Piesa de teatru Iona a fost publicată in 1968 iar apoi a fost inclusă în trilogia ( setea muntelui de sare )

alaturi de paracliserul și matca

Marin Sorescu și-a subintitulat piesa "tragedie în 4 tablouri" dar nu respectă normele acestei specii
literare

Că specie literară iona este o parabola dramatica, o meditație despre condiția omului modern.

Sensul alegoric al piesei a fost explicat de Marin Sorescu: "iona sunt eu. Iona este omul în condiția lui
umană în fața vieții și a morții"

In teatrul modern sunt anulate diferențele dintre speciile dramatice (comedia, drama și tragedia) și
sunt asociate categoriile estetice(tragic, absurd, ironie)

Alte trăsături ale dramaturgiei moderne sunt : folosirea parabolei, parodierea unor elemente ale
dramaturgiei tradiționale, reinterpretarea miturilor, folosirea monologului că mod de expunere.

Tema o constituie singurătatea omului, lupta cu destinul, încercarea de a se regăsi pe sine. Marin
Sorescu mărturisea "...am vrut sa scriu despre un om singur, nemaipomenit de singur". In indicațiile
scenice de la începutul piesei se precizează că: " iona vorbește tare cu sine însuși, își pune întrebări si-si
răspunde că și când în scenă ar fi doua persoane"

O secvență relevanță pentru tema singurătății este cea în care iona își pierde ecoul, după aceasta el
pare a fi anulat ca om. O altă scenă este cea în care își taie o bucată de piele din palma stângă pentru a
scrie un bilet datorită căruia speră să fie salvat. Trimite scrisoarea, punando intro bășică de peste, tot el
este cel care găsește biletul și nu își recunoaște mesajul. Aceasta scenă accentuează sentimentul
singurătății

Titlul piesei face trimitere la mitul biblic a lui Iona prorocul

A fost înghițit de o balena care la eliberat după 3 zile. Teatrul modern reinterpretează miturile astfel că
personajul tragic se afla de la început in gura unui peste . Monologul lui ilustrează drama omului modern
instrainat de sine și de Dumnezeu

Această parabola dramatica reflecta viziunea despre lume a lui Marin Sorescu piesa este construita sub
forma unui monolog dialogat. Personajul apare dedubla, consecința dedublării fiind dispariția
conflictului dramatic

Piesa este alcătuită din 4 tablouri. In primul tablou in expozițiune Iona un pescar fara noroc sta
nepăsător întors cu spatele in gura deschisă a unui peste

Acesta îl înghite la sfârșitul tabloului 1, acest moment fiind intriga piesei. După ce este înghițit
personajul încearcă să se adapteze la situația anormala in care se afla. "Marea ar putea simboliza
libertatea iar peștii constituie o metaforă cu referire la dubla ipostază a omului de vânat și vânători, de
ființă supusă capriciilor destinului și în aceelasi timp entitate superioara

Cadrul tabloului al 2 lea este interiorul peștelui 2 in care eroul meditează asupra morții și timpului
găsește un cuțit și încearcă să taie o fereastra

In tabloul al 3 lea "mică moara de Vânt " reprezintă un pericol iminent pe care personajul nu îl
îndepărtează. Cei 2 pescari care nu răspund la întrebările lui Iona simbolizează absența comunicării
interumane in lumea modernă

După ce taie o fereastra in burta peștelui iona constata că a fost înghițit de un alt peste și mai mare, se
gândește să îi scrie mamei sale un bilet prin care sa o roage să îl mai nască odată

In tabloul al 4 lea iona se află într-o grotă spărtură ultimului peste spintecat are barba lunga pentru că a
trecut multa vreme de când caută zadarnic o soluție salvatoare

Iona este un reprezentant al omului modern care suferă din cauza absenței semnelor lui Dumnezeu în
lume
 La sfârditul piesei personajul își regăsește identitatea își amintește care e numele său. Gestul final nu
poate fi interpretat că o sinucidere ci ca un moment de iluminare in care își dă seama că soluția
problemelor este în sine

Prin piesa iona Marin Sorescu aduce o inoire radicală în dramaturgia romana: teatrul parabola

Întâmplările nu pot fi interpretate decât în plan simbolic . Rescrierea moderna a mitului biblic îi oferă
dramaturgului posibilitatea de a releva tema speranței de a scăpa dintr-o lume închisă