Examen Practic Pedodonție

CP – camera pulpara TPD – tratamentul plagii dentinare

PAAS - pulpita apicala acuta seroasa TMC – tratament mecanic de canal
CS – caria simpla RR – resorbtie radiculara
PAC – parodontita apicala cronica

Diagnosticul cariei simple si complicate:

Caracteristicile durerii:
 Provocata/spontana:
 Provocata: de agenti fizici/chimici (in caria simpla, pulpite reversibile)
 Spontana si provocata de agenti fizic/chimici (in pulpite acute totale,
parodontite apicale acute, parodontite apicale cronice acutizate)
 Lancinanta/pulsatila:
 Lancinanta: pulpite seroase si PAAS
 Pulsatila: pulpite si parodontite apicale acute purulente (zvâcnește)
 Localizata/iradiata:
 Localizata la dintele respectiv: CS, pulpite reversibile
 Iradiata: de-a lungul maxilarului de partea dintelui afectat, in maxilarul
antagonist, spre gat, spre ureche etc – in pulpitele seroase, purulente totale,
parodontite apicale acute

Factori de exacerbare/calmare a durerii:

 Exacerbata la rece si partial calmata la cald si antialgice – pulpita seroasa partiala in
fazele avansate si necalmata in pulpita seroasa totala
 Exacerbata la cald si partial calmata la rece si antialgice – pulpita purulenta partiala si
necalmata in pulpita purulenta totala
 Exacerbata la masticatie – in parodontite apicale acute endoosoase si in PAC
acutizata

Fenomene dureroase suplimentare:

 Hiperestezia dentinara: fenomen dureros provocat de stimularea mecanica a
dentinei periferice care apare in zonele in care dentina nu mai e acoperita de
smalt/cement, dar e acoperita de placa bacteriana veche de cateva zile
 Hipersensibilitatea dentinara: fenomen dureros provocat de disparitia rapida a
tesuturilor dure dentare (smalt, cement, o parte de dentina) care nu ofera pulpei
timp sa se adapteze acestei situatii  durere provocata de contactul peretelui
dentinar profund cu diferiti excitanti

Percutia in ax:
- : CS, gangrena simpla, pulpite cronice
jena: pulpite ireversibile acute (seroase si purulente totale), parodontita apicala hiperemica
intens + : parodontita apicala acuta neexteriorizata, parodontita apicala cronica acutizata

1
Caria santurilor si gropitelor – inspectie si palpare cu sonda
Leziune Descriere
Fara carie - nu apar zone chestionabile
(sanatos) - nu apar leziuni
- o gropita sau o fisura care „agata” e diagnosticata ca fiind carie doar daca
mai exista si alte semne de carie
- senzatia de „agatare” a sondei poate aparea si in cazul fisurilor adanci si
retentive, dar necavitare
Chestionabil - santuri si gropite colorate in brun sau alb fara alte semne caracteristice de
carie
Leziune In smalt:
necavitara - modificarile se detecteaza vizual dupa spalarea si uscarea dintelui
- coloratie maronie usoara/intensa la baza santurilor sau gropitelor
- cu/fara demineralizare de o parte si de alta a gropitelor
- nu apare lipsa de substanta, dar smaltul e ceva mai moale
In dentina:
- leziuni fara lipsa de substanta
- smalt nesustinut vizualizat ca opacitati sau coloratii
Leziune - lipsa de substanta in care sonda patrunde
cavitara - peretii laterali si podeaua  moi la palpare

Caria suprafetelor netede – inspectie si palpare cu sonda

Leziune Descriere
Sanatos - nu exista zone chestionabile
Chestionabil - pigmenti sau opacitati care nu au caracteristicile celorlalte categorii de
leziuni
Leziune In smalt:
necavitara - culoare alb cretoasa, opaca dupa uscare, nelucioasa sau usor maronie
- inspectia si palparea cu sonda nu detecteaza lipsa de substanta in ariile
colorate
- leziunea e localizata in zonele de acumulare ale placii
In dentina:
- nu apar leziuni cavitare in dentina
- smalt sanatos, dar nesustinut
- opacitate sau coloratie a smaltului care in rest e integru
Leziune - vizual se observa lipsa de substanta dentara
cavitara - peretii laterali si podeaua  moi la palpare

Caria secundara – inspectie si palpare cu sonda

Leziune Descriere
Fara CSec. - nu apar zone chestionabile
Chestionabil - margini colorate care nu au caracteristicile altor leziuni
CSec.Precoce - zone moi la marginea obturatiei + spatiu in care sonda intra fara vreo
rezistenta (<0,5mm in diametru in toate directiile)
CSec.Avansat - zone moi la marginea obturatiei + spatiu in - spatiu in care sonda intra
a fara vreo rezistenta (>/= 0,5mm in diametru in toate directiile)

2
Evaluarea riscului la carie:
- CAO mic/=0  1-2 carii incipiente inactive – fara carii cavitare
- CAO mediu  cateva carii incipiente inactive/active – fara carii cavitare
- CAO mare  multe c.i active/inactive + carii cavitare

Pansamentul calmant:
- se utilizeaza cand diagnosticul de prezumtie este inflamatia pulpara:
Indicatii:
 Tratament de urgenta pentru calmarea durerilor intense din pulpita seroasa partiala
in fazele avansate sau pulpita seroasa totala  dupa calmarea durerii e obligatoriu sa
se indeparteze cel putin o parte din pulpa
 Ca metoda de amanare a tratamentului in pulpitele cronice
 Ca proba menita sa stabileasca diagnosticul de certitudine intre pulpita si gangrena
Contraindicatii:
 Pulpitele purulente totale
 Pulpitele purulente partiale – doar dupa eliminarea puroiului putem aplica
pansament
 Necroza + gangrena pulpara

Tehnica de lucru pentru aplicarea unui pansament calmant:

1. Exereza dentinei alterate cu o freza sferica
2. Izolare cu rulouri si aspirator
3. Verificarea cu o sonda subtire a aparitiei orificiului de deschidere a CP
4. Toaleta si hemostaza cu bulete sterile si apa oxigenata
5. Aplicarea unei bulete mici, sterile cu Dentocalmin/Bonain + stergere exces cu alta
buleta sterila
6. Aplicare obturatie provizorie cu Citodur Hard

Clasificarea cariillor:
a) în funcţie de topografie
- caria sanţurilor şi fosetelor (ocluzal, vestibular şi oral)
- caria suprafeţelor netede (aproximal, vestibular, oral la colet)
b) în funcţie de profunzimea cariei
- caria superficială (în smalţ/smalţ şi limitat dentina)
- caria medie (smalţ şi mai extins în dentina)  DOAR LA DP
- caria profundă (smalţ şi foarte extins dentina).
c) în funcţie de viteza de evoluţie
- caria acută care apare la vârste mici, este frecventă, are evoluţie rapidă spre camera
pulpară pe care o deschide, prezintă bogat depozit de dentină alterată de aspect umed,
moale, are orificiu mic de deschidere.
- caria cronică mai puţin frecventă, cu evoluţie lentă, cu orificiu mare de deschidere, cu
dentină alterată neagră mai dură, apare în zonele unde apare contactul cu saliva, mai
superficiale
- caria oprită în evoluţie (staţionară)
d) în funcţie de afectarea pulpei
- caria simplă fără afectarea pulpei
- caria complicată cu afectarea pulpei

3
 e) momentul apariţiei
 caria primară care apare prima dată pe un dinte înainte de tratament
 caria secundară care apare la marginea unei obturaţii datorită nerespectarii normelor de
extenzie preventivă a pregătirii cavităţii
 recidiva de carie care apare sub o obturaţie prin neîndepărtarea completă a dentinei
alterate care continuă evoluţia procesului de carie
f) forme particulare de carie cu tipar neobişnuit (caria precoce a copilăriei : caria de biberon,
caria rampantă şi caria grefată pe hipoplazia de smalţ), caria la grupele speciale (grupele de
risc) la pacienţii cu nevoi speciale pt. sănătate (DLMP, diabet, astm etc).
Situatie clinica Aspect clinic Viteza de evolutie
Smalt normal - posibila pigmentare
exogena in santuri si fosete
Caria necavitara activa a - fara lipsa de substanta Rapid
SMALTULUI (caria - suprafata rugoasa la
incipienta) palpare
- culoare: alb-galbuie, opac,
cretos
Caria necavitara inactiva a - fara lipsa de substanta Lent
SMALTULUI (caria - suprafata rugoasa la
incipienta) palpare
- culoare: alb cretos 
maroniu spre brun
Caria cavitara activa a - pierdere minora de Rapid
SMALTULUI substanta, in smalt
- smalt demineralizat, rugos,
cretos
Caria necavitara activa in - fara lipsa de substanta Rapid
DENTINA - marmoratii/demineralizari
care ascund carii in dentina
- smalt subminat lucios, alb
Caria necavitara inactiva in - fara lipsa de substanta Lent
DENTINA - smalt subminat de culoare
bruna, dur la palpare
Caria cavitara activa in - lipsa de substanta vizibila Rapid
DENTINA - leziune de aspect umed,
crem-galbuie, gri
- moale la palpare
- fara interesare pulpara
Caria cavitara inactiva in - lipsa de substanta vizibila Lent
DENTINA - suprafata lucioasa si dura
la palpare
- maro-brun  negru
Obturatie si smalt sanatos Obturatie + smalt normale
Obturatie si carie activa - leziune cavitara/necavitara Rapid
primara/secundara
Obturatie si carie inactiva - leziune cavitara/necavitara Lent

4
 primara/secundara
Clasificarea formelor clinice de carie complicata
1. Inflamatia pulpara (pulpite)
a) Acute:
 Hiperemie pulpara (forma de debut a inflamatiei pulpare)
 Pulpita seroasa partiala (coronara) si totala (corono-radiculara)
 Pulpita purulenta partiala (coronara) si totala (corono-radiculara)
b) Cronice:
 Pulpite cronice deschise (polipoasa/ulceroasa)
 Pulpite cronice inchise (propriu-zisa/granulom intern)
Sau
a. Pulpite reversibile:
 Hiperemia pulpara
 Pulpita seroasa partiala (in primul stadiu de evolutie)
b. Pulpite ireversibile:
 Pulpita seroasa partiala (in stadiul 2 de evolutie)
 Pulpita seroasa totala
 Pulpite purulente
 Pulpite cronice
2. Necroza pulpara – mortificarea aseptica a pulpei
3. Gangrena pulpara
a) Gangrena simpla – mortificarea septica a pulpei
 GS partiala – o parte din pulpa
 GS totala – toata pulpa
b) Gangrena complicata – trecerea infectiei din canal dincolo de apex unde produce
inflamatia parodontiului apical:
 Parodontite apicale frecvente la copii:
 Parodontita apicala acuta (hiperemica, seroasa, purulenta
endoosoasa, exteriorizata prin abces sau fistularizata)
 Parodontita apicala cronica
 Parodontita apicala cronica acutizata
 Toate formele de parodontite apicale pot fi asociate cu gangrene
partiale sau totale

Diagnosticul cariei complicate:

1. Inflamatia pulpara (pulpita)
a. Pulpite reversibile (hiperemie pulpara, pulpita seroasa partiala in faza de debut)
Examen subiectiv: Examen obiectiv:
 dureri provocate de agenti fizici si chimici (dulce, rece)  dupa palpare cu sonda  o
 de intensitate variabila, de la mic la mediu mica deschidere a CP
 de scurta durata (1-10 min)
 palparea provoaca
 inconstante
 caracter lancinant sangerare  sange rosu
 strict localizate la dintele respectiv deschis
 aparitia durerii la cald/acru  semne de agravare
(ireversibilitate)
 pot aparea hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara
Percutie in ax: -

5
Rx: deschiderea CP (mai ales la DT)
- pansament calmant indicat in special la pulpitele la care au aparut unele semne de
ireversibilitate – dureri spontane la cald si NU E INDICAT in cazul pulpitelor reversibile la un
prim puseu la care se poate conserva pulpa complet prin coafaj
- dupa pansament  oblgatoriu indepartarea unei parti din pulpa + contraindicat coafajul

b. Pulpitele ireversibile acute:

 Pulpita seroasa totala
Examen subiectiv: Examen obiectiv:
 Dureri spontane, intense, care  ca la cele reversibile, dar lipsa de
dureaza de la 30 min – cateva ore la substanta e mai mare
DT/o noapte la DP, iradiate, care NU  la palpare cu sonda: CP e deschisa +
cedeaza la antialgice durere + sangerare rosie deschisa
 Caracter lancinant (pulpa vie)
 Provocate si exacerbate la rece si
partial calmate la cald
Percutia in ax: -
Rx: CP = deschisa
Pansamentul calmant reuseste sa calmeze durerile

 Pulpita purulenta totala

Examen subiectiv:
 Dureri spontane, intense, iradiate,
care dureaza mai putin la DT
(30min-cateva ore, rar o noapte), iar
la DP mai mult (frecvent o noapte),
NU cedeaza la antialgice
 Caracter pulsatil
 Exacerbate la cald
Percutie in ax: + sub forma de jena
Rx: CP = deschisa
Examen obiectiv:
 Lipsa mai mare de substanta
 Depozit bogat de dentina alterata cu
aspect umed
 La palpare: CP deschisa si din ea
curge o picatura de puroi dupa care
sange rosu inchis

c. Pulpite ireversibile cronice

Examen subiectiv:
 Dureri surde sub obturatii inchise in
suprafata pentru pulpitele cronice
inchise si dureri
provocate/exacerbate de masticatie
Examen obiectiv:
 Carii cu evolutie cronica, obturatii
mari, polipi pulpari care umplu
cavitatea carioasa
 Zone largi de pulpa expusa cu
ulceratii care sangereaza
 La palparea cu sonda: CP e deschisa
si releva sensibilitate in zonele
profunde ale pulpei expuse (pulpite
cronice deschise) sau CP e inchisa (in
pulpitele inchise)
 Palparea cu sonda  sangerare
abundenta rosu inchis greu
controlabila

6
Percutie in ax: -
2. Necroza pulpara
Examen subiectiv: Examen obiectiv:
 Lipsa durerii specifice  La palparea cu sonda: CP e inchisa,
pulpa e mortificata
 La deschiderea CP, palparea cu
sonda a pulpei nu provoaca
sangerare si durere
 Pulpa are o culoare gri
 Fara miros fetid
Percutia in ax: -

3. Gangrena pulpara simpla

Examen subiectiv: Examen obiectiv:
 Lipsa durerii specifice  La palparea cu soda  CP e
deschisa, pulpa e mortificata si
infectata
 La deschiderea CP  nu sangereaza
si nu doare
 Pulpa are o culoare gri, moale
 Miros fetid
Percutia in ax: -

4. Gangrena pulpara complicata (Parodontita apicala) = inflamatia acuta a

parodontiului apical
 Parodontite apicale acute
1. Stadiu endoosos: 2. Stadiu exteriorizat prin abces (parulis):
 dureri de mare intensitate, spontane,  Dureri de mica intensitate, spontane,
exacerbate de masticatie, iradiate exacerbate prin masticatie
 CP deschisa  CP deschisa
 Pulpa mortificata  Pulpa mortificata
 Palparea cu sonda – nu provoaca durere  Palparea cu sonda – nu provoaca durere
sau sange sau sange
 Percutia in ax: + sub forma de jena  Percutia in ax: + sub forma de jena

 Parodontite apicale cronice (Parodontita apicala cronica acutizata)

 Durere redusa ca intensitate
 In PAC acutizata  durerea creste in intensitate
 Fiecare puseu  cresterea osteitei periapicale  perforarea tablei osoase 
exteriorizarea apexului radacinii in vestibulul bucal
 CP deschisa
 Pulpa mortificata
 Palparea cu sonda – nu provoaca durere sau sange
 Percutia in ax: -/sub forma de jena

7
Diagnosticul cariei simple:
Caria smaltului:
a. Caria necavitara a smaltului suprafetelor netede
Dg subiectiv: durerea lipseste de obicei
Dg obiectiv:
 Vizual: pata alb cretoasa pe dinte (dupa uscarea lui) la colet
 La palparea cu sonda: smalt rugos (activa) sau lucios (inactiva)
 Percutia in ax: -
Dg diferential:
 Caria cavitara a smaltului
 Defecte de structura ale smaltului

b. Caria necavitara incipienta a smaltului de pe suprafetele accidentate (ocluzale)

- incepe prin doua leziuni separate pe peretii laterali ai santului sau fosetei care apoi
conflueaa dupa ce ajung la JSD
Dg subiectiv: durerea lipseste
Dg obiectiv:
 Vizual: santul apare nemodificat, iar versantii apar cretosi; cand baza santului e
modificata  caria a intrat in dentina
 La palparea cu sonda: daca e ascutita, poate distruge smaltul superficial si inocula
germeni in leziune producand o leziune care nu mai e reversibila
Dg diferential:
 Caria necavitara care atinge dentina
 Defecte de structura ale smaltului

d. Caria cavitara ocluzala a smaltului:

 Deschidere mica, baza larga
 Agata
 Nu se vindeca prin remineralizare
 Prezinta modificari de culoare ale smaltului inconjurator

Caria avansata in dentina:

Examen subiectiv:
La DP: durerea = provocata de agenti fizici/chimici si care inceteaza odata cu incetarea
excitantului
La DT: dureri similare cu cele de mai sus  releva mai degraba o pulpita reversibila
- se manifesta prin durere minima/absenta/inconstanta in timp
- cariile simple multiple: sindrom dureros: cumularea microdurerilor de la fiecare dinte 
agitatie, neliniste inaintea meselor, inapetenta
- tasarea alimentelor pe papila dentara  demineralizarea septului alveolar interdentar 
sindromul de sept  dureri mari, spontane si exacerbate de masticatie + durere si
sangerare la palpare. Papila = violacee sau gri necrotica, uneori in forma de șa
Examenul obiectiv:
Inspectia: modificari de culoare ale dintelui, localizate in santuri sau fosete sau in dreptul
crestei  subminare smalt de catre dentina alterata
- lipsa de substanta dentara + dentina alterata de aspect umed, alb galbuie
- papile tumefiate, congestionate

8
Palparea cu sonda: dentina alterata + verificam daca CP e inchisa/deschisa
- cariile aflate sub punctul de contact  depistare cu sonda 17
- dintele e mobil (caracteristic pt parodontitele apicale acute/cronice acutizate)
Percutia in ax: la CS = - ; eronata la copii

Principii de tratament
1. Caria simpla
A. Tratament profilactic:
a. Preventia primara: prevenirea primelor semne de boala
 Evaluarea periodica a riscului de carie
 Necesara chiar si la copiii cu risc mic de carie
 Corectarea + controlul igienei/dietei
 Fluorizari sistemice+locale
 Sigilari
b. Preventia secundara: limitarea progresiei bolii
c. Preventia tertiara: prevenirea aparitiei complicatiilor pulpare/periapicale
B. Tratament curativ:
Tratamentul restaurator: in lipsa unui tratament preventiv  ineficace
Prin: tehnica clasica modificata, minim invaziva si ART

2. Caria complicata
A. Tratament profilactic: diagnostic + tratament in fazele incipiente ale imbolnavirii
pulpare + prevenirea agravarii
B. Tratament curativ pulpar
 In pulpitele reversibile incipiente (coronare)  COAFAJE
 In pulpitele reversibile (cu peste 2-3 pusee acute)  PULPOTOMIA
(partiala/totala;vitala/devitala)
Pulpotomie partiala vitala – se indeparteaza doar o parte a pulpei coronare desensibilizate
prin anestezie
Pulpotomie vitala – se indeparteaza toata pulpa coronara desensibilizata prin anestezie
Pulpotomie devitala – se indeparteaza toata pulpa coronara desensibilizata prin
arsenic/inlocuitor de arsenic
 In pulpitele ireversibile corono radiculare  PULPECTOMIA
(partiala/totala;vitala/devitala)
Pulpectomie (extirparea) partiala vitala – se indeparteaza toata pulpa coronara si o parte din
pulpa radiculara sub anestezie
Pulpectomie totala vitala – se indeparteaza toata pulpa corono-radiculara sub anestezie
Pulpectomie totala devitala – se indeparteaza toata pulpa corona-radiculara desensibilizata
cu preparate chimice devitalizante
 In necroza/gangrena partiala (coronara)  PULPOTOMIA (non-vitala) = indepartarea
pulpei coronare mortificate/infectate
 In necroza/gangrena totala (corono-radiculara)  PULPECTOMIA (non-vitala) =
indepartarea pulpei corono-radiculare necrozate si infectate

Tratamentul pulpar in functie de diagnostic

9
 Diagnostic pulpar Tratament Descriere pe scurt
Coafaj Perete dentinar profund dur, normal
indirect colorat sau usor pigmentat
Pulpite reversibile Coafaj Coafaj Idem + o mica cant de dentina alterata
natural restanta
Coafaj Idem + o mica deschidere a CP
direct
Pulpite reversibile Pulpotomia Partiala Excizia unei parti din pulpa coronara vie
vitala sub anestezie
Totala Excizia intregii pulpe coronare vii sub
anestezie
Pulpotomia Totala Preparate chimice + pulpotomie
devitala
Pulpite Excizia pulpei coronare vii + o parte din
ireversibile Pulpectomia Partiala pulpa radiculara vie sub anestezie
Vitala
Totala Excizia pulpei coronare + radiculare sub
anestezie

Totala Preparate chimice + pulpectomie

Pulpectomia
devitala

Necroza/gangrena Pulpotomia Totala Excizia pulpei coronare mortificate si

partiala simpla non vitala infectate
Necroza/gangrena Pulpectomia Totala Excizia pulpei coronre+radiculare
totala simpla non vitala mortificate si infectate

Parodontite Pulpectomia Totala Excizia pulpei corono-radiculare

apicale non vitala mortificate si infectate

Capitolul 3

10
Prepararea cavitatilor la dintii temporari
Tehnica clasica modificata: Tehnica minim invaziva: Tehnica ART:
 Principiile tehnicii clasice  Tratament profilactic si  Deriva din tehnica minim
a lui Black imbinate cu curativ precoce invaziva
principiile tehnicii minim (obturatii preventive cu  Prepararea cavitatii se
invazive rasina) face cu instrumentar
 Cavitatile sunt mai  Cavitati minim invazive manual
conservatoare  sacrificiu minim de  Obturatia se face cu CIS
 Sacrificiu de tesuturi tesuturi dure dentare  Indicatii: la DT sau DP
dure mai mic  Materiale adezive (CIS, imaturi cu carii cavitare
 Exereza dentinei: compozite) accesivile
manual/rotativ  Indicatii: DP imaturi instrumentarului manual
 Indicatii: DT pentru pentru tratamentul  La copiii necooperanti
tratamentul cariei cariilor minim invazive si
simple extinse in marmoratiilor, optional
suprafata, DP imaturi pt la DT pentru tratamentul
tratamentul cariei cariilor punctiforme
extinse in suprafata

Termeni:
Acces = abordarea initiala a procesului carios
Forma de contur = aspectul extern al cavitatii (obtinuta prin indepartarea smaltului colorat si
subminat)
Forma de convenienta = forma cavitatii care asigura realizarea in conditii optime a
manoperelor necesare prepararii si obturarii cavitatii
Forma de retentie = caracteristicile cavitatii care se opun deplasarii obturatiei
Extensia preventiva = caracteristicile cavitatii care se opun aparitiei cariei secundare
Finisarea = rotunjirea unghiurilor externe si netezirea marginilor anfractuoase
Toaleta = indepartarea resturilor de smalt/dentina detasate si dezinfectarea cavitatii

Exereza partiala a dentinei  metoda de compromis pt a nu deschide CP  asociaza

coafajul natural
Extensia preventiva  marginile cavitatii trebuie aduse in zonele cu risc mic la carie (supuse
autocuratirii/curatirii artificiale)
Forma de retentie  asigurata de un contur extern al cavitatii retentiv, dar si de cavitatile
suplimentare de retentie (coada de randunica, S)

Principiul autoretentivitatii:
 Convergenta peretilor vestibulari si orali spre suprafetele libere
 Unghiul cavo suprafata de 90o
 Rotunjirea unghiurilor dentinare interne
Forma de rezistenta  asigurata de indepartarea boltilor cuspidiene foarte nesustinute si
captusirea cu CIS, FOZ, ZOE a celor mai putin nesustinute

Forma de rezistenta e sporita de:

11
  Crearea unghiului cavo suprafata (unghiul dintre peretele lateral al cavitatii si
suprafata restanta a smaltului) 90o
 Adancimea minima a cavitatii = 1,5 mm
 Pereteii meziali si distali ai cavitatii  paraleli intre ei

Finisarea: la DT nu bizotam pentru ca orientarea prismelor de smalt e favorabila

Caitolul 5
Izolarea cu rulouri:
Dintii frontali maxilari: cate 1 rulou de o parte si de alta a frenului vestibular
Dintii frontali mandibulari: cate 1 rulou de o parte si de alta a frenului V si L
Dintii laterali maxilari: 1 rulou vestibular
Dintii laterali mandibulari: cate 1 rulou: V inferior, sublingual si V superior

Tratamentul plagii dentinare = a doua etapa a tratamentului unei carii simple si cuprinde
tratamentul medicamentos; el succede prepararea cavitatii si precede aplicarea obturatiei

Etape:
1. toaleta cavitatii (apa oxigenata, ser fiziologic, alcool)
2. aplicarea unor materiale care sa indeplineasca medicatia pulpara, obsturarea canaliculelor
dentinare si protectia chimica/fizica/mecanica a pulpei

Cavitate superficiala:
- toaleta cavitatii cu: H2O2 + alcool
- liner: CIS/Ca(OH)2 sau bonding
Cavitate medie:
- toaleta cavitatii cu: H2O2
- eventual liner Ca(OH)2
- baza: CIS/FOZ/ZOE
Cavitate profunda:
- toaleta cavitatii cu: ser fiziologic/apa distilata/neofalina
- coafaj indirect, natural sau direct cu Ca(OH)2 sau MTA
- baza: CIS/FOZ/ZOE

Prepararea si aplicarea unui CIS:

 CIS aplicat ca liner: mai fluid pt a fi pus in strat foarte subtire
 CIS aplicat ca baza: consistenta mai mare petru ca trebuie sa fie aplicat in strat mai
gros
 CIS ca material de obturatie: consistenta semichitoasa – sa-si pastreze luciul la
insertie
 CIS ca material de cimentare: consistenta mai mica pentru ca spatiul dintre piesa
protetica si dinte e mic

Capitolul 6

12
Tratamentul restaurator direct

Selectionarea tratamentului restaurator in functie de forma clinica si localizarea cariei

Forma clinica si localizarea cariei Tratamentul restaurator si materialul de
obturatie
Carie chestionabila, suprafata susceptibila Sigilare simpla cu sigilant (compozit/CIS)
la carie
Carie ocluzala in smalt (marmoratie, sant OPR I (sigilare largita)
demineralizat) Cavitate: clasa I ultraconservatoare (largirea
santurilor)
Carie ocluzala in dentina OPR II, III
Obturatie amalgam
Cavitate: clasa I conservatoare/clasa I
clasica modificata
Carie proximala ce afecteaza dentina fara Obturatie
distructia crestei marginale compozit/compomeri/CIS-MR/CIS/amalgam
Cavitate: verticala, caseta, tunel, sant
Carie proximala ce afecteaza dentina cu Obturatie din
distructia crestei marginale amalgam/compozit/compomer
Cavitate: clasa aIIa
Carii proximale ce afecteaza dentina cu Obturatie din amalgam/compozit
distructia crestelor marginale CSS
Cavitate: MOD, bont

Obturatia cu amalgam: timpi de lucru:

1. Verificare cavitate, izolare, TPD
2. Dozare + triturare amalgam
3. Insertia + condensarea (fularea) amalgamului
4. Modelare amalgam
5. Brunisare obturatie
6. Verificare ocluzie si indepartare contacte premature
7. Finisare si lustruire obturatie dupa 24 ore

Indicatii de utilizare ale diferitelor tipuri de rasini compozite

Tipul rasinii compozite Indicatii de utilizare
Compozit cu microumplutura Obturatii in zona frontala
Compozit cu macroumplutura Obturatii in zona laterala
Compozit hibrid Obturatii in zona frontala si laterala
Compozit hibrid cu nanoumplutura Obturatii in zona frontala si laterala
Compozit flow Obturatii in zona
Compozit de sigilare (foarte fluid) Sigilare largita (OPR I)
Repararea marginilor obturatiei
Compomeri Obturatii in orice zona, in special la DP

Avantajele, dezavantajele si indicatiile materialelor de obturatie

13
Material Avantaje
Amalgam  Tehnica de lucru simpla,
rapida
 Durabilitate mare
 Ieftin
Compozite  Adeziv
 Cel mai estetic
 Proprietati de uzura
bune
 Priza dirijata (foto)
CIS conventional  Adeziv
 Estetica medie
 Tehnica simpla, rapida
 Elibereaza fluor
 Priza auto
 biocompatibil
CIS intarit cu metale  Adeziv
 Autopolimerizabil
 Mai rezistent decat CIS
CIS modificat cu rasini  Adeziv
 Estetica buna
 Priza dirijata (foto)
 Rezistenta buna
Compomer  Adeziv
 Estetica buna
 Priza dirijata (foto)
 Tehnica mai simpla
decat compozitul
 Radioopac
 Proprietati mecanice
imbunatatite
Capitolul 7
Dezavantaje Indicatii
 inestetic  obturatii cls I,II, atipice
 retentie  M temp si perm
macromecanica  PM
 nu e adeziv  Obt cu componenta
 toxic ocluzala mare
 Pacienti cooperanti
 Tehnica lunga,  Obt cls I-VI, atipice
complexa  OPR 1,2,3
 Durabilitate mai  Pacienti cooperanti
mica decat Ag
 Mai scump decat
Ag
 fragil  obt cls I mici, III, V
 susceptibil la  obt punctiforme
uzura/eroziune  obt laminate
 obt cu tehnica ART
 pacienti necooperanti cu
risc > la carie
 Inestetic  Obt cls I, II, MOD la DT
 Susceptibil la uzura  Obt mici la DP
 Eliberare mica de F
 Tehnica sensibila la  Obt clasa I,II la DT
umiditate  Obt III, V
 Eliberare de F mai  Obt mici la DP
mica
 Tehnica sensibila la  Obt cls I,II, atipice la DT
umiditate  Obturatii mici la DP
 Eliberareredusa de
F
14
 Tratamentul pulpar

Clasificarea metodelor de tratament pulpar:

Criteriile folosite pentru clasificarea metodelor de tratament pulpar sunt:
a) Vitalitatea pulpei
Metodele vitale de tratament Metodele devitale de tratament Metodele non-vitale de tratament
pulpar sunt COAFAJELE, pulpar sunt PULPOTOMIA, pulpar sunt PULPOTOMIA,
PULPOTOMIA, PULPECTOMIA PULPECTOMIA PULPECTOMIA
 Desensibilizarea pulpei se  Desensibilizarea pulpei = cu  Nu e necesara desensibilizarea
realizeaza prin anestezie medicamente devitalizante pulpei, pt ca e moarta
 Desensibilizarea prin (arsenic/inlocuitor de arsenic)  Mai multe sedinte de
anestezie = reversibila  Desensibilizarea = ireversibila tratament, mai sales pentru
 Mai putine sedinte de  Mai multe sedinte de sterilizarea cavitatilor pulpare
tratament, dar mai lungi tratament, dar mai scurte  Sedinte de tratament scurte
 Modifica limitat resorbtia  Modifica intr-o mare masura  Modifica semnificativ resorbtia
radiculara resorbtia radiculara (o radiculara
 Nu modifica aspectul pulpei accelereaza/incetinesc) (accelereaza/incetinesc si pot
 Nu sunt acceptate de copii  Aspectul pulpei e modificat de modifica tiparul RR: pierde
tratamentul devitalizant contactul cu apexul  devine
 Sunt bine acceptate de copii patologica
Pentru pulpa mortificata  Bine acceptate de copii
(gangrena/necroza) = metode
non-vitale

b) Intinderea tesutului pulpar afectat

 Pulpite coronare: coafaje, pulpotomia partiala/totala
 Pulpite corono-radiculare (totale/ireversibile): pulpectomia vitala/devitala
 Necroza si gangrena pulpara totala simpla/complicata: pulpotomia non-vitala
 Necroza si gangrena pulpara partiala simpla/complicata: pulpectomia non-vitala
pentru pulpa moarta si pulpectomia vitala/devitala (cu inlocuitori de arsenic) pentru
pulpa vie restanta
c) Dupa tesutul pulpar inflamat
 Pulpotomie partiala: indepartarea unei parti din pulpa coronara
 Pulpotomie totala: indeartarea in totalitate a pulpei coronare
 Pulpectomie partiala: indepartarea pulpei coronare si a unei parti din cea radiculara
 Pulpectomie totala: indepartarea totala a pulpei corono-radiculare
d) Momentul instituirii tratamentului
Tratament de urgenta pt prima sedinta:
 Pansament calmant pentru pulpa vie inflamata
 Drenaj endodontic pentru gangrena complicata cu pardontita apicala acuta sau
cronica acutizata
Tratament propriu-zis:
 Pentru pulpa vie inflamata: pulpotomie/pulpectomie (ambele vitale/devitale)
 Pentru necroza/gangrena: pulpotomie/pulpectomie non-vitala

Indicatiile metodelor de tratament pulpar

La DT:

15
 a) Coafajele
 Tratament al plagii dentinare si protectie pulpara in caria simpla profunda
si pulpitele reversibile
b) Pulpotomia (amputatie)
 Pulpotomia vitala partiala: expuneri pulpare traumatice si carioase
 Pulpotomia vitala/devitala (totala): necroza si gangrena pulpara partiala
sau totala
c) Pulpectomia (extirparea)
 Pulpectomia vitala/devitala: pulpitele ireversibile (totale)
 Pulpectomia non vitala: necroza si gangrena totala

La DP imaturi:
a) Coafajele:
 Caria simpla + pulpite reversibile (partiale)
b) Pulpotomia
 Pulpotomia vitala partiala: expuneri pulpare traumatice, carioase si in
scopul realizarii apexogenezei
 Pulpotomie vitala: pulpite reversibile si in scopul realizarii APEXOGENEZEI
(proces fiziologic de crestere si inchidere a apexului)
c) Pulpectomia
 Pulpectomia partiala vitala: pulpitele ireversibile pentru aparitia apexogenezei
 Pulpectomia non-vitala: pulpite purulente totale, necroza/gangrena totala si
parodontite apicale (cand NU mai avem pulpa vie) pentru realizarea
APEXIFICARII (procedura terapeutica prin care se creeaza o bariera apicala din
diferite tesuturi – os, dentina, cement sau combinatii intre ele – sau tesut
conjunctiv fibros, in lipsa radacinii, la DT si DP imaturi

Apexificarea – metoda de tratament prin care e indusa o bariera apicala dura la dintii
imaturi cu pulpa mortificata
Materiale de electie: Ca(OH)2, pasta Walkhoff, MTA, pasta cu AB
Tratament pe scurt: pulpectomia non vitala, canalul e curatat, sterilizat si obturat provizoriu
cu un material bioactiv si sigilat etans cu o obturatie coronara. Dupa realizarea apexificarii,
canalul va fi obturat cu pasta definitiva de canal si conuri de gutaperca

Coafaj indirect = metoda de tratament a plagii dentinare, de protectie si tratament a pulpei

vii, cu inflamatie incipienta, care se aplica cand CP este inchisa. Dupa prepararea cavitatii
peretele dentinar profund este dur, normal colorat sau usor pigmentat.
- se monitorizeaza dintele 6-8 saptamani
- medicatie de electie: Ca(OH)2
- indicatii: DT, DP maturi si imaturi vitali cu carii simple profunde fara deschiderea CP; DT, DP
vitali cu pulpita reversibila la primul puseu

Coafaj natural= metoda de tratament a plagii dentinare, de protective si tratament pulpar

foarte asemanatoare cu coafajul indirect, din care deriva. El consta in acoperirea cu HC a
peretelui dentinar profund care este dur, normal colorat sau usor pigmentat si interrupt in

16
dreptul unui corn pulpar de o mica cantitate de dentina alterata, care daca ar fi indepartata
s-ar deschide CP. Se reintervine dupa 6-8 saptamani (timp necesar pentru depunerea
dentine de reparatie) si se indeparteaza dentina alterata restanta intr-o singura sedinta de
tratament sau in sedinte succesive de tratament in care se repeat coafajul natural.
- medicatie de electie: Ca(OH)2
- indicatii: DT sau DP maturi si imaturi vitali cu carie simpla profunda, fara deschiderea CP, cu
o cantitate mica de dentina alterata si DT sau DP maturi si imaturi vitali cu pulpita reversibila
la primul puseu

Coafaj direct = metoda de tratament a plagii dentinare si de protective si tratament a pulpei

vii recent si punctiform expuse. Dupa prepararea cavitatii peretele dentinar profund este
dur, normal colorat sau usor pigmentat si interrupt in dreptul unui corn pulpar de o
deschidere punctiforma a CP(<1mm).
- medicatie de electie: Ca(OH)2 /MTA
- indicatii: DT, DP vitali, cu carii simple profunde cu deschiderea accidentala a CP, DT imaturi
si maturi si DP imaturi, vitali cu pulpite reversibile in stadiul de debut
- cu prudenta la DT maturi
- contraindicat la DT imbatraniti (a3a etapa de evolutie) pt ca e urmat de resorbtii
interne/complicatii pulpare/periapicale

PULPOTOMIA
Def: denumita si amputatie este o metoda de tratament pulpar prin care este indepartata
pulpa coronara iar pulpa radiculara restanta e acoperita cu o pasta de amputatie

17
 Pulpotomie: partiala/totala
 Vitala: desensibilizare prin anestezie
 Devitala: desensibilizare prin arsenic/inlocuitor de arsenic
 Non-vitala: fara desensibilizare  pulpa e deja moarta
PULPOTOMIA PULPOTOMIA VITALA TOTALA PULPOTOMIA DEVITALA
VITALA PARTIALA Def: metoda de tratament pulpar prin care e Def: metoda de tratament pulpar
Def: metoda de indepartata, sub anestezie, pulpa coronara prin care e indepartata pulpa
tratament pulpar imbolnavita, iar pulpa radiculara vie, sanatoasa e coronara bolnava, disensibilizata
prin care e pastrata fiind acoperita cu o pasta de amputatie si o cu arsenic/inlocuitor de arsenic si
indepartata, sub obturatie provizorie/definitiva acoperirea pulpei restante cu o
anestezie, doar o Medicatie de electie: pasta mumifianta
parte din pulpa  La DT: formocrezol/MTA/sulfat feric Contraindicatii: DT cu pulpite
coronara, pana se  La DPI: Ca(OH)2 /MTA ireversibile, DPI sau DT cu
ajunge la pulpa Contraindicatii: resorbtie radibulara
sanatoasa  DT/DPI nerestaurabili (cu >2/3 din coroana Tehnica de lucru:
Medicatie de distrusa) Pulpotomia devitala: 2 sedinte
electie: Ca(OH)2  DT batran (la fel si Pulpotomia non-vitala)
/MTA + obt  DT/DPI cu semne de pulpita ireversibila sau Sedinta 1:
provizorie/definitiva necroza/gangrena pulpara 1. Prepararea cavitatii
etansa  DT/DPI cu semne de afectare a furcatiei 2. Izolare si toaleta cavitatii
Tehnica de lucru:  DT/DPI cu calcificari pulpare/perforatii 3. Aplicare preparat devitalizant
Sedinta 1: interradiculare (arsenic – strict pe
1. Izolare cu  Pacientii necooperanti deschiderea CP pt ca
rulouri  Pacientii cu malformatii cardiace sau RAA difuzeaza,
2. Exereza dentinei Tehnica de lucru: inlocuitorii(Novatrix,
alterate Pulpotomia vitala la dintii temporari: Toxavit)– pe CP larg deschisa
3. Reperarea 1. Anestezie fara vasoconstrictor pt ca nu difuzeaza)
orificiului de 1. Realizarea cavitatii e acces endodontic 4. Aplicare obt provizorie de
deschidere a CP 2. Excizia pulpei coronare pana la JSC FOZ/CIS; pt inlocuitori:
+ largirea 3. Toaleta si hemostaza cu bureti mici cu ser Citodur
acestuia fiziologic/H2O2 –lasati 15-30 secunde Sedinta 2:
4. Excizia 1-3 mm 4. Aplicarea unei bulete cu formocrezol – 5 minute 1. Izolare
din pulpa 5. Verificare aspect pulpa dupa indepartarea 2. Indepartare obt provizorie +
coronara formocrezolului preparat devitalizant
5. Toaleta + - dupa indepartarea buletei, tesutul pulpar, care 3. Realizarea cavitatii de acces
hemostaza: initial e de culoare rosu deschis, sangerand, endodontic (= indepartare
irigare plaga trenuie sa devina brun si fara sangerare tavan CP + verificare cu sonda
pulpara cu ser 6. Aplicare pasta antiseptica si mumifianta de 17 daca am indepartat tot)
fiziologic amputatie – eugenol + oxid de Zn + FC/ZOE 4. Indepartare pulpa coronara
6. Aplicarea 7. Aplicarea unei obturatii provizorii mortificata cu excavatorul
Ca(OH)2 coronare/coroana metalica prefabricata 5. Toaleta CP cu H2O2
7. Sigilare cu CIS Pentru dintii permanenti imaturi: aceleasi 8 etape, 6. Aplicare pasta mumifianta
doar ca la etapa 4 aplicam Ca(OH)2 apoi obturam cu 7. Aplicare obt ZOE/FOZ
ZOE sau CIS
Metoda de compromis in tratamentul gangrenei DT: Pulpotomia non-vitala
Def: metoda de tratament pulpar de compromis specifica DT cu gangrena pulpara simpla ce
consta in indepartarea pulpei coronare mortificate si infectate si mentinerea pulpei

18
radiculare inaccesibile, acoperita cu o pasta de amputatie antiseptica si mumifianta +
obturatie provizorie/definitiva
Indicatii: DT cu necroza/gangrena pulpara la care nu e indicata nici pulpectomia vitala, DT cu
distructie coronara mare, dar care permit aplicarea unei obturatii coronare provizorii de
durata (FOZ/CIS)

Tehnica de lucru:
Sedinta 1:
1. Realizarea cavitatii de acces endo
2. Indepartare pulpa coronara gangrenata cu excavatoare mici (pulpa radiculara fie nu
se indeparteaza deloc, fie e indepartata atat cat e accesibila instrumentelor manuale)
+ daca unele canale sunt accesibile si in urma indepartarii pulpei radiculare gasim
pulpa vie  pulpectomie vitala/devitala cu inlocuitor de arsenic
3. Tratament medicamentos al pulpei cu solutie Walkhoff
4. Aplicare obturatie provizorie cu Citodur soft
Sedinta 2:
1. Aplicare pasta mumifianta
2. Aplicarea obt provizorie FOZ/CIS/ZOE
3. Monitorizare RX
Sedinta 3: ca sedinta 2 daca semnele si simptomele s-au remis, daca nu, extractie

Pulpectomia

19
Def: metoda de tratament pulpar care consta in indepartarea pulpei corono-radiculare
imbolnavite si obturarea spatiului pulpar astfel eliberat cu o pasta de canal specifica fiecarei
dentitii.
Materiale de electie:
 La DT: paste de canal iodoformate
 La DPI: paste de canal cu Ca(OH)2
- partiala si totala
- vitala, devitala si non-vitala
Indicatii: pulpita ireversibila corono-radiculara, necroza/gangrena totala (simpla/complicata)

Pulpectomia vitala partiala

Def: metoda de tratament pulpar, indicata in special la dintii permanenti imaturi, care
presupune indepartarea pulpei coronare si a unei parti din pulpa radiculara, insensibilizata
prin anestezie, si pastrarea unui bont radicular viu cat mai mare. Canalele astfel eliberate
sunt obturate cu pasta biostimulatoare  favorizeaza apexogeneza
Indicatii: DPI vital cu esec dupa pulpotomie, DPI restaurabil cu pulpite ireversibile, DT cu
inflamatie pulpara extinsa in pulpa radiculara, pacienti cooperanti
Material de electie: Ca(OH)2 /MTA
Tehnica de lucru:
1. Anestezie fara vasoconstrictor
2. Realizare cavitate de acces endodontic
3. Excizia pulpei coronare
4. Extirparea partiala a pulpei radiculare cu ace Tire nerf/Hedstrom
5. Se lasa un bont radicular viu
6. Pulpa radiculara se indeparteaza secvential pana cand bontul pulpar restant nu mai
sangereaa (2-3 min + irigatii cu ser fiziologic)
7. TMC cu ace Kerr file mari >25
8. Irigatii cu ser fiziologic/apa distilata
9. Uscare canale cu conuri de hartie
10. Obturatie de canal cu Ca(OH)2 cu sau fara pasta Walkhoff
11. Obturatie provizorie de durata

La DT:
1. Realizarea pulpotomiei vitale cu FC
2. Excizia partii coronare inflamate a pulpei
3. Controlarea hemoragiei 1-2 min
4. Obturatia de canal
5. Aplicarea unei obturatii provizorii coronare

Pulpectomia vitala

20
Def: metoda de tratament pulpar care consta in indepartarea pulpei corono-radiculare in
totalitate, insensibilizata prin anestezie si obturarea canalelor radiculare cu o pasta de canal
specifica fiecarei dentitii.
Indicatii: la pacientii cooperanti, DT cu esecuri in urma coafajelor, DT cu pulpite ireversibile,
DT restaurabili, DT cu calcificari pulpare, DT care mai au cel putin 2 ani pana la exfoliere, DT
cu RR incipienta, DP maturi cu esecuri dupa coafaje/pulpotomie sau cu pulpite ireversibile
Contraindicatii: DPI la care e indicata pulpectomia partiala, DT cu necroza/gangrena, DT cu
perforatii interradiculare, DT nerestaurabili, DT cu RR avansata

La DT:
1. Anestezie cu vasoconstrictor
2. Creearea cavitatii de acces endodontic
3. Excizia pulpei coronare
4. Extirparea pulpei radiculare cu ace Kerr 15 (tirenerf) lent
5. Instrumentarea mecanica a canalelor (TMC) + lavaje endodontice cu ser fiziologic/apa
oxigenata (acele Kerr reamers: pentru permeabilizarea canalelor, iar acele Hedstrom
pentru obtinerea divergentei coronare a peretilor cavitatii de acces endodontic)
6. Tratament medicamentos – solutie Walkhoff, Cresophen
7. Obturatia de canal cu pasta iodoformata si ac Lentullo
8. Obturatie coronara provizorie cu FOZ/CIS
9. Verificari radiologice ale obt de canal
10. Obturatia definitiva cu amalgam/compozit/CSS

Pulpectomia devitala
Def: metoda de tratament pulpar prin care e indepartata pulpa corono-radiculara,
disensibilizata prin preparate cu arsenic/inlocuitori de arsenic, iar cananlele eliberate vor fi
obturate cu pasta de canal specifica fiecarei dentitii
Indicatii: DT cu esecuri dupa pulpotomie, DT cu pulpite ireversibile, DT fara RR, DT
restaurabili, pacienti necooperanti care nu accepta anestezia
Contraindicatii: DPI, DT cu pulpite reversibile, DT cu RR accentuata, DT nerestaurabili, la pac
sanatosi la care se poate practica anestezia

Tehnica de lucru pt DT:

Sedinta 1:
1. Prepararea unei cavitati retentive
2. Aplicarea arsenic/inlocuitor de arsenic in locul unde CP e deschisa
3. Aplicarea obt provizorii
Sedinta 2:
1. Indepartare obt provizorie
2. Realizarea cavitatii de acces endodontic
3. Excizia pulpei coronare + toaleta cu H2O2
4. Uscare
5. Extirparea pulpei radiculare cu ace tirre nerf 15-20 pe 2/3 din canal
6. TMC cu ace Kerr file/reamers 15-25
7. Toaleta canalelor cu conuri de hartie sterile + H2O2
8. Tratament medicamentos – doar daca nu se poate face obturatia de canal
9. Obturatia de canal cu pasta Walkhoff

21
 10. Aplicarea obturatiei provizorii din eugenat de Zn
11. Verificari RX
12. Obturatie definitiva

Pulpectomia non-vitala
Def: metoda de tratament pulpar prin care e indepartata pulpa corono-radiculara necrozata
si infectata si spatiul eliberat e obturat cu pasta specifica de canal
Indicatii: DT/DPI cu necroza/gangrena, DT/DPI care intretin complicatii infectioase majore,
DT fara RR, DT/DPI restaurabili, la pacientii cooperanti

Tratamentul DT cu necroza si gangrena:

1. Timpii operatori ai pulpectomiei non-vitale la DT cu gangrena simpla:
Sedinta 1:
1. Realizarea cavitatii de acces endodontic
2. Evacuarea tesutului necrozat din CP si canale cu linguri Black/excavatoare
3. Toaleta cu H2O2 in CP
4. Indepartarea pulpei radiculare cu ace Tirre nerf subtiri 15-20
5. Spalaturi abundente cu solutii antiseptice/AB
6. TMC + irigatii antiseptice (cu ace Kerr 15-25 la pluriradiculari si 15-30 la mono)
7. Tratamentul medicamentos cu solutie Walkhoff/Cresophen/AB
8. Obturatie coronara provizorie
Sedinta 2:
1. Indepartarea obt provizorii
2. Indepartarea buletei + verificare miros, culoare, secretii
3. Daca nu e ok, se repeta TMC
4. Daca e ok, se face toaleta CP + canale cu H2O2
5. Uscare
6. Introducere pasta de canal cu ace Lentullo
7. Obturatie provizorie cu ZOE/FOZ
8. Rx
Sedinta 3:
1. Obturatie de baza si obt definitiva/CSS
2. Monitorizare

2. Timpii operatori ai pulpectomiei non-vitale la DT cu gangrena simpla partiala:

Sedinta 1:
1. Realizarea cavitatii de acces endodontic
2. Evacuarea tesutului necrozat din CP si canale cu linguri Black/excavatoare
3. Toaleta cu H2O2 in CP
4. Evacuarea tesutului gangrenat de pe canale cu ace tirre nerf subtiri 15-20
5. Spalaturi abundente cu solutii antiseptice
6. Pulpectomia de pe canalele cu pulpa vie prin pulpectomie vitala/devitala
7. TMC
8. Tratament medicamentos cu pasta Walkhoff/Cresophen/AB
9. Obturatie provizorie
Sedinta 2:

22
 1. Indepartarea obt provizorii
2. Indepartarea buletei + verificare miros, culoare, secretii
3. Daca nu e ok, se repeta TMC
4. Daca e ok, se face toaleta CP + canale cu H2O2
5. Uscare
6. Introducere pasta de canal cu ace Lentullo
7. Obturatie provizorie cu ZOE/FOZ
8. Rx

3. Tehnica de lucru a pulpectomiei non-vitale la DT cu parodontita apicala acuta

neexteriorizata/exteriorizata cu celulita:
Sedinta 1:
1. Realizarea cavitatii de acces endodontic
2. Tratament de urgenta local – drenaj endodontic
3. Tratament de urgenta general cu antialgice si AB
Sedinta 2:
1. TMC
2. Tratament medicamentos de sterilizare a cavitatii pulpare
Sedinta 3:
1. Obturatia de canal
2. Control Rx
3. Baza + obt definitiva
4. Monitorizare + indicatii pacient

4. Tehnica de lucru a pulpectomiei non-vitale la DT cu parodontita apicala acuta

exteriorizata cu abces/parulis:
Sedinta 1:
1. Realizarea cavitatii de acces endodontic
2. Tratament de urgenta local – drenaj endo + incizie abces
Sedinta 2:
1. TMC
2. Tratament medicamentos de sterilizare a cavitatilor pulpare
Sedinta 3:
1. Obturatia de canal
2. Control Rx
3. Baza + obt definitiva
4. Monitorizare + indicatii pacient

5. Tehnica de lucru a pulpectomiei non-vitale la DT cu parodontita apicala acuta fistulizata:

- la fel ca 4, doar ca in loc sa incizam abcesul, se face largirea fistului + antiseptizare locala

6. Tehnica de lucru a pulpectomiei non-vitale la DT cu parodontita apicala cronica:

Sedinta 1: evacuarea tesutului necrozat + infectat, initierea TMC + medicamentos
Sedinta 2: finalizarea TMC + medicamentos
Sedinta 3: obt de canal, obt provizorie, Rx + indicatii pacient
Sedinta 4: restaurare coronara

23
 7. Tehnica de lucru a pulpectomiei non-vitale la DT cu parodontita apicala cronica
acutizata(endoosoasa, exteriorizata prin abces/fistulizata):
- la fel ca 4

8. Tehnica de lucru a pulpectomiei non-vitale la DT cu gangrena partiala complicata cu

parodontita apicala acuta/cronica acutizata:
Sedinta 1:
1. Drenaj endo
2. Incizie abces
3. Largire fistula
4. Tratament general
Sedinta 2:
1. Initiere TMC + medicamentos
2. Pulpectomie vitala/devitala
Sedinta 3:
1. Continuarea pulpectomiei devitale
2. Finalizarea TMC + sterilizare canale
Sedinta 4:
1. Obturatie de canal
Sedinta 5:
1. Restaurare coronara

CURS 13
INCISIVII
Caractere de grup
- 4 sup (2Ic+2Il) şi 4 inf (2Ic+2Il)
- forma incisivilor se aseamănă cu cea a succesorilor
- incisivii prezintă: 4 feţe (v,o,m,d) şi o muchie incizală cu 2 unghiuri
- unghiul mezial este drept iar cel distal este rotunjit
- faţa V este convexă, faţa orală este concavă
- incisivii nu au lobi de creştere
- spaţierea fiziologică apare în zona frontală după 3-4 ani: spaţiul pre şi retrocanin şi
interincisivi Implicaţii clinice: asigură alinierea corectă a frontalilor permanenţi
- Camera pulpară este mare de formă de trapez pe secţiune frontală cu baza mare spre
incizal cu 2 prelungiri pulpare M ŞI D, dintre care cea mezială este mai superficială
Implicaţii clinice: deschideri ale CP de către procesul de carie dar şi iatrogen
- monoradiculari cu 1 canal ovoidal pe secţiune. ½ apicală a rădăcinilor se înclină spre V pt
a permite oral să se dezvolte dinţii succesori
Incisivii centrali maxilari: Incisivii centrali Incisivii laterali maxilari Incisivii laterali mandibulari
mandibulari:

24
  cei mai mari dintre
incisivi
 lăţimea ≥ h
 au cingulum-ul şi
crestele marginale cel
mai bine dezvoltate.
Implicaţie terapeutică:
pot fi preparate în
condiţii de securitate
pt pulpă
 rădăcina are formă
conică şi pe secţiune
transversală ∆ şi un
canal
 apexul rădăcinii este
rotunjit
 1/2 apicală a răd. este
înclinată spre V iar la
apex se recurbează
uşor spre D
 rădăcina aplatizată
 cei mai mici dinţi  se aseamănă cu  coroana este mai lungă
temporari fiind înalţi şi incisivii centrali dar şi mai lată
subţiri sunt mai mici în toate  are o rădăcină (1 canal)
 zona mezială a camerei sensurile aplatizată care se
pulpare este cea mai  au coroana mai puţin curbează spre distal în
superficială convexă 1/3 apicală
 creste marginale şi  h< lăţimea
cingulum atenuate  rădăcina conica,
 coroana lor clinică este recurbată spre V si
mai lungă în sens D
incizo-cervical faţă de
mezio-distal
 rădăcina este
aplatizată şi relativ
dreaptă

CANINII
Caractere de grup
- 2 maxilari+ 2 mandibulari
- forma caninilor temporari se aseamănă cu cea a succesorilor
- prezintă 4 feţe (v,o,m,d), un cuspid cu 2 pante M,D de dimensiuni diferite
- prezintă cingulum şi creste marginale orale bine evidenţiate
- au creste longitudinale de smalţ vestibular şi oral pronunţate care delimitează cu crestele
marginale bine evidenţiate 2 fosete M şi D
- frecvent caninii prezintă uzura vârfului cuspidului (la copiii mai mari)
Implicaţie clinică: recunoaştere faţă de caninii permanenţi
- prezintă spaţieri înainte şi după ei la copiii de peste 4-5 ani (spaţiul precanin şi
retrocanin)
camera pulpară este mare de formă de romb pe secţiune frontală cu zona pulpară mezială
mai superficială
Caninul maxilar Caninul mandibular
- este cel mai mare d. frontal, având aspect scurt, globulos, robust - mai mic, înalt şi zvelt faţă de C
- toaste elementele anatomice sunt mai pronunţate faţă de caninul maxilar
mandibular - toate elementele anatomice
- faţa V este foarte convexă prezentând 1 creastă cervicală, 1 constricţie la sunt mai reduse
colet, 1 creastă longitudinală mai pronunţate - panta distală a cuspidului este
- faţa P este concavă prezentând: 2 creste marginale, 1 cingulum, 1 creastă mai lungă.
longitudinală, 2 fosete pronunţate - răd. se aseamănă cu cea a C
- panta mezială a cuspidului este mai lungă max. dar este mai scurtă şi are

25
- rădăcina este lungă, conică, aplatizată m-d un vârf mai ascuţit
- vârful rădăcinii este rotunjit şi curbat spre distal
- rădăcina are formă ∆ pe secţiune transversală (cu vârful spre oral şi baza
spre V) şi cu unghiurile rotunjite

MOLARII
Caractere de grup
- număr: 8 (4 maxilari şi 4 mandibulari)
- M1 sunt mai mari decât succesorii lor (PM1) şi M2 sunt mai mici decât M permanenţi
Implicaţii clinice: asigură o rezervă de spaţiu după exfolierea DT care poate compensa
incongruenţele dento-alveolare cu înghesuire uşoare
- coroana prezintă 5 feţe (ocluzală,V,O,M,D)
- feţele ocluzale au un număr variabil de cuspizi: 3-5 cuspizi, trei fosete la fiecare molar
(centrală, mezială, distală)
- cuspizii sunt mai ascuţiţi înaintea instalării atriţiei
- ariile de contact sunt mai plate şi mai întinse în suprafata
- coroana prezintă 5 feţe (ocluzală,V,O,M,D)
- feţele ocluzale au un număr variabil de cuspizi: 3-5 cuspizi, trei fosete la fiecare molar
(centrală, mezială, distală)
- cuspizii sunt mai ascuţiţi înaintea instalării atriţiei
- ariile de contact sunt mai plate şi mai întinse în suprafata
Implicaţii clinice si terapeutice : carii proximale frecvente, extensia preventivă dificilă
- pluriradiculari cu 2-3 rădăcini divergente, fără trunchi comun şi 3-4 canale
- deşi CP este mare, înălţimea ei este proporţional mai redusă
Implicaţii clinice: risc crescut de perforaţii interradiculare
Implicaţii clinica si terapeutica: trecerea infectiei prin comunicarile pulpo-parodontale direct
in parodontiul interradicular unde provoaca complicatii parodontale risc de perforaţie
interradiculară cu freza
- canalele radiculare sunt înguste şi aplatizate în formă de panglică, prezentând
numeroase canale accesorii, aberante, comunicari pulpo-parodontale sau intercanalare
în special la M1 superior
Implicaţii clinice: recidive ale tratamentului endodontic

26
 M1 superior M1 inferior M2 superior M2 inferior
 Cel mai mic  ø M-D >PM1  ø M-D >PM2  cel cel mai mare
 ø M-D > PM1  ½ mezială este mai  diametrul V-O >M-D  ø M-D > PM2
 se aseamana mare faţă de cea  formă şi elemente  miniatură de M1
cu PM distală atât coronar morfologice permanent inferior
 3 sau 4 cuspizi caât şi radicular asemănătoare cu a M1  faţa ocluzală:
si 3-4 CR  Fata O patrulatera cu perm. dreptunghiulară cu 5
 T. 4 cuspizi  Faţa O: romboidală, 4 cuspizi (3 vestibulari ega
Zuckerkandel  are o creastă cuspizi(MP>MV>DV>DP) mai mici şi 2 linguali mai
pe fata V transversală de smalţ şi creastă oblică de mari)
 Nu au santuri care uneşte cuspizii smalţ care uneşte  prezintă 2 şanţuri de
si gropite MV cu ML care cuspizii MP de DV descărcare V şi unul oral
 Are 3-4 coarne delimitează o fosetă  prezintă un şanţ V şi care se termină cu câte o
pulpare dintre mezială mică şi oral de descărcare care gropiţă largă
care cel MV distală mare(=> se se termină cu câte o  camera pulpară este cea
este cel mai pot prepara cavitati gropiţă largă mai mare
aproape de separate) Implicaţii clinice: carii în  5 coarne pulpare dintre
suprafaţă  T. Zuckerkandel gropiţă care cel MV este cel mai
 4 coarne polpare,  faţa palatina:T. Carabelli superficial
dintre care MV este ataşat de cuspidul MP  prezintă 2 rădăcini cu 3-4
cel mai mare Implicaţie clinică: canale
 2 radacini cu 3 CR  carii frecvente
prevenite prin sigilare
 camera pulpară mare şi
4 coarne pulpare dintre
care cel mv este cel mai
superficial
 prezintă 3 rădăcini cu 3
canale (MV,DV,P).

DT imatur= de la eruptie pana la formarea complete a radacinilor

 Patologie: fracture si carii
 Raspuns la imbolnavire prin inflamatii pulpare cu pastrarea vitalitatii si necroza+
depunere de dentina de neoformatie
 Raspuns la terapie: functioneaza toate coafajele, in special cel direct
DT matur= de la formarea radacinii oana la inceperea resorbtiei radiculare
 Patologie: carii cu afectare pulpara si parodontala, traumatisme

27
  Raspuns la imbolnavire prin depunerea de dentina de reactive cu obstruarea
canaliculelor dentinare
 Raspuns la terapie: raspuns bun la conservarea partial/ totala a pulpei, functioneaza
coafajul indirect si cel natural, iar cel direct are o rata de success mai mica in
comparatie cu rata din stadiul de dinte imatur

DT imbatranit= perioada de desfasurare a resorbtiei radiculare

 Patologie: carii+ complicatii, afectiuni pulpare, parodontite apicale si patologia
furcatiei
 Raspuns la imbolnavire: capacitate scazuta de aparare si reparative, depunerea de
dentina de reactie cu aparitia calcificarilor
 Raspuns la terapie: raspuns defavorabil la tratamentele conservatoire totale ale
pulpei; indicatie de extractie

CURS 8
Sigilarea= metoda de prevenire a cariei dentare; deretentivizarea sistemului de fisuri si
fosete prin aplicarea unui material plastic;
- Se realizeaza la pacientii cu risc scazut la carie, pe dinti indemni de carie
Obturatiile preventive cu rasina(OPR)- la risc mediu/ mare
- Se realizeaza doar exereza dentine alterate, extensia preventive fiind
inlocuita cu sigilarea

OPR 1 OPR 2 OPR 3

Risc mediu/mare Risc mediu/mare Risc mediu/mare
Carie O in smalt(marmoratie) Carie O in smalt care Carie O in smalt care
ascunde o carie in dentina ascunde o carie in dentina

Cav I ultraconservatoare Cav I in smalt si in dentina Cav I in smalt si dentina

(largirea sistemului fisural) superficiala su extindere medie/ profunda cu
minima extindere mai mare

Marginile cav nu sunt in contact
cu antagonistul
Toaleta cav cu H2O2 si alcool
Marginile cav nu sunt in
contact cu antagonistul
Tratam pulpo-dentinar al
unei cav medii: toaleta+
liner CIS
Marginile cav sunt in
contact limitat cu
antagonistul
Tratam pulpo-dentinar pt
cav profunda: toaleta(ser)
+ coafaj cu Ca(OH)2+ baza
CIS

Compozit flow/ sigilant Obt CIS/ compozit/ Liner+ Compozit

compomer + Sigilat universal+Sigilant

Enameloplastie=Fisurotomie= Biopsia smaltului= indepartarea stricta a smaltului colorati si

afectat

28