Luxatia scapulo-humerala

- reprezinta pierderea contactului permanent al capului

humeral cu cavitatea glenoida
- sunt cele mai frecvente luxatii intalnite in practica medicala,
reprezinta 50-60% din totalul luxatiilor
Biomecanica
stabilitatea articulației gleno-humerale e asigurată de o serie de
elemente :
elementele pasive (stabilizatori statici)sunt :
- labrum-ul glenoidian – situat pe marginea cavității (există o
corelație între luxațiile anterioare traumatice și defectul antero-
inferior al labrumului)
- capsula articulară cu armături ligamentare (lig. gleno-humeral
superior, mijlociu, inferior, lig. coraco-humeral)

elementele active (stabilizatori dinamici):

coafa rotatorilor : compus din m. Subscapular, m. Supraspinos,
m. Infraspinos si m. rotund mic.
Mecanism de producere

- de obicei se produc prin mecanism indirect in urma unei

caderi pe mana sau cot cu bratul in abdcutie de 90 grade si in
rotatie externa

Clasificarea anatomo-patologică :

- LSH anterointerne :
extracoracoidiena :
 subluxație, capul pe marginea glenei
 capsula parțial decolată de pe glenă
subcoracoidiena (cea mai frecventă) :
 capul sub coracoidă
 capsula antero-inferioară e ruptă
 lig GH și CH (banda Farabeuf) + coafa sunt intacte
intracoracoidiena : lig + coafa sunt rupte, brațul e rotat intern
subclaviculare : musculatura e ruptă, capul e migrat
intratoracic

- LSH posterioare :
- subacromială
- subspinoasă

- LSH superioare
- LSH inferioare / luxații erecta :
subglenoidiene
subtricipitale
Diagnostic clinic :

LSH anterioară :

- anamneză : momentul producerii, mecanismul – cădere pe

mână/cot, simptome :
durere și impotență funcțională absolută
- inspecția :
- atitudinea caracteristică a traumatizaților mb superior = capul
înclinat de partea leziunii, brațul în rotație internă, antebrațul
flectat susținut de mâna opusă
- examinarea se face comparativ
- din față deformarea e caracteristică :
 semnul epoletului (umăr cu relieful său rotunjit dispărut,
deltoidul cade vertical sub proeminența acromionului)
 semnul loviturii de topor externă : axul brațului formează cu
deltoidul un unghi deschis extern
 abducția brațului
- din profil : șanțul deltopectoral e umplut prin bombarea
capului luxat
- palparea :
- vacuitatea spațiului subacromial
- semnul Berger : AB ireductibilă / elastică (brațul nu poate fi
lipit de corp)
- în varianta subcoracoidiană capul e palpabil în axilă și
însoțește micile mișcări pasive imprimate brațului
- OBLIGATORIU – sensibilitate / circulație pentru leziunile
vasculo-nervoase asociate
LSH posterioară :
- rară / adesea e ignorată; poate fi bilaterală
- anamneză : epilepsie, tratament anticonvulsivant, electroșoc
etc
- inspecție : atitudinea traumatizaților mb sup, FĂRĂ
modificarea conturului umărului; la un bolnav slab – uneori
bombarea posterioară a capului humeral
- palpare : capul se palpează uneori sub acromion / spina
scapulei; glena e goală
- diagnosticul se bazează pe identificarea unei rotații interne
fixate a umărului – această imposibilitate de efectuare a rotației
externe e cheia diagnosticului
LSH inferioară : ușor datorită aspectului spectaculos (statuia
libertății – AB maximă în catarg)

Diagnosti radiologic
Radiografie simpla AP

Complicații
– majoritatea survin în urma traumatismului
Imediate :
- Ireductibilitatea
- Instabilitatea imediată postreducțională
- Complicații nervoase : Leziuni de plex brahial (reducere
brutală) Leziuni de n axilar (circumflex) – anestezia umărului /
paralizie de deltoid (solicităm blonavului să-ți întărească
umărul)
- Se recuperează frecvent sponta; la 2-3 luni dacă nu se
recuperează – explorare
- Complicații vasculare : rare - în fracturii-luxații
(politraumatisme), sau după reducerea
LSH vechi la bătrâni – compresiuni/rupturi
- Osoase :
 Fracturi – de trohiter (smulgerea inserției coafei), trohin,
glenă, diafiză
(iatrogene)
 Fracturi-luxații ale capului humeral – (mișcările brațului nu
mai sunt
transmise capului humeral, abducția e reductibilă)
 Leziuni Hill-Sachs (sau ancoșe Malgaigne)(fracturi de
impresiune – capul
se lovește de marginea glenei) – pe suprafața postero-laterală a
capului
în LSH anterioară; sau reverse Hill-Sachs – antero-medial în LSH
posterioare
- Leziuni musculo-tendinoase :
 Leziuni ale coafei
 Leziuni ale tendonului bicepsului
 Leziuni Bankart
Tardive
- Redoarea de umăr :
- pierderea mobilității active și pasive a umărului
- poate fi consecința problemelor de biomecanică (leziuni
capsulo-ligamentare, retracții capsulo-ligamentare, imobilizare
prelungită, absența recuperării) sau a unei algodistrofii
- instabilitatea postraumatică a umărului (LSH recidivantă, sdr
bureletului glenoidian)
TRATAMENT
- vizează : reducerea de urgență, imobilizarea, reeducarea
- reducerea :
- e cu atât mai ușor de realizat, cu cât este mai precoce
- +/- anestezie (locală, IOT,i.v.)
- procedee de reducere – multiple :
 Hipocrate : pacient în decubit dorsal / călcâiul în axilă /
tracțiune în AB / apoi AD cu mici rotații interne/externe; poate
produce lez vasculonervoase
 Von Artl : pacient pe scaun cu pelotă pe spătar / AB de 30° /
tracțiune în ax și rotație externă
 Kocher : cotul la 90° / apoi secvențial AD / RE până când se
întâmpină rezistență / anteducția + tracțiunea brațului / RI;
interzis la vârstnici sau dacă există fracturi asociate
 Djanelidze – reducerea lentă sub acțiunea forței
gravitaționale
 Manevrele nu trebuie să fie brutale, scopul nu e să învingem
prin forță un obstacol anatomic ci să obținem o relaxare
musculară
- Imobilizarea : se imobilizează mb superior în rotație internă,
cu cotul flectat la 90°, lipit de corp – b. Dessault, eșarfă Mayo
sau Dujarier – 3s tineri, 1 s la vârstnici (imobilizarea
permite vindecarea inițială a stabilizatorilor statici)
- Reeducarea este statică în timpul imobilizării (contracții
izometrice ale deltoidului); devine dinamică după înlăturarea
imobilizării; durata depinde de leziunile asociate și
vârstă; evitarea 6s a efortului fizic; e permisă AB sub 60° și RE
sub 30° în LSH anterioare și flexia și RI sub 60° în LSH
posterioare 26-48% dintre pacienții cu LSH acută dezvoltă
instabilitate (LSH recidivantă); în special tinerii sub 20 ani – rata
e de 55-95%; peste 40 ani – rata LSH recidivante sub 6%;
de asemenea rata e crescută la sportivi. De aceea la sportivi sau
pacienți tineri sub 20-30 ani trebuie recomandat cu atenție
tratamentul conservator (majoritatea acestor pacienți care
prezintă o instabilitate unidirecțională asociată cu leziune
Bankart necesită tratament chirurgical)
Indicațiile tratamentului chirurgical :
- LSH ireductibile (reducere sângerândă)
- LSH reductibile dar instabile : frecvent posterioare – tehnica
Wilson (2 broșe K transacromio-capitale în X)
- Fracturile de trohiter asociate care nu se reduc coresunzător
(deplasare peste 5mm)
- Fracturile-luxații
- Leziuni asociate – nervoase / vasculare / musculo-tendinoase
- Pacienți tineri, activi / sportivi – de primă intenție uneori

Luxatia scapulo humerala recidivanta

- pacientii cu instabilitate gleno-humerala pot fi clasificati in 2

grupe.
- Prima grupa cuprinde pacienti cu traumatisme in
antecedente, cu o instabilitate unidirectionala datorata de o
ruptura a ligamentelor gleno-humerale sau de o ruptura a
lambrului glenoidian, dezinsertia lambrului glenoidian poarta
numele de leziune Bankart
- in aceste situatii este nevoie de interventie chirurgicala
- pentru a clasifica aceste leziuni se poate folosii schema TUBS
(trauma, unidirection, Bankart lession, surgery usually
necessary).
- A doua grupa cuprinde care nu au avut in antecedente nici un
fel de traumatism, deci cu instabilitate atraumatica
- acestea sunt predispusi pentru o instabilitate multidirectionala
- predomina laxitatea capsulei inferioare ce se trateaza printr-o
interventie chirurgicala
- laxitate a coafei rotatorilor necesita reabilitare
- clasificarea aceste grupe este AMBRI (atraumatic,
multidirectional,bilateral, reabilitation, inferior capsula shift)

Teste pentru evidentierea instabilitatii articulare

- testul aprehensiunii
- testul pivotului
- semnul sertarului anterior
- semnul sertarului posterior
- jerk test
-Testul Neer