-Introducere: In 1877 in revista “Convorbiri literare”
-Harap este protagonistul, reprezinta fortele binelui si este erou atipic de basm, fiind lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit realist ca fiinta compleca ce invata din greseli.Eponim. -Statutul este cel de neinitiat, mezin,naiv(nu distinge minciuna), are nevoie de experienta vietii. Bunatate -Vazut in evolutie de la naivitate la intelepciune, Principala trasatura este caracterul sau profund uman. Astfel in prima parte, personajul este naiv din cauza sfatului - O scena relevanta in acest sens este episodul coborarii in fantana, naratorul arata lipsa de experienta( caracterizare directa): „Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aisete”. Antagonistul il inchide si ii chere sa faca schimb de intentitate… Acest episod marcheaza inceputul conflictului care reprezinta totodata lupta dintre bine si rau -O alta secventa in care eroul isi dovedeste umanitatea este a treia proba: nunta de furnici pe pod si stupul facut albinelor.Primeste aripi. -Un alt element modalitati de caracterizare:directa de narator care reda naivitatea(„slab de înger și mai fricos decât o femeie”) . imatur „boboc, în felul sau la trebi de aiste”. Caracterizat indirect:loialitate si credinta fata de stapan, prietenia si bunatatea din alegeri:Sf duminica,furnici albine. Concluzie:Harap-Alb devine un ero exemplar nu prin insusiri miraculoase, ci prin trasaturi profund umane…