PROIECT DE ACTIVITATE FINALĂ

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI:

Coordonator practică pedagogică – prof. Opre Mihaela

Metodist – prof. Edith Vari-Vancza

Învăţător/ educatoare – Nagy Ruth

PROPUNĂTOR:

Cîmpan Andrada-Adina

ZALĂU, 24 Noiembrie 2020

1
 PROIECT DE ACTIVITATE FINALĂ

DEC(Domeniul Estetic și Creativ)

Grădinița cu Program Prelungir Nr.1 Zalău

24.11.2020

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI:

Coordonator practică pedagogică – prof. Opre Mihaela

Metodist – prof. Edith Vari-Vancza

Învăţător/ educatoare – Nagy Ruth

PROPUNĂTOR:

Cîmpan Andrada-Adina

Clasa: a XII-a A

Filieră: Vocaţională

Profil: Pedagogic

Specializarea: Învăţător – educatoare

An şcolar: 2020-2021

2
Cuprins:

1. Proiect didactic....................................................................................................4
2. Anexe…………………………………………………………………………...15
3. Anexa 1………………………………………………………………………...16
4. Anexa 2………………………………………………………………………...17
5. Anexa 3………………………………………………………………………..18
6. Referat de fundamentare ştiinţifică………………………………………….19
- Argument ……………………………………………………………………….20

- Fundamentarea psihopedagogică……………………………………………..23

- Fundamentarea metodică…………………………………………………..….28

- Fundamentare practic-aplicativă......................................................................31

- Bibliografie ……………………………………………………………………37

3
 PROIECT DIDACTIC

DATA:24.11.2020

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu Program Prelungit nr.1 Zalău

GRUPA: Mijlocie „Minnie Mouse”

EDUCATOARE: Nagy Ruth

PROFESOR COORDONATOR: Opre Mihaela

PROFESOR METODIST: Edith Vari-Vancza

PROPUNĂTOARE: Cîmpan Andrada-Adina

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”

TEMA SĂPTĂMÂNII: “Mână de la mână pentru o educație mai bună”

TEMA PROIECTULUI TEMATIC : “Localitatea mea”

CATEGORIA DE ACTIVITATE : ADE (Activități pe domenii experiențiale)

DOMENIUL EXPERIENȚIAL: DEC (Domeniul estetic și creativ)

DISCIPLINA : Educație plastică

MIJLOC DE REALIZARE: pictură

TIPUL DE ACTIVITATE : Formare de priceperi și deprinderi

SCOPUL ACTIVITĂȚII: Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale

și tehnici diverse, exersarea coordonării senzorio-motrică și dezvoltarea mușchilor mici ai
mâinii.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

O1-Să denumească materialele folosite (acuarele, pensule, fișa albă, recipient pentru apă);

4
O2--Să execute corect exercițiile de încălzire a mușchilor mici ai mâinii;

O3-Să realizeze desenul folosind corect materialele de lucru;

O4-Să precizeze unde și de ce au folosit linia verticală în desenul lor.

STRATEGIA DIDACTICĂ

a)FORMA DE ORGANIZARE : frontal , individual

b)METODE ȘI PROCEDEE : conversația, explicația, demonstrația , exercițiul, observația,

povestirea

c)MIJLOACE DIDATICE : fișe de luru , acuarele, pensule, recipient pentru apă, ghicitori,
recompense.

DURATĂ:20-25 min.

PARCURS DIDACTIC

Etapele lecției Conținut științific Strategia Evaluare

Activitatea Activitatea didactică
practicantei copiilor
1.Moment Pentru a asigura buna Copiii se F
oraganizatoric desfășurare a activității pregătesc R
voi asigura condițiile pentru O
corespunzătoare : activitatea de N
 Aerisirea sălii educație T
de grupă plasticăă. A
 Pregătirea L
materialului Copiii se
didactic așează la
necesar măsuțe (fetiță-
activității băiat)

5
  Aranjarea
mobilierului
2.Reactualizarea Le voi adresa copiilor F Observ
cunoștiințelor următoarele întrebări: R comportamentul
-Despre ce a-ți învățat -Noi am O copiilor.
ora trecută la educație învățat ora N
plastică? trecută despre T
linia oblică. A
L
-Noi am
- Prin ce a-ți reprezentat
reprezentat voi linia linia oblică
oblică? prin picăturile
de ploaie.

C
O
-Ce culoare a-ți pictat -Noi am pictat N
voi linia oblică? cu culoarea V
albastru. E
R
-Le voi aduce copiilor S
o imagine (ANEXA 2) A
și voi povestii alături Ț
de ei modul de I
reprezentare a acestei A
imagine ca element de
limbaj plastic.
“Dragi copii, această
iarbă care crește în
gradina oricareia
dintre noi, crește în

6
 sus, deoarece rădăcina
își ia apă și lumină si P
ajută sămânța de iarbă O
să crească în sus si V
dreaptă, dar datorită E
vremii urâte, ploaia o S
apleacă din nou la T
pământ și este I
reprezentată ca o linie R
oblică. E
A
3. Captarea -“La ora noastră de F Observ interesul
atenției educație plastică a R manifestat de
venit o prietenă foarte O către copii.
simpatică deoarece a N
auzit că aici sunt niște T
copii foarte harnici și A
cuminți! Vreți să îl -Daaaaa L
vedeți?
-Haideți să vedem cine C
este această prietenă! O
A venit prietena mea N
Micha, ea este o V
cățelușă de curte care E
mă păzește pe mine” R
-Dar ea nu a venit cu S
mâna goală la acești A
copilași cuminți ! Ea Ț
ne-a adus ceva foarte I
frumos. Haideți să A
vedem ce se află în
pungă.

7
 -Știți voi oare ce am
primit noi aici ? -Nuuuu
-Prietena Micha ne-a G
adus niște ghicitori H
foarte simpatice. Mie I
îmi plac foarte mult C
ghicitorile. Voua vă I
plac? -Daaaa T
-Bun, haideți să vedem O
ce ghicitori am primit R
noi! I
(ANEXA1)
(Aici eu voi spune
ghicitoriile, iar copiii
să le ghicească.
Acestea vor fi pe niște
cartonașe.)
4.Anuțarea Eu voi anunța tema Observ
temei activității de astăzi :” Frontal comportamentul
Copilași astăzi avem copiilor.
de pictat gardul de la Conversația
casă din „Localitatea
mea”.
5.Dirijarea a) INTUIREA
învățării MATERIALELOR
-„Ce avem pe -“Noi avem
măsuță?” pe măsuță
acuarele, Frontal Observ limbajul
pensule, si interesul
recipient copiilor la
pentru apă și o activitate.
fișă.

8
 Conversatia
-“Acuarelele
au mai multe
-„Ce culori au culori: roșu,
acuarelele pe care le glben,
aveți pe măsuță ?” albastru, maro
etc.

b) PREZENTAREA
ȘI ANALIZAREA
MODELULUI
-vom analiza modelul
(ANEXA 3) . E
-„Aici aveți un model X
la care vă puteți uita , E
eu îl voi pune pe tabla M
magnetică” P Observ limbajul
-le voi adresa L si interesul
urmatoarele întrebari: –“Noi vedem U copiilor la
–„Ce vedeți voi în în imagine o activitate.
imagine?” casă.

–“Casa este
alcatuita din:
-„Din ce este alcătuită acoperiș,
casa noastră? pereți,
geamuri și
ușă.

“Acoperișul l-

9
 ați pictat cu
–„Cu ce culoare am culoarea
pictat eu acoperișul? roșu.”

–“Casa a-ți
pictat-o cu
–„Dar casa?” culoarea
portocaliu. C
O
–“Noi mai N
vedem un V
–„Și ce mai vedeți în gard.” E
imagine?” R
–“Gardul l-ați S
pictat cu A
–“Cu ce culoare am culoarea Ț
pictat gardul? “ maro.” I
A
–“Ele au
direcția de sus
–“Ce direcție au liniile în jos.” Observ limbajul
din desenul meu?” si interesul
–“Nu” copiilor la
activitate.
-“Sunt asemănătoare
ca ploaia ?” -“Diferența
este că ploaia
-“Dar care este am
diferența dintre ele?” reprezentato
prin linii
oblice, iar
gardul este

10
 reprezentat
prin linii
drepte.”

-“Nu, cum?”

-“Știți voi cum se

numesc aceste linii
drepte?”

-“Aceste linii se
numesc linii verticale”
Explicația

c) EXPLICAȚIA ȘI
DEMONSTRAȚIA
MODELULUI DE
LUCRU Conversația
-Voi explica modelul
de realizare a gardului Observ limbajul
cu ajutorul elementului si interesul
de limbaj plastic, linia copiilor la
verticală. activitate.
“Dragi copii, pe fișa pe
care v-am dat-o aveți
desenat o casă, iar voi
trebuie să o pictați cu
ajutorul a 3 culori
diferite, după ce
terminați de pictat casa
va trebui să treceți să

11
pictați gardul, acest Exemplu
gard nu este așa pe Explicația
cum pare de ușor, va Copiii sunt
trebui să trasați linii de atenți la ce le
sus în jos pentru a spun.
putea realiza acest
gard.Iar pentru a face Denonstrația
asta va trebui să
folosiți vârful de la
pensulă, doar cu Frontal
ajutorul vârfului de
pensulă v-om putea
noi sa realizăm noi
acest gard. Dacă a-ți
observant v-am atașat
un reper pentru a vă
ghida pentru a trasa
aceste linii vertical, de
la punctual de sus îl E
duceți la punctual de X Observ limbajul
jos și tot așa în E si interesul
continuare. Dar să R copiilor la
începem de la stânga C activitate.
spre dreapta.Vă voi I
arăta eu prima dată, iar Ț
apoi o să faceți si voi I
după mine (le arăt I
odată cum trebuie să
facă linia verticală
pentru a reprezenta
gardul). Înainte să F
începeți să faceți pe

12
foaie, vreau să facem R
de cateva ori linia O
verticală în aer, ca și N
cum am face un gard T
imaginar. A
-Acuma o să trecem la L
încăclzirea mușchilor -Observ modul de
mici ai mâinii. lucru al copiilor.

d) EXERCIȚII DE Copiii fac

ÎNCĂLZIRE A exercițiile de
MUȘCHILOR MICI încălzire a
AI MÂINII. mușchilor
Batem palmele ușor, mici ai mâinii.
Batem palmele de zor!
Un, doi, trei,
Un, doi, trei.

Eu strang pumnii si-I

desfac,
Degetelor fac pe plac,
Un, doi, un, doi,
Toți suntem acum vioi.

La pian acum cântăm,

Liniște, să ascultăm!
Plic-plac, plic-plac,
Melodiile ne plac.

Toamna spargem
nucile și aruncăm

13
 cojile.
5.Obținerea e) REALIZAREA Fișa de Observ modul de
performanței TEMEI DE CATRE lucru lucru al copiilor.
COPII Copiii
Copii încep să lucreze. realizează
-Voi intervenii cu lucracrea. Explicația
indicații suplimentare
dacă este nevoie.
-Supraveghez munca Observația
fiecarui copil pentru a
mă asigura că lucrează
corect.
6.Asigurarea -Copii, ce am pictat -Noi am pictat F
retenției si a azi? azi, casa si am R
transferului trasat cu O
ajutorul N
varfului de T
pensula linia A
vertical pentru L
a reprezenta
gardul.
Observ
comportamentul
copiilor.
- Ce direcție au liniile -Liniile au
verticale din desen? direcția de sus Conversația
în jos/jos în
sus.

-Ce ne-a ajutat pe noi -Pe noi ne-a

pentru a realiza acest ajutat vârful

14
 gard? de la pensulă
pentru a
realize acest
gard.

-Ce culori am folosit -Noi am

pentru pictură? folosit
culorile: roșu,
portocaliu,
maro, negru,
etc.
7.Evaluarea -Voi face aprecieri Copiii sunt Frontal Aprecieri verbale
generale si individuale atenți.
referitoare la modul de
lucru.
-Voi analiza punctele
tari si punctele slabe Conversația
ale lucrărilor
împreună.
-Copiii vor primi o
recompensă.

15
 ANEXE

ANEXA 1

1.Are pagini colorate,

Scrie în ea de toate.

16
Dacă vrei să o citești,

Afli tot ce îți dorești.

RASPUNS: cartea

2. Petale de flori micuțe,

Așezate-n cutiuțe

Să putem picta cu ele

Oameni, case, floricele.

RASPUNS: acuarele

3. Te ajută la pictat

Și-o poți pune la spălat.

RASPUNS:pensula

4. Paznic bun și credincios,

Răsplătit este c-un os,

Un străin dac-a intrat,

Imediat el a lătrat.

RASPUNS: câinele

5. Am o cloșcă de lemn

Și puii de piele.

Noaptea îi adăpostește,

Ziua pe toți risipește.

17
RASPUNS: casa

7. Sunt înalți și cu multe geamuri,

Inalte ca munții

Și se află în orașe.

RASPUNS: blocurile

ANEXA 2

18
ANEXA 3

19
20
 REFERAT DE FUNDAMENATE ȘTIINȚIFICĂ

 Trebuie să te duci la școală. Trebuie. Trebuie să te duci la liceu. Trebuie să-ți iei o
diplomă. Pentru că educația este singurul lucru pe care nimeni nu-l va putea lua înapoi
de la tine. Iar asta merită această investiție. (Michelle Obama.)

21
 ARGUMENT

Educaţia este un fenomen extrem de complex ce poate fi studiat din numeroase

perspective, fiecare dintre acestea dezvăluindu-i noi sensuri şi înţenesuri. Una dintre
accepţiunile termenului, identificată şi conceptualizată de fondatorul sociologiei educaţiei,.
E.Durkheim, este cea de socializare : Educaţia este socializarea metodică a tinerei generaţii.;
este acţiunea exercitată de către generaţiile adulte asupra celor care nu sunt coapte încă pentru
viaţa socială…. Ea are ca obiect nu omul aşa cum l-a creat natura, ci omul pe care îl vrea
societatea, iar ea îl vrea aşa cum îi cere structura sa interioară : pentru a exista, orice societate
are nevoie de omogenitate iar educaţia este mijlocul prin care societatea îşi reânoieşte treptat
condiţiile prorpriei sale existenţe, sădind în sufletul copilului „similitudinile esenţiale” care
sunt cele mai adecvate tipului respectiv de societate.Scopul educaţiei este de a socializa
individul biologic prin construirea fiinţei sale sociale care să se suprapună celei individuale.
( E.Durkheim, 1980) În consecinţă acţiunea de formare a fiinţei sociale în concordanţă cu
necesităţile socieăţii reprezintă obiectivul fundamental al educaţiei ca proces de socializare.
Prezentul capitol îşi propune să prezinte educaţia prin prisma uneia dintre cele mai importante
dimensuini ale sale, şi anume socializarea .

Educaţia ca socializare este un proces progrsiv şi cumulativ prin care individul, pe tot
parcursul existenţei sale, asimilează comportamentele, valorile, normele, rolurile, convenţiile
şi modurile de a gândi proprii ambientului sociocultural înconjurător.În accepţiunea sa de
socializare, educţia se poate identifica cu procesul de “interiorizare a culturii”.

Educaţia reprezintă unul dintre domeniile de cunoaştere cu mari implicaţii în vastul

proces al dezvoltării umane şi sociale. Complexitatea sa este dată de abordările multiple care
trebuiesc avute în vedere: perspectiva adultului pe care o conţine idealul educaţional,
perspectiva subiectului aflat sub influenţă educaţională (nevoi şi particularităţi), perspectiva
cadrului educaţional, aspecte instituţionale sau neinstituţionale, aspecte statice (constante,
valori) şi dinamice ale procesului. Astfel, educaţia se conturează ca fapt pluridimensional,
aflat sub INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE incidenţa abordărilor din domenii conexe:
filosofie, sociologie, psihologie, biologie, antropologie, economie, politologie, igienă etc.

Un aspect deosebit de important au activităţile de educaţie plastică în dezvoltarea

operaţiilor gândirii logice, constituind un exerciţiu practic valoros pentru preşcolari. Astfel,

22
operaţia de analiză se face cu precădere în cursul analizării modelului, cea de sinteză în timpul
executării temei, iar comparaţia se foloseşte atât în momentul executării temei cât şi în acel al
aprecierii lucrărilor, când copiii fac mereu comparaţie între lucrarea în curs de execuţie sau
executată. Prin activităţile de educaţie plastică copiii îşi dezvoltă spiritul de observaţie şi îşi
formează reprezentări care reflectă tot mai fidel diversele însuşiri ale elementelor lumii
înconjurătoare şi relaţiile dintre ele. Acest lucru îi ajută să realizeze o cunoaştere mai fidelă a
mediului în care trăiesc.

Obiectivele activităților artistico-plastice sunt:

n      familiarizarea cu materialele de lucru specifice domeniului plastic,

n      asimilarea elementelor de limbaj plastic,

n      stimularea potențialului creativ.

Obiectivele cadru sunt:

1.Cunoașterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru și a unor tehnici specifice

artelor plastice.

2.Recunoașterea tipurilor de culori si a nonculorilor în natură, pe imagini și pe paletă și

obținerea amestecurilor.

3.Cunoașterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic.

4.Realizarea unor compoziții libere și a unora după model.

Obiectivul ce mi l-am propus în cadrul proiectului educațional ECOPICTURA , pentru

activitatea de desen/pictură și activitate practică desfașurate cu copiii îl constituie dezvoltarea
sensibilității artistice, dezvoltarea gustului estetic.Urmarirea acestui obiectiv implica inițierea
în procesul de creație, familiarizarea cu limbajul plastic, cu materialele și instrumentele de
lucru necesare, precum și cu tehnicile de lucru elementare specifice.

Câteva tehnici de lucru:

23
n      Tehnica firului de ață

n      Tehnica ștampilelor din cartof

n      Tehnica ștampilelor din plută

n      Tehnica culorilor umede

n      Tehnica petei de cerneală

n      Tehnica dirijarii culorii prin jet de aer

n      Tehnica picturii cu palma

n      Tehnica desenului cu lumânarea

n      Tehnica amprentei cu vârful degetului

Educația estetică asigură condiții propice pentru stimularea și promovarea creativității

în toate domeniile de activitate, inclusiv în munca de învățare.

Educația estetica poate avea o puternică influență asupra trăsăturilor morale prin
trăirile afective în fața operelor artistice, în contemplarea peisajelor naturii, în observarea a tot
ce este corect și frumos în comportarea și activitatea celor din jur.

Dintre toate activitǎţile desfaşurate în grǎdiniţa, activitǎţile artistico- plastice sunt cele
mai reprezentative pentru dezvoltarea creativitǎţii preşcolarului. Acest tip de activitǎţe face
parte din domeniul curricular „Estetic și creativ”, domeniu care “acoperă abilitǎţile de a
rǎspunde emoţional şi intelectual la experienţe perceptive, sensibilitatea faţǎ de diferitele
niveluri de manifestare a calitǎţii, aprecierea frumosului la scop sau utilizare.

FUNDAMENTAREA PSIHOLOGICĂ

24
 Educația este un fenomen specific uman (o activitate social complex), prin care un
subiect- individual sau colectiv- acționează asupra unui obiect- individual sau colectiv, în mod
conștient, sistematic și organizat, în vederea transformării acestuia din urmă într-o
personalitate acctivă si creatoare, care să corespundă atât condițiilor actuale și de perspectivă
ale societății, cât și potențialului său biopsihic.

Educaţia este socializarea metodică a tinerei generaţii.; este acţiunea exercitată de

către generaţiile adulte asupra celor care nu sunt coapte încă pentru viaţa socială…. Ea are ca
obiect nu omul aşa cum l-a creat natura, ci omul pe care îl vrea societatea, iar ea îl vrea aşa
cum îi cere structura sa interioară : pentru a exista, orice societate are nevoie de omogenitate
iar educaţia este mijlocul prin care societatea îşi reânoieşte treptat condiţiile prorpriei sale
existenţe, sădind în sufletul copilului „similitudinile esenţiale” care sunt cele mai adecvate
tipului respectiv de societate.Scopul educaţiei este de a socializa individul biologic prin
construirea fiinţei sale sociale care să se suprapună celei individuale.( E.Durkheim, 1980).

Pedagogia reprezintă știința educației care studiază, conceptuează și explică

termenidescriptivi și normativi, esența și trăsăturile fenomenului educațional; finalitățile
educației șisarcinile sale majore, valoare și limitele educației, conținuturile instructiv-
educative,principiile pedagogice, strategii educaționale, metodele, formele de organizare și
desfășurareaproceselor educaționale.

Psihologia este știința exactă a minții și a comportamentului uman.Sarcina principală a

psihologiei constituie studierea activității psihice în dezvoltareaei.Domeniul fenomenelor,
studiate de psihologie, este vast. El cuprinde procese, stări șiproprietăți ale omului ce au grad
diferit de complexitate, de la distincția elementară a unorpartiularități ale obiectului, ce
influențează asupra organelor de simț, pănă la lupta motivelor.

Educatoarele fac parte din categoria acelor agenți educaționali care au fost investiți de
societate cu misiunea de a orienta procesele dezvoltării psihofizice a copiilor către un curs
ascendant cu scopul de a valorifica potențialul genetic pe care aceștia îl au , de asemenea
pentru o integrare mult mai ușoară în societate .Educatoarele trebuie să fie foarte atente la
dezvoltarea psihică și fizică a copiilor pentru a evita orice fel de manifestare nefastă .

25
 Exercitarea funcției de educatoarea este dependentă de concepția care stă la baza
semnificației care se acordă unității de învățământ și organizării ei , de felul în care
educatoarea își înțelege misiunea , de totalitatea sarcinilor cuprinse în funția de educatoare și ,
nu în ultimul rând , de atitudinea părinților.

Funcția didactică a educatoarei se exprimă prin îndeplinirea statutului de model ,

partener , sfătuitor. Ea se îndeplinește prin crearea unei atmosphere generale de securitate și
încredere în grupele de copii, prin încurajarea succeselor fiecărui copil , prin crearea unui flux
de simpatie între educatoare și copil .

Profesiunea de educator este –fara îndoială- încărcată de tensiune . Pentru a putea

răspunde atâtor cerințe și a articula oferta sa comportamentală unor solicitări diverse , el
trebuie să aibă conștiița misiunii sale, are obligația de a observa și evalua , disponibilitatea de
a primi sugestii, aptitudinea de a organiza și regiza procesul de instruire .

Rolul educatoarei în dezvoltarea conștiinței morale este foarte mare , deoarce

contribuie la conștientizarea regulilor și încălcarea lor în colectiv . De altfel , colectivul
generează securitate , situații de emoții comune de veselie , încântare , entuziasm , emulație
(autodepășiri) . Tot în colectiv se constituie emoții de mândrie (dilatare a identității, stări de
vinovăție , rezonanțe afective de culpabilizare prin încălcarea regulii ) , crize de prestigiu.

Didactica este o disciplină științifică, ce studazia procesul de învățământ ca principală

modalitate de cunoaștere și formare , de instruire și educație , sistemul de învățământ ca
ansamblu al instituțiilor de instrucție și educație , principiile activității didactice , conținutul
învățământului , tehnologia didactică , formele de organizare și desfășurare a activității
didactice , formele de educație în afara instituției școlare , raporturile profesor-elev , stilul
profesorului .

Elementele de limbaj plastic și tehnicile plastice devin „instrumentele” cele mai

accesibile copiilor pentru a se exprima și a realiza imagini plastice expresive. De la
familiarizarea cu elemente de limbaj plastic se poate ajunge prin intermediul unor ingenioase
explorări vizual-plastice la descoperirea virtuților expresive ale acestora. Aici intră  în joc
creativitatea pedagogică a învățătorului / profesorului. Un motiv important este și fapt că
desenul este iubit de copii, aceștia simțind nevoia de a desena, picta, tot așa cum simt nevoia

26
de a se juca. Între desenul copiilor și joc există multe trăsături comune care au fost evidențiate
în sens creator de mulți pedagogi,profesori de desen, artiști, psihologi. Lucrările plastice ale
copiilor constituie un mesaj sincer, autentic, scăldat afectiv, care vorbește despre lumea
exterioară și cea interioară,despre felul în care ei văd, simt și interpretează  aceste lumi și
relațiile dintre ele.

Importanța colectivității de copii se reflectă în dezvoltarea conștiinței de sine,

empatiei, autocontrolului, abilităților de comunicare și abilităților interpersonale, gândirii
critice, în ajustarea atitudinilor, opiniilor și comportamentelor în sensul adecvării sociale și
adaptării, în stimularea încrederii în sine și autonomizării sale. De aici, vin o mai mare dorință
de a învăța și curajul de a avea experiențe noi, de a explora, de a avea inițiativă, de a-și stabili
obiective, de a avea un set propriu de valori pe care să și le afirme și să le susțină, de a-și
asuma răspunderi, de a rezolva probleme. Colectivitatea de copii este motivantă, previne
plictiseala și stimulează dezvoltarea intelectuală, emoțională și fizică a copilului, contribuind
la starea sa generală de bine.

Un rol deosebit de important revine in acest scop educatiei artistic-plastice. Ea

inarmeaza elevii cu mijloacele de expresie plastica si le orienteaza observatia de la aspectele
exterioare spre studiul structurilor interne din natura , dezvoltandu-le potentialul creator. De
asemenea, ea le valorifica, la dimensiuni noi, evolutia lui psihica precum si valentele
formative ale activitatilor artistico-plastice.

Activitatile artistico - plastce sunt un important mijloc de dinamizare a vieții psihice a

copilului, a proceselor sale intelectuale, affective, volitive si motivaționale.

In acest timp este important ca institutorul să aibă în atențiea sa valoarea muncii sale
didactice este strans legată și de cunoașterea specificului activităților artistico – plastice
școlare ale elevilor.

27
 FUNDAMENTARE METODICA

Fiecare copil este un artist. Problema este să rămâi un artist când crești. Pablo
Picasso. Ce-a mai frumoasă exprimare a gândurilor omului este arta.

Arta, frumosul din natura și din viața socială, impresioneză, înnobilează sufletul
omenesc, îmbogățește viața, determinând dobândirea unor atitudini superioare în plan
spiritual și ideatic.

Prin educația estetică se urmărește familiarizarea treptată a preșcolarului cu frumosul

din mediul înconjurător și din creațiile artistico-plastice, formarea percepțiilor și gustului
estetic, al deprinderilor artistice. Unul dintre cele mai importante aspecte ale educației estetice
în grădiniță este educția artistică.

Prin educația artistică se înțelege dezvoltarea sistematică a capacității de a percepe, de

a înțelege și de a crea frumosul în artă. Arta are o mare forță educativă. Valoarea imaginii
artistice rezidă în faptul că face apel la sentimentele copilului, antrenează activ aspectul
afectiv al psihicului său. Arta transmite un mesaj emotiv a cărui receptare este condiționată de
capacitatea copilului de a deține disponibilități de înțelegere a limbajului și de a intui starea
creatorului.

Dintre toate activitățile desfășurate în grădiniță, activitățile artistico-plastice sunt cele

msi reprezentative pentru dezvoltarea creativității preșcolarului. Acest tip de activități face
parte din domeniul curricular „Estetic și creativ”, domeniu care „acoperă abilitățile de a
răspunde emoțional și intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea față de diferitele
niveluri de manifestare a calității, aprecierea frumosului la scop sau utilizare.

Exemple de aptitudini însușite de preșcplari în timpul orelor de educație plastică:

1. Să respecte poziția corectă a corupui față de suportul de lucru pentru o bună

coordonare oculomotorcă;
2. Să utilizeze corect instrumentele de lucru în exprimarea liberă a gestului grafic;

3. Să obțina efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii;

4. Să aplice culoarea pe suprafațe date sau libere (cu pensula, buretele, degetul, palma,
ghemotocul de hârtie, ața, ștampila, periuța, tubul);
28
 5. Să obțină efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare, presare,
suprapunere, stropire, plierea hârtiei);

6. Să realizeze compoziții plastice prin preluarea formelor spontane;

7. Să folosească cuvinte ți expresii specifice activităților artistico-plastice (șablon,

amprentă, ștampilare, colorarea, suprapunere, apăsare, presare);

8. Să descrie acțiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activităților plastice;

9. Să aplice în situații noi tehnicile de lucru învățate pentru realizarea unor compoziții
originale;

10. Să creeze forme și modele noi pin îmbinarea elementelor de limbaj plastic;

11. Să modifice modelul dat prin adăugare sau restructurare;

12. Să interpreteze liber, creativ lucări plastice exprimând sentimente estetice.

13. Să descopere semnificația lucrărilor din analiza culorilor , formelor, liniilor;

14. Să descrie lucrările proprii sau ale celorlalți copii, ținând cont de aspectul lor și de
sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului;

15. Să propună posibilități de valorificare a lucrărilor (expoziții, concursuri);

16. Să exprime ceea ce simte privind desene, tablouri, fotografii artistice, albume de artă.

Dactilopictura este tehnica pictării cu degetul și reprezintă cel mai adecvat mijloc prin
care copilul își poate exprima emoțiile interiare.

Pictura cu palma presupune întinderea unui strat de vopsea pe palmă și apăsarea pe

suprafața de lucru. Se obține o pată care sugerează un model oarecare ce poate fi completat cu
ajutorul deactilopicturii sau cu pensula.

Tehnica presării și întinderii. Această tehnică presupune așezarea unor pete sau puncte de
culoare fluidizată în mijlocul unei foi de hârtie care apoi se împăturește în două sau în patru și
presează în diferite direcții, apoi se despăturește. Apar astfel dome cromatice spontane,

29
similare cu reprezentări vizuale deja cunoscute: fluturi, păsări,. În același timp se poate
observa și fuzionare culorilor.

Tehnica scurgerii dirijate se realizează prin scurgerea intenționate a unor puncte de

culoare fluidizată, schimbând poziția planșei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensul
dorit și pentru obținerea formei dorite. Toate formele obținute sunt realizate din linii curbe. O
altă tehnică asemănătoare este aceea a scurgerii libere a unor puncte de culoare.

Tehnica umedă constă în aplicarea acuarelei pe fondul umezit, astfel încât culorile să se
întrepătrundă. Copii primesc un tampon sau burețel îmbibat în culoare cu ajutorul căruia vor
face fondul suportului de lucru. Apoi cu ajutorul pensulei vor reda diferite imagini plastice
(copaci, oameni, case, nori, flori sau fluturi)

Limbajul ca fenomen psihologic este procesul specific uman de comunicare prin

intermediul sistemului limbii.

Desenul ca limbaj al formelor şi culorilor constituie o modalitate prin care copilul îşi
exprimă percepţiile, emoţiile, dorinţele. Desenul devine astfel, deopotrivă mijloc de
reprezentare a realităţii şi funcţie de comunicare.

Limbajul artistico-plastic este o modalitate specifică de fixare şi exprimare a informaţiei

semantice şi afective, un sistem din punct de vedere sintactic – în componenţa căruia intră
mijloacele de expresie şi procedeele tehnice care fac obiectul demersului artistic şi implicit al
educaţiei artistice.

Imaginația copiilor nu trebuie să fie îngrădit de către cadrul didactic, acesta trebuie să-l
instrumenteze pe copil cu principalele elemente de limbaj plastic, să îl stimuleze să le reducă,
să le transforme, să le asocieze.

În concliuzie, o activitate condusă cu pricepere, care să-i lase copilului impresia unei
depline libertăți, o activitate cât mai diversă și bogată în care fiecare să aibă libertatea de
creație este scopul principal al educației artistico-plastice.

30
 APLICAȚIE

În data de 24.11.2020 voi susține activitatea de educație plastică, la unitatea de aplicație

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Zalău, la grupa mijlocie „Minnie Mose”. Această
activitate este încadrată în domeniul estetic și creativ (DEC) și se intitulează „Localitatea
mea” . Tema săptămânii este „Mână de la mână pentru o educație mai bună”, iar tipul de
activitate este de consolidare de priceperi și deprinderi. Mijlocul de realizare a activității
artistice este pictura.

Obiectivele operaționale propuse sunt următoarele:

O1-Să denumească materialele folosite (acuarele, pensule, fișa albă, recipient pentru apă);

O2--Să execute corect exercițiile de încălzire a mușchilor mici ai mâinii;

O3-Să realizeze desenul folosind corect materialele de lucru;

O4-Să precizeze unde si de ce au folosit linia vertical în desenul lor.

Am apelat la următoarea strategie didactică:

a)FORMA DE ORGANIZARE : frontal , individual

b)METODE ȘI PROCEDEE : conversația, explicația, demonstrația , exercițiul, observația,

povestirea

c)MIJLOACE DIDATICE : fișe de luru , acuarele, pensule, recipient pentru apă, ghicitori,
recompense.

31
 Pe parcursul activității mi-am propus să utilizez o varietate de metode și procedee. Dintre
metodele cunoscute și folosite în învățământul preșcolar, cele care își găsesc rădăcinile în
activitatea de pictură sunt: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația,
povestirea.

Metoda conversației este preponderent verbală din categoria celor interogative. Se

regăsește atât în forma euristică, cât și în aceea a conversației de consolidare și de verificare.
Are loc în condițiile, care există un fond perceptiv pe care se poate construi. Presupune
implicarea activă a copilului, care este cu atât mai productivă cu cât subiectul conversației
este mai accesibil, cu cât formularea întrebărilor este mai clară și cu cât, în alegerea
răspunsurilor, copiii se pot baza pe intuitiv.

Metoda explicației este prezentată de educatoare care le dă copiilor o serie de explicații,

care au rolul de a înțelege percepția. Astfel, analizând cu copiii modelul după care ei vor
picta, educatoarea le atrage atenția asupra părților componente ale obiectului, asupra unor
însușiri, explicând totodată felul cum trebuie să procedeze ca lucrările lor să fie cât mai
veridice.

Metoda demonstrației se evidențiază prin prezentarea unor obiecte, fenomene, care vor
ușura înțelegerea altor fenomene mai complexe. Noțiunea de demonstrare cere dupa sine,
noțiunea de arătare, de prezentare, a unor procese sau acțiuni narturale sau nenaturale, pentru
o înțelegere mai bună a elevilor a unor legi, proprietăți constante, și care sunt ellemente de
bază a cunoașterii.

Metoda exercițiului această metodă explică automatizarea acțiunii didactice prin

consolidarea și perfecționarea operațiilor de bază care asigură realizarea unei sarcini didactice
la niveluri de performanțe prealabile.

Metoda observației reprezintă urmărirea atentă a unor obiecte si fenomene, ce au loc.

Acestea au decoperirea cunoștințelor despre realitatea din jur, și al completării unor informații
deja existente în baza de cunoștințe.

32
 Metoda povestirii este un mijloc intructiv-educativ cu eficiență în grădinițele de copii .
Ele contribuie la lărgirea orientului copiilor, la dezvoltarea tuturor proceselor lor psihice ( a
gândirii, a memoriei, a imaginației și a atenției) , a limbajului sub toate  aspectele sale, la
educația morală și estetică a copiilor.

În practica învățământului preșcolar din țara noastră, povestirile, ca mijloc de activitate

organizată, au fost grupate în două mari categorii; povestirile educatoarei și povestirile
copiilor.

Potrivit teoriei lui Gagne , activitatea este o succesiune de evenimente externe, care,
valorifică resursele existente și duce la decalnșarea unor evenimente interne, adică la învățare.
Etapele activității sunt :
1.Momentul organizatoric

2.Captarea atenției

3.Reactualizarea cunoștințelor

4.Anunțarea temei

5.dirijarea învățării

6.Obținerea performanței

7.Asigurarea retenției și transferului

8.Încheierea activității
Activitatea începe cu Momentul organizatoric unde mă voi asigura că toate condițiile
optime și necesare pentru desfășurarea activității (areisirea sălii de grupă, pregătirea
materialelor didactice și aranjarea mobilierului . Ma voi asigura că mediul este unul plăcut și
voios pentru activitatea să se desfășoare bine și cu zâmbetul pe buze, copiii simțindu-se în
siguranța si apropiați de lectția de azi.

33
 Reactualizarea cunoștințelor o voi face apelând la cunoștințele deja știute de către copii
legate de linia oblică reprezentată prin picuri de ploaie învățate anterior. Astfel le voi adresa
următoarele întrebări:
 „Despre ce a-ți învățat ora trecută la educație plastică?”
 „Prin ce a-ți reprezentat voi linia oblică?”
 „Cu ce culoare a-ți pictat voi linia oblică?”
Iar apoi v-om discuta de ce iarba din imagine ajunge să fie reprezentata prin linie oblică.
Captarea atenției este foarte importanta deoarece fără această activitate nu putem să le
atragem atenția copiilor și fără aceasta nu se creează o activitate interesantă. La captarea
atenției mi-am propus să le povestesc copiilor despre prietena mea „Micha” care le-a pregătit
copiilor câteva ghicitori interesane, iar ei trebuie să răspundă la acele ghicitori.
Anunțarea temei, după discuțiile despre linia oblică, se anunță tema activității:
„Localitatea mea”.
Dirijarea învățării este prioritară ți prezintă câteva etape pe care educatoarea trebuie să le
respecte astfel încât rezultatul copiilor să fie unul bun și efectuat corect.
Etapele specifice activității de pictură sunt:
 Intuirea materialelor;
 Prezentarea și analizarea modelului;
 Explicația și demonstrația modelului de lucru;
 Exerciții de încălzire a mușchiilor mici ai mâinii;
 Realizarea temei de către copii.
La etapa de intuire a materialului se identifică materialele de lucru care sunt așezate pe
măsuța fiecărui copil. Le voi adresa următoarele întrebări:
 -„Ce avem pe măsuță?”
 -„Ce culori au acuarelele pe care le aveți pe măsuță ?”
Voi accentua partea referitoare la culori.
La etapa prezentarea și analizarea modelului , le voi prezenta copiilor casa si gardul
realizat de mine. Le voi adresa copiilor următoarele întrebări:
-le voi adresa urmatoarele întrebari:
–„Ce vedeți voi în imagine?”
-„Din ce este alcătuită casa noastră?
–„Cu ce culoare am pictat eu acoperișul?

34
–„Dar casa?”
–„Și ce mai vedeți în imagine?”
–“Cu ce culoare am pictat gardul? “
–“Ce direcție au liniile din desenul meu?”
-“Sunt asemănătoare ca ploaia ?”

-“Dar care este diferența dintre ele?”

-“Știți voi cum se numesc aceste linii drepte?”
-“Aceste linii se numesc linii verticale”
La etapa explicația și demonstrația modelului de lucru, le arat copiilor cum cum trebuie
să picteze casa, dar și cum trebuie să folosească vârful de la pensulă pentru a trasa linii
verticale în realizarea gardului.
La etapa exerciții de încălzire a mușchiilor mici ai mâinii, le prezint un antrenament care
este foarte amuzant și distractive pentru ei, este dat de un set de exerciții pentru încălzire care
au un rol esențial. Exercițiile care vor fi executate frontal se vor recita împreună cu copiii și
vom și gesticula. Exercițiile de încălzire a muțchiilor mici ai mâinii sunt:
Batem palmele ușor,
Batem palmele de zor!
Un, doi, trei,
Un, doi, trei.

Eu strang pumnii si-I desfac,

Degetelor fac pe plac,
Un, doi, un, doi,
Toți suntem acum vioi.

La pian acum cântăm,

Liniște, să ascultăm!
Plic-plac, plic-plac,
Melodiile ne plac.

Toamna spargem nucile și aruncăm cojile.

35
 Obținerea performanței prezintă realizarea temei de către copii. Le ofer indicații necesare
acolo unde este nevoie. Această lucrare se realizează individual cu scopul de a efectua sarcina
de lucru propusă.

Asigurarea retenției și a transferului se referă la înțelegerea de către copii referitor la

lecția de azi. La această etapă m-am gandit să le adresez o serie de întrebări pentru a vedea
dacă au înteles ce au avut de făcut pentaru lucrarea de azi. Le voi adresa copiilor următoarele
întrebări:
-“Copii, ce am pictat azi?”
-“ Ce direcție au liniile verticale din desen?”
-“Ce ne-a ajutat pe noi pentru a realize acest gard?”
-“Ce culori am folosit pentru pictură?”
La ultima etapă numită evaluarea fiecare copil își va prezenta fișa de lucru și voi face
aprecieri stimulative asupra comportamentului copiilor și asupra lucrărilor pe care le-au
realizat.

36
 BIBLIOGRAFIE

https://timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2015-2016/metodica/81.pdf
https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/ROLUL-ACTIVITTILOR-
ARTISTICOPL65.php
https://viitorulilfovean.ro/rolul-artei-plastice-in-educatia-copiilor/
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/540/Mokan-Vozian
%20Rolul.pdf?sequence=1&isAllowed=y
http://www.angelfire.com/art/triptic/noutati/artfor/artdummies.htm
https://timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-2017/diverse/
Articole/97.pdf
https://iteach.ro/experientedidactice/activitati-artistico-plastice-in-activitatea-de-ansamblu-a-
prescolarului
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/74599_rolul-activitatilor-artistico-plastice-in-
stimularea-creativitatii-la-copii
https://www.academia.edu/20715860/Educatie_Plastica_Si_Metodica
„Metodica predării desenului și modelajului în grădinița de copii” (Editura Didactică și
pedagogică, București – 1970)
“Piramida cunoașterii- Loica Tătaru, Adina Glava, Olga Chiș”

37
38