MOTIVAȚIILE MORALE: ÎNTRE IPOCRIZIE ȘI INTEGRITATE?

(1) Introducere

În acest eseu voi aborda următoarea temă: relația omului cu moralitatea; sau modul său de
acțiune raportat la semenii săi și la normele de conduită ale societății în care trăiește.

Ipocrizia și integritatea morală sunt două realități discutate încă din antichitate, fapt ce mi-a
atras atenția și m-a determinat să tratez subiectul acesta și în eseul meu. Voi porni de la teza
conform căreia cele două coexistă în lumea reală în mod viabil , dar chiar și așa omul ar
trebui să depună un efort considerabil pentru a-și modela caracterul și pentru a ajunge
cât mai aproape de idealul virtuților, cu toate că procesul este unul de lungă durată și
anevoios.

În prima parte a eseului voi prezenta cel mai puternic argument în favoarea tezei mele, făcând
apel la Mitul lui Gyges din Republica lui Platon . Partea a doua a eseului va fi dedicată celui
mai puternic contraargument adus tezei mele unde mă voi folosi de experimentul lui C.
Daniel Batson cu privire la explorarea naturii motivației morale. Acesta se v-a centra pe ideea
omului ca agent moral orientat doar spre păstrarea beneficiilor rezultate din urma unui
comportament moral , existența virtuților în sens platonic1 fiind cazuri excepționale și rare. În
a treia parte voi demonta argumentul adus împotriva tezei mele și voi face o scurtă analiză a
posibilităților de interpretare a motivațiilor morale, urmând ca în ultima parte să trag
concluziile acestui eseu.

(2) Elaborarea celui mai puternic argument pentru teză

Este scopul omului acela de a fi moral sau de a părea moral? Această întrebare este ridicată
și în cadrul Republicii lui Platon , mai exact în mitul lui Gyges unde se pune exact problema
raportului dintre om , aparență și moralitate . Argumentul prin care vreau să-mi susțin teza
are la bază următorul raționament: omul acționează moral atât din dorința de a fi perceput ca

1
În acest eseu mă voi referi strict la conceptul de virtute în sens platonic prezentat în Republica lui Platon , mitul
lui Gyges , ,,unul dintre cele mai mari bunuri care merită a fi dobândite, atât pentru ceea ce decurge de pe urma
lor, dar mai mult pentru ele însele ” - Platon , Opere vol V , Editura ştiinţifică şi enciclopedică , BUCUREŞTI,
1986 , 367 d .
un fiind moral (fie de către sine, fie de către ceilalți ) pentru a obține anumite beneficii și
urmări pozitive, cât și în baza propriilor trăsături de caracter după care își ghidează viața
pentru ele însele (anumite virtuți).

Prima parte a raționamentului este justificată chiar de explicația pe care ne-o oferă Platon
prin intermediul lui Glaucon : ,, Fiindcă aceluia care va părea drept îi vor sosi cinstiri și
daruri , devenind puțin limpede dacă el este drept din pricina dreptății însăși, ori a cinstei și a
2
darurilor ” . În acest sens, se pune problema unei dificultăți în a stabili cu exactitate
onestitatea trăsăturilor de caracter ale unei persoane. Pe de altă parte, au existat persoane care
au dat dovadă de comportamente virtuoase și au fost ,, socotiți în comunitate drept veritabili
eroi morali (Isus , Maica Tereza, Buddha, etc) ” 3. Astfel, omul nu mai poate fi interpretat ca
fiind la un capăt al extremei (virtute sau viciu) ci ca pe o sumă de trăsături mixte, ce pot oferi
un grad redus de predictibilitate, aflat în permanentă dezvoltare spre un ideal pozitiv din
punct de vedere caracterial . Cristian Iftode în suportul său de curs folosește termenul de
elevație, termen folosit inițial de psihologi, adică sentimentul de înălțare pe care oamenii îl
pot simți în momentul în care există astfel de modele caracteriale de la care pot lua exemplu 4
. Astfel , putem afirma că omul nu poate fi considerat nici vicios (ce își adaptează
comportamentul pentru a părea moral și a profita de urmările pozitive ) , dar nici virtuos , în
sensul tare al cuvântului , deoarece se află într-o permanentă dezvoltare a sinelui în raport cu
lumea în care trăiește. Deci, cele două dimensiuni morale (integristă și ipocrită) pot coexista
în mod natural în realitatea noastră .

(3) Elaborarea celui mai puternic contraargument la teză

Un argument ce poate fi adus împotriva tezei mele poate fi următorul: integritatea morală este
un principiu ce până la momentul actual nu a putut fi demonstrat prin date empirice, în
schimb, s-a ajuns la concluzia că omul tinde mai mult a părea moral decât a se comporta ca
atare pentru moralitatea însăși, asta în urma unor experimente psihologice morale. În acest
sens, Daniel Batson a vrut să investigheze printr-un experiment natura motivațiilor morale ,

2
Platon , Opere vol V , Editura ştiinţifică şi enciclopedică , BUCUREŞTI, 1986, 361 b
3
Iftode C. , Introducere în etică , anul I Filosofie 2021-2022 , suport de curs , curs 4 , De ce să cultivăm virtuțile
etice ?
4
Idem
tocmai pentru a vedea dacă există sau nu temeiuri serioase în privința integrității morale,
lucru pentru care a găsit puține dovezi. 5

Experimentul lui Baston s-a desfășurat în felul următor (acesta urmărea respectarea
principiului de dreptate): participanții la experiment au fost chemați în laboratorul său și li s-a
oferit posibilitatea de a atribui o sarcină favorabilă , ce aducea în funcție de numărul
răspunsurilor corecte câte o intrare garantată într-o loterie cu premii în bani, sau una mai
puțin favorabilă ( ce nu aducea niciun fel de câștig în funcție de numărul de răspunsuri
corecte date ) fie propriei persoane , fie unei alteia. Fiecare persoană trebuie să primească o
sarcină . Participanților li s-a spus că decizia lor nu va fi comunicată celuilalt participant ,
neexistând consecințe în urma unui anumit mod de alegere.

În continuare participanții au fost lăsați singuri pentru a face decizia , ce sarcină era atribuită
cui, fără a exista posibilitatea de a se întâlni vreodată cu celălalt participant. În urma acestei
probe , s-a constatat că 80% dintre participanți (16 din 20 ) și-au atribuit lor sarcina cu
consecințe pozitive , iar celeilalte persoane sarcina fără beneficii ulterioare. Ulterior, când au
fost întrebați dacă decizia lor a fost morală , doar 5 % dintre cei care si-au desemnat propriei
persoane sarcina pozitivă au afirmat că a fost o decizie morală , comparativ cu cei 20 %
dintre participanții care au desemnat sarcina pozitivă unei alte persoane , care au considerat
decizia una morală (1- nu a fost deloc o decizie morală , 9-a fost cu siguranță o decizie
morală ).

Ceea ce urmărea Baston s-a concretizat după introducere mai multor variabile , cea mai
semnificativă fiind în momentul în care a fost introdusă posibilitatea de a da cu banul pentru
atribuirea celor două sarcini . Rezultatele au fost diferite . Cei care au ales să dea cu banul
pentru atribuirea sarcinii cu consecințe pozitive , fiind singuri în cameră fără a ști că sunt
observați au dat cu banul până în momentul în care rezultatul îi îndreptățea pe ei să preia
sarcina cu urmări pozitive , participanții ce au procedat astfel fiind într-un procent de 90%.
Aparenta urmare a moralității - a da cu banul – dar a evita consecințele acțiunii de a fi moral

5
,, In a series of experiments designed to explore the nature of moral motivation, colleagues and I have found
little evidence of moral integrity”.-Batson, C Daniel , Moral masquerades: Experimental exploration of the
nature of moral motivation, Published online: 14 September 2007, Springer Science and Business Media B.V.
2007.
pentru a-și atribui propriei persoane sarcina cu urmări pozitive reprezintă o dovadă a
existenței ipocriziei morale , care este mai pregnantă decât integritatea morală , dat fiind
experimentul prezentat.6

(4) O analiză și respingere a celui mai puternic contraargument.

În ceea ce privește contraargumentul adus anterior , acesta nu demontează teza inițială , ci

doar o parcurge sub o formă incompletă . După cum am mai menționat , caracterul și
motivațiile morale sunt greu de standardizat sub o formă fixă , adică a încerca să demonstrezi
gradul de apropiere al unui om fie înspre viciu , fie înspre virtute la modul aproape matematic
este destul de dificil . Aș vrea să închei prin a scoate în evidență faptul că omul este o sumă a
trăsăturilor sale caracteriale și a mediului în care trăiește , iar motivațiile sale morale nu pot fi
luate individual de aceste două componente.

(5) Concluzie.

Astfel, în urma celor expuse mai sus putem afirma că atât ipocrizia, cât și integritatea morală
pot coexista în viața unui om, atâta timp cât el continuă să se dezvolte pe plan caracterial spre
o versiune mai bună decât cea inițială. Acestea sunt luate în considerare în raport cu
caracterul uman care , în mod obișnuit, se află între cele două extreme : virtute sau viciu, și
reprezintă o bună parte din modul nostru de acțiune în raport cu noi înșine , dar mai ales cu
ceilalți .

Bibliografie

Platon, Republica , în Opere vol V , București , Editura științifică și enciclopedică, 1989.

6
Batson, C Daniel , Moral masquerades: Experimental exploration of the nature of moral
motivation, Published online: 14 September 2007, Springer Science and Business Media B.V.
2007.
Iftode, Cristian, Curs 4, în Suport de curs - Introducere în etică anul I Filosofie, București ,
2021-2022.

Batson, C Daniel , Moral masquerades: Experimental exploration of the nature of moral

motivation, Published online: 14 September 2007, Springer Science and Business Media B.V.
2007.