Valoarea libertatii in societate si economie

LIBERTÁTE s.f. 1. Posibilitatea de acțiune după propria voință sau dorință; posibilitatea de
acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii din ce în ce mai profunde a legilor de
dezvoltare a naturii și societății. 2. Situația unei persoane libere. 3. Independență, neatârnare.
[Cf. lat. libertas, fr. liberté]. substantiv femininlibertate

*libertáte f. (lat. libértas, -átis). Puterea de a lucra saŭ nu, de a alege: libertatea e unită cu
reponsabilitatea. Independență: a-țĭ angaja libertatea. Stare opusă captivitățiĭ saŭ
constrîngeriĭ: a pune un deținut saŭ un sclav în libertate, a vorbi saŭ a lucra în libertate. Voĭe,
permisiune. Îndrăzneală: mĭ-am luat libertatea de a vă scrie. Mod prea familiar saŭ
necuviincĭos de a te purta: a-țĭ lua prea multă libertate saŭ prea multe libertățĭ. Libertatea
civilă, dreptu orĭ-cuĭ de a face tot ce nu oprește legea. Libertatea politică, dreptu de a vota, a
fi deputat ș. a. Libertatea preseĭ, dreptu de a tipări orĭ-ce (dar fără a minți orĭ a vătăma
morala). Libertatea conștiințeĭ, dreptu de a avea orĭ-ce religiune saŭ credință. Libertatea
individuală, dreptu de a fi liber, afară numaĭ de cazu cînd aĭ călcat legea. Pl. Imunitățĭ,
drepturĭ: libertățile uneĭ instituțiunĭ.

libertáte s. f., g.-d. art. libertắții; (drepturi) pl. libertắți substantiv femininlibertate

libertate f. 1. starea unei persoane libere, care nu e în servitute: libertatea e starea naturală a
omului; 2. condițiunea celui liber, în opozițiune cu captivul: a da libertate unui prizonier,
unei păsări; 3. puterea de a face tot ce nu jignește libertatea altora: libertatea civilă; 4.
facultatea de a-și exercita voința făcând ceva sau nu: libertateq face responsabilitatea; 5. mod
prea familiar de a se purta: își iea prea multe libertăți; 6. pl. privilegii, imunități: a acorda
libert[ți comunelor; libertatea de conștiință, dreptul de a profesa liber opiniunile sale
religioase; libertatea presei, dreptul de a-și manifesta cugetarea pe calea ziarelor, prin tipar:
Constituțiunea garantează libertatea conștiinței, a învățământului, a presei și a întrunirilor.
substantiv femininlibertate

LIBERTÁTE, (4) libertăți, s. f. 1. Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință.
◊ Loc. adv. în libertate = după bunul-plac, nestingherit. ◊ Expr. A-și lua libertatea să... (sau
de a...) = a-și îngădui, a-și permite să... 2. Starea unei persoane care se bucură de deplinătatea
drepturilor politice și civile în stat. ♦ Starea celui care nu este supus unui stăpân. ♦ Situația
unei persoane care nu se află închisă sau întemnițată. ◊ Expr. A pune în libertate = a elibera
din închisoare, din arest etc. 3. Independență, neatârnare (a unui stat față de o putere străină).
4. (La pl.) Drepturi fundamentale recunoscute prin Constituție cetățenilor, de dezvoltare și
liberă manifestare a personalității (libertatea cuvântului, a presei etc.). ◊ Libertate individuală
= dreptul care garantează inviolabilitatea persoanei. Libertate de conștiință = principiu formal
în societatea modernă pluralistă, care face posibilă acțiunea în conformitate cu propria
conștiință, în principal în ce privește religia.. Libertate de gândire = drept al cetățeanului
prevăzut de constituțiile democratice, de a-și exprima modul propriu de gândire. – Din fr.
liberté, lat. libertas, -atis. substantiv femininlibertate