplicate de forceps (luxații de mandibulă, cu
interesarea în proces a zonelor de creștere), preșcolar – căderi (traumatisme cranio-
faciale), școlar – prezența fracturilor și luxațiilor dinților frontali. La copii, orice leziune
în zonele de creștere este urmată de tulburări de dezvoltare care se face observate după 5-
10 ani.
- Cicatricele – după intervenții chirurgicale, cheloide după combustie.
- Leziunile inflamatorii supurative ale regiunii dento-maxilare
- Tumori maxilo-faciale (chisturi, tumorile benigne)
- Caria dentară și complicațiile ei
- Pierderea precoce a dinților
- Anomalii dentare – anomalii de număr, anomalii de formă, mărime și poziție a dinților
- Modificări la nivelul părților moi – modificări de volum și de mobilitate a limbii:
macroglosia, anchiloglosia (existența unui frenlingual anormal de scurt, care limitează
deplasarea limbii), frenul labial superior.