DATA: 11 noiembrie 2021

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Ș coala Primară

CLASELE :a II-a; a IV-a
ÎNVĂŢĂTOARE
DURATA: 45min

CLASA: a II-a CLASA: a IV-a

ARIACURRICULARĂ: Limbă și comunicare ARIACURRICULARĂ:Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba româ nă DISCIPLINA: Limba și literatura româ nă
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: „Familia, leagă nul copilă riei” UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: „Din natură , în cartea de lectură ”
SUBIECTUL:„Bunica”, după Ștefan Octavian Iosif SUBIECTUL:„Substantivul”
TIPULLECȚIEI: comunicare/ însușire de noi cunoștințe TIPUL LECȚIEI: consolidarea cunoștințelor

COMPETENȚE SPECIFICE: COMPETENȚE SPECIFICE:

1.3. Identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui loc, a unui fruct, 1.2. Deducerea sensului unui cuvâ nt prin raportare la mesajul audiat
a unei flori etc. în contexte de comunicare previzibile
2.1. citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce 1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectă rii
tare/în şoaptă/ în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.) acestora;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1-Să identifice titlul și autorul textului dat, răspunzând corect la întrebări;
O2- Să citească corect, conştient, fluent şi expresiv textul;
O3-Să transcrie strofa preferată, așezând corect în pagina caietului;
O4-Să îşi exprime punctul de vedere în legătură cu mesajul poeziei;
RESURSE:
a) Procedurale: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația; citirea
explicativa; conversatia
O1-Să identifice cel puțin trei substantive, dintr-un text dat;
O2-Să identifice cuvintele cu sens opus celor date, raportâ ndu-se la
cunoştinţele lor anterioare;
O3-Să realizeze corespondenţa singular-plural dintre substantivele
date;
O4-Să elaboreze un text logic, de dimensiuni reduse, utilizâ nd cel
puțin trei substantive;

1
b) Materiale: manualul, caiet, creioane,
c) Organizatorice: frontal și individual; RESURSE:
d) Umane: 12 a) Procedurale:. conversația,explicația,exercițiul, metoda
ciorchinelui
Bibliografie: b) Materiale: fișe de lucru,caietul,stilou;
c) Organizatorice:frontal, individual;
***Programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ d) Umane: 3
clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, București, 2013
***Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă - Comunicare în limba română, Bibliografie:
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008
***Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română,
clasele a III-a- a IV-a Bucureşti, 2014
***Manual Limba şi literatura română,clasa a IV-a, autori: Mirela
Mihăescu, Ştefan Pacearcă, Aniţa Dulman, Crenguţa Alexe, Otilia
Brebenel, Editura INTUITEXT, Bucureşti

Clasa a II-a Clasa a IV-a

1. MOMENTUL ORGANIZATORIC 1. MOMENTUL ORGANIZATORIC
Asigurarea unui climat educațional favorabil pentru desfă șurarea Asigurarea unui climat educațional favorabil pentru desfă șurarea
lecției, verificâ ndu-se existența materialelor necesare. lecției, verificâ ndu-se existența materialelor necesare.

2. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 2. VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR

ACTIVITATE DIRECTĂ ACTIVITATE INDIRECTĂ
Se va verifica tema dată acasă şi anume scrierea cuvintelor de la Voi realiza reactualizarea cunoștințelor prin intermediul unui text
vocabular, pagina 40. suport (Anexa 2).Sarcina elevilor va fi de a identifica substantivele
din text.
3. CAPTAREA ATENȚIEI
ACTIVITATE DIRECTĂ 3. CAPTAREA ATENȚIEI
Se va realiza prin prezentarea unei imagini asemă nă toare celei din ACTIVITATE INDIRECTĂ
manual: o bunică cu chipul blâ nd, îmbră cată în frumoasele straie Se va realiza printr-un joc-ghicitoare: Gă siţi cuvintele cu sens opus
populare, toarce cu mult drag. Se vor purta discuţii pe baza imaginii celor din urmă toarea coloană :
respective, insistâ nd asupra noţiunii de portret. lună
coboara
4. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR ră u
Descoperim împreună tema lecţiei de astă zi. Le cer elevilor să deschidă jos
manualul la pagina 40 şi îi întreb care este titlul ş autorul lecţiei de astă zi. moale
2
Elevii ră spund la întrebarea adresată , iar apoi notez pe tablă titlul şi acolo
autorul. Elevii notează în caiete. ghinion
vorbeste
5. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII intra
ACTIVITATE DIRECTĂ pleaca
Le spun elevilor că  portretele, chipurile oamenilor, pot fi redate în iubesc
pictură , sculptură şi în poezie. Le cer exemple de chipuri pictate, sculptate intuneric
sau descrise în proză (ex. Bunicul, de Barbu Ş tefă nescu – Delavrancea).Le Folosind iniţialele cuvintelor gă site veți descoperi un cuvâ nt care
comunic, de asemenea, faptul că Şt. O. Iosif face un portret al bunicii lui, are legă tură cu lecția noastră de astă zi. (SUBSTANTIVUL)
în versuri, într-o poezie de o mare sensibilitate şi delicateţe. Poezie pe
care o vom parcurge şi o vom afla astă zi. 4. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR
Încep lecturarea poeziei în întregime. În urma citirii şi pe baza Anunț că în acestă lecție, folosindu-ne de cunoștințele asimilate
conversaţiei cu elevii descoperim şi le precizez sentimentul care se anterior ne vom aminti despre substantiv, genul, numă rul și felul
desprinde din poezie – “sentimentul de profundă dragoste şi admiraţie substantivului.
pentru bunica”. Le aduc la cunoştinţă elevilor faptul că poezia Bunica este
un portret în versuri în care tră să turile fizice descrise sunt sensibilizate 5.DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII
de amintirile poetului, de stă rile lui sufleteşti. Aşadar, poetul reuşeşte să ACTIVITATE INDIRECTĂ
aducă chipul bunicii din trecut în prezent. Prin ce cuvinte? “Aievea parc-o Pentru consolidarea cunoștințelor despre substantiv, elevii vor
văd aici”. rezolva exerciții legate de genul, numă rul și felul substantivului,
Poezia o putem împă rţi în trei pă rţi, corespunză toare celor trei strofe. urmâ nd ca la final să verific corectitudinea ră spunsurilor.(Anexa 3)
Aleg trei elevi care vor citi, pe râ nd, partea dată , revenind cu completă ri şi
explicaţii folositoare pentru descifrarea textului.
prima parte- pâ nă la „Din frageda-mi pruncie”; 6. OBȚINEREA PERFORMANȚEI
partea a doua -pâ nă la "În portu-i de la ţară”; ACTIVITATE DIRECTĂ
partea a treia-celelalte versuri, pâ nă la sfâ rşit. Se va utiliza metoda ciorchinelui (Anexa 4). Pornind de la
În prima parte, se observă faptul că poetul face portretul fizic al bunicii: cuvâ ntul- ră dă cină „Substantivul”, elevii vor menționa genul,
“Cu părul nins, cu ochii mici”, un portret întregit de cuvintele cele mai numă rul şi felul.
expresive, şi anume:  Icoana firavei bunici. Cuvâ ntul icoana aici are sensul
7. ASIGURAREA FEED- BACK- ului
de tablou pictat. Portretul este completat prin gesturi:
ACTIVITATE INDIRECTĂ
-gestul de muncă necontenită subliniat prin repetiţiile: torcea, torcea,
Se va realiza prin elaborarea de că tre elevi a unui text scurt ,care
fus după fus, scoate în evidenţă hă rnicia bunicii, chiar la o vâ rstă înaintată
să conțină cel puțin trei substantive.
-gestul de dragoste pentru nepoţi: “Căta la noi aşa de blând / Senină
şi tăcută / Doar suspina din când în când” . Cuvintele: blând, senină, tăcută,
8. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
prin varietatea lor , subliniază acest sentiment, al dragostei.
Anunțarea temei pentru acasă . Acordarea aprecierilor
Portretul fizic este luminat de trăsăturile sufleteşti , de bogă ţia
constructive despre modul cum au participat la activitate.
sufletească ce nu poate fi pictată : “ochi calzi de duioşie”, “căta blând”,
“suspina la amintirea “, “din viaţa ei trecută”.
În urma parcurgerii şi dezbaterii textului poeziei, vom continua cu o
scurtă dicuţie de generalizare al acestuia şi le adresez elevilor câ teva
3
întrebă ri:
Ce trebuie să conţină un portret literar? - însuşiri fizice, amă nunte
vestimentare, însuşiri sufleteşti
Prin ce mijloace se realizează un astfel de portret? - prin descriere
Cine face prezentarea? – poetul
Ce loc ocupa poetul în acest portret literar? – un loc important,
pentru ca figura, chipul evocat este învă luit în dragostea pentru fiinţa
iubită , din copilă ria sa. Le spun elevilor că poetul îşi exprimă  direct stă rile
lui sufleteşti (nu prin intermediul altcuiva), iar poezia ne emoţionează
într-un mod deosebit.
Din ce lume face parte personajul descris? – Din lumea satului de
odinioară
Ce sentimente ale poetului se mai pot desprinde? – Simpatia şi
respectul faţă de stră moşi
Voi aţi tră it sau tră iţi asemenea sentimente? -ră spunsurile sunt
diferite.
În continuare, elevii vor avea de transcris în caiete strofa preferată ,
respectâ nd semnele de punctuaţie.

6. ASIGURAREA FEED- BACK- ului

ACTIVITATE DIRECTĂ
Propun elevilor întocmirea şi completarea unui tabel – la tablă - în care
să sintetiză m portretul bunicii:

Numele personajului
Vârsta
Familie
Portret fizic
Amănunte vestimentare
Însuşiri sufleteşti
Relaţii între personaje

7. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
Le comunic elevilor tema pentru acasă : descrierea unui chip drag şi
adresez aprecierile constructive despre modul cum au participat în
cadrul lecţiei.

4
 Anexa 1

Încercuieşte cuvintele care încep, conțin și se termină cu litera R:

rac car

rățușcă aer

cer circ

nor aur

acru fericit

măr cerc

rinocer gură

râu rame

dor mare

ușor erou

greu mere

roșu maro

arc horă

roi

rază

5
 Anexa 2

O fulgerare roşie stră bate luminişul. Ciocă nitoarea se caţă ră cu ghearele de trunchiul unui
mesteacă n şi-l ciocă neşte de jos pâ nă sus. Apoi trece la alt copac, şi la altul. Fagul sună mai tare,
frasinul mai înă buşit. Un stejar gă unos ră sună ca un hâ rb. Şi ciocă naşul bate mereu, se duce, se
şterge din ochii mei. De-abia se mai aude, departe: Cioc! cioc! cioc!

6
 Anexa 3

1.Subliniază cu o linie substantivele comune şi încercuieşte substantivele proprii din

următorul fragment de text:

”Într-o zi de primă vară , râ setele copiilor ră sună în parc. Voioşi, Radu şi Alex sar în
trambulină .
Pe lac, plutesc lebede albe şi bă rci. De pe pod, Alina şi Rodica, două prietene bune, admiră
frumoasele lebede. Vlă duţ se distrează între timp în trenuleţul colorat din parc, iar Ana şi Doru
se întrec cu maşinuţele.
În parc este multă veselie! Copiii se simt minunat.

2.Scrie substantivele colorate cu albastru la numărul plural, , iar pe cele cu verde la plural

fulger - ______________________ şoaptele- _________________

ied - ______________________ fluiere- _________________

floare - ________________________ câ ntă reţii- ________________

3.Găseşte formele de plural ale substantivelor, după modelul dat:

Pom-pomi-pomii

Fluture-

Pasă re-

Pui-

Codru-

4.Taie forma greşită a următoarelor substantive::

Soare/ sore

Înnoptare/ înoptare

Coajă / coji

Brâ nduşe/ brâ duşi

Dorinţe/ dorinţi

5. Dintre cuvintele date, subliniază doar substantivele:

miel, iarbă , aleargă , Andrei, zborul, vine, bea, gă rgă riţă , fluture, ele, râ ndunică , spală , Alina

7
 Anexa 4

SUBSTANTIVUL