Nu toate bacteriile formeaza spori!

Antisepsie – doar tegumente

Majoritatea sporilor sunt distrusi la 100C timp de 10minute

• Spori de Clostridium botulinum rezista 8 ore la 100C

• Cel mai rezistent spor: Geobacillus stearothermophilus

Stearotest 120 (suspensie limpede violet)

=Eprubete care contin o suspensie cu spori de Geobacillus Stearothermophilus,

nutrienti, indicator de pH

Sterilizarea cu substanțe chimice

 Glutaraldehida 2%
 Oxidul de etilenă
 Peroxid de hydrogen- ag oxidant
 Oxidul de etilena

Dezinfecția prin căldură

A. Căldura uscată

▪Flambarea

B. Căldura umedă

a. Fierbere

b. Pasteurizare

c. Tindalizare

d. Dezinfecția cu vapori curenți de apă

Concentratie 90% - nu are efect dezinfectant

• c90% - deshidrateaza peretele celular bacterian si practic conserva

bacteriile fara sa le omoare

• c70% - penetreaza peretele celular bacterian si il deshidrateaza mai lent,

suficient cat sa distruga celulele

TESTE BACTERII

1. TEST METABOLISM ENERGETIC

 NECESITATEA DE O2

-thioglicolat de Na care consuma O2 si determina anaerobioza

-in fct de zona de dezvoltare bacteriana se poate aprecia necesitatea de O2

 PROBA OXIDARII SI A FERMENTARII (Tipul respiratiei)

-se verifica daca bacteriile metabolizeaza GLUCOZA fermentative sau oxidative

Verde-oxidativ, galben-oxidativ+fermentativ

 PREZENŢA CATALAZEI

Bacteriile produc catalaza pentru a scapa de efectele bactericide ale H2O2

In general bacteriile aerobe produc catalaza si cele anaerobe obligatoriu nu produc catalaza*

test(+) → efervescenţă, Diferentiere in categoria cocilor Gram (+)

 REDUCEREA NITRATILOR LA NITRITI

-verifica daca bacteriile pot utiliza Nitrati ca si acceptori finali de electroni in cadrul
 respiratiei anaerobe (rosu daca e +)

 TESTUL OXIDAZEI

evidentierea citocromoxidazei c
test pozitiv: Pseudomonas aeruginosa

2. TESTE REZULTATE DIN TIPURILE DE FERMENTATIE

TESTUL ROSU-METIL

detectarea producerii de acizi mixti din fermentarea glucozei

developare cu solutie rosu metil(+), negative galben

TESTUL VOGES-PROSKAUER

evidentierea fermentatiei acetoinice

Developare cu alfa-naftol

test +→ inel rosu-violaceu la interfata de contact

3. TESTE REZULTATE DIN METABOLIZAREA COMPUSILOR AZOTATI

 Testul Indol

descompunerea triptofanului la indol

benzi indicatoare cu reactiv Kovacs

test + → inel de culoare rosu-violaceu

 Producerea de H2S

extragere sulf din Cisteina, agar ce contine acetat de Pb

test + → culoare neagra a mediului

Hektoen -> Salmonella spp , Proteus spp

In combinatie cu alte teste biochimice

Ex. TSI – Triple sugar iron

SIM – H2S, Indole, Motility

 Dezaminare Fenilalanina + Decarboxilare Lizina

demonstrează prezenţa unor decarboxilaze
descompun anumiţi aminoacizi la amine cu eliberarea de CO2
a. Scop: evidentierea prezentei FAD , test+ verde
 Testul Ureazei
demonstrează prezenţa ureazei => descompunerea ureei cu producere de amoniac
• Substrat: mediul Christensen → conţine uree şi indicator colorimetric (de pH)
 4. TESTE REZULTATE DIN NECESITATILE NUTRITIVE MINIMALE

Utilizarea CITRATULUI ca unica sursa de carbon

Mediu SIMMONS

Citrat de Na = unica sursa de C

Sare de amoniu = unica sursa de N

culoarea devine albastra

Utilizarea ACETATULUI ca unica sursa de carbon

demonstrează capacitatea folosirii acetatului ca unică sursă de carbon şi energie

5.TESTE ADITIONALE

a.mobilitate

mobil daca se dezvolta in tot mediu

b.mediul TSI

3 zaharuri: Lactoza, Sucroza si Glucoza in c% diferite

Fe – sulfat de fier – indicator de productie H2S

Phenol red – indicator pH ( Rosu = alcalin, Galben = acid)

Peptona – sursa de N (productie amoniac -> gaz)

MICROBUL INFECTATNT

1. La poarta de intrare infectie in organe

2. Focare metastatice
3. Pe cai repiratorii
4. Nivel cai eliminare

Produsele patologice pot fi 1. Produse normale

2. produse care apar in urma imbolnavirii

REGULI COLECTARE

1. Prelevarea trebuie facută steril (aseptic), aplicând metodele de asepsie şi antisepsie

2. Inainte de administrarea dozei de antibiotic
3. Exemple de medii de transport: Stuart, Amies, Cary Blair
4. pentru transport la distanţă se pot adăuga lichide conservante sau medii speciale de transport
5. recoltarea se face de pe zone inflamate, ulceratii, leziuni, depozite purulente
6. Secreţia faringiană se insamanteaza pe geloza sange
 7.
8. Pt secretia nazala si conjunctivala tampoanele trebuie umectate înainte de recoltare cu ser
9. Sputa se expectoreaza printr-un efort de tuse, recoltarea se face dimineata
i. Culoarea sa fie variata = MUCOPURULENTA, groasa
10. Saliva se scuipa
11. Secreţiile traheobronșice- se iau cand pacientul nu poate expectora sau nu au sputa
i. dau informaţii fidele asupra microorganismelor prezente în infecţiile tractului respirator inferior
12. Recoltarea şi însămânţarea fecalelor în scopul cultivării bacteriilor se numeşte coprocultură.
13. Examen coproparazitologic – preparat nativ realizat cu Lugol pentru a vizualiza paraziti si chiste de paraziti
direct din materii fecale

14. MOMENT recoltare urina: prima urină de dimineaţă sau se accepta = recoltare după cel puţin 3 ore de la
micţiunea anterioară se elimină primul jet de urină apoi micţiunea se întrerupe şi următorul jet (jetul
mijlociu) se recoltează într-un recipient sterildenumit urocultor.
15. Pt vaginite e nevoie de mediu de transport
16. Neisseria gonorrhoeae foarte sensibil la temperaturi scazute
17. La barbate : se poate recolta primul jet de urină, care spală uretra în prostatite: se recoltează secreţie
prostatică după masaj prostatic, ejaculat în recipient steril
18. HEMOCULTURA = Se realizeaza in conditii de antisepsie, se recolteaza sange venos prin venopuncţie la
nivelul plicii cotului (vena antecubitală), colectare in orice moment al zilei , se recoltează probe perechi în
repetiție pentru a confirma prezența unei anumite tulpini bacteriene în sânge și a exclude o posibilă
contaminare bacteriană în timpul recoltării:
Substanţe neutralizante ale efectului antibioticelor:
• PABA (acid para-aminobutiric) pentru sulfamide
• penicilinaza pentru peniciline
• cisteina pentru streptomicină
• MgSO4 pentru tetraciclină.
19. Recoltare LCR se face prin functie lombara, mentinere la 37
20. Exudate din seroase: După asepsia locală prin puncţie in partea declivă a regiunii

DE UNDE SE COLECTEAZA

1. Secretie faringiana – tampon faringian steril

2. Secretie nazala – tampon steril
3. Sputa sau alte secretii respiratorii – flacon steril
4. Sange – flacon de hemocultura steril
5. Urina – urorecoltor steril
6. Materii fecale – coprorecoltor steril
7. Secretie uretrala, vaginala, plaga – tampon steri
SPIROCHETE

germeni cu structură helicoidală, flexibili şi mobile

unele nu se colorează în col. Gram (Treponema)

• în funcţie de specie, pot fi:

• Microaerofile

• Aerobe

• Anaerobe

TREPONEMA

Treponema pallidum subspecia pallidum -> sifilis

1. Primar – leziune ulcerative nedureroasa

2. Secundar - rozeole sifilitice pe tot corpul, simptome ca la raceala
3. Tertiar - Sifilis cardio-vascular, Neurosifilis ,Meningită acută sifilitică, Paralizii generalizate, Gome sifilitic

Sifilis congenital : retard, hepato splenomegalie, malformatii dentare molarii Moon și Fourniere, incisivii
Hutchinson

Treponema pallidum subspecia pertenue -> pian (neveneric, endemic)

Localizata la niv. Pielii, oaselor, articulatiilor

Transmitere: contact direct

Ulcere tegumentare, modificari algice oase/articulatii, oboseala accentuata etc.

Deformari osoase in evolutie

Treponema pallidum subspecia carateum -> pinta (neveneric, endemic)

Localizata strict la nivelul pielii

Transmisie: contact direct

Papule -> hiperkeratoza

cavitatea bucală – în asociere cu anaerobi nesporulaţi (Genul Fusobacterium) → angina fuso-spirilară Plaut-Vincent

Diagnosticare:

1. Teste treponemice –
a. Imunofluorescență indirectă
b. TPHA = test de hemaglutinare
c. ELISA
d. Reacții de fixare a complementului

2. Teste non-treponemice
a. RPR-carbon ambele prin aglutinare
b. VDRL
 TRATAMENT SIFILIS = PENICILINA

Genul Borrelia

spirochete strict – parasite

transmise la gazed vertebrate prin unor atropode hematofage (paduche,capuse)

Dg. diferenţial faţă de alte spirochete:

▪ număr relativ redus de spire laxe (3-10)

▪ au diametrul cel mai mare

Borrelia burdgorferi complex produce boala Lyme

BOALA LYME

este o boală infecțioasă cu tropism

Boala evoluează în 3 faze

1. Faza LOCALIZATĂ precoce

eritem cronic migrator
▪ roseață cutanată,
▪ febră de mică intensitate,
▪ dureri articulare si dureri musculare.
2. Faza DISEMINATATĂ precoce
pusee de eritem,
• manifestări neurologice, manifestări cardiace
• dureri articulare de origine inflamatorie
3. Faza DISEMINATĂ tardive
un pseudolimfom,
• reumatism cronic al uneia sau mai multor articulații și
• atingeri cerebrale

DIAGNOSTICARE

• biopsie cutanată de la periferia edemului migrator

• biopsie sinovială

• sânge

• LCR

• exsudat sinovial

• căpușa capturată de la bolnav

Genul Leptospira
specii saprofite şi patogene

Leptospirele se localizează cu precădere la nivelul rinichilor

TRANSMITERE alimentara sau contact prin rozatoare

Boala = LEPTOSPIROZĂ (marele imitator), are peste 20 de forme clinice diferiteși poate imita numeroase alte boli
Diagnosticare ser prin MAT

Bacteria pătrunde în corp prin leziuni,cutanate deja existente dar și prin mucoasa

intactă [capete ‘cârlig’] => pătrunde în sânge => bacteriemie => rinichi, ficat, meningele

Diagnostic direct = detectare Ag

Diagnostic indirect = detectare Ac

REACTIE + de aglutinare = grunji albi

AGLUTINAREA IN TUBURI

Diagnostic serologic = determinarea titrului de Ac

RC. WIDAL→ Diagnostic infectii produse de:

Salmonella typhi

Salmonella paratyphi A, B

Detecteaza Ac din serul pacientului (IgM si IgG)

Aglutinare pasiva

Detectarea Ag de Haemophylus, pneumococ, streptococgrup A, B, meningococ in LCR, ser, secretie faringiana

• Identificare rapida pentru: streptococii de gr. A,B,C,D,F,G,

• Diagnostic imunoserologic prin latex aglutinare: detectarea

• Evidentierea Factorului Reumatoid (FR)

• Ac anti-ADN in dg. LES

Latex aglutinare – coagulaza S. aureus

Clasificare Lancefield Streptococi

Streptococii pot fi impartiti in functie de hemoliza si apartenenta la grupe Lancefield

Reactia de floculare VDRL

Ag nespecific nontreponemic = cardiolipina, lecitina, colesterol

 Amestecul de cardiolipina, cholesterol etc seamana antigenic cu Ag produse de T. pallidum => reactie incrucisata
cu Ac. din serul pacientului

PRECIPITAREA IN GEL

Vizualizarea unei zone opace de precipitare la intalnirea in proportie optima a celor doua elemente (Ag/Ac

DUBLA DIFUZIE \ TESTUL ELEK

Atat Ag cat si Ac difuzeaza in mediu

Cand se intalnesc Ag-Ac in proportii optime => linie de precipitare

REACTIA DE FIXARE A COMPLEMENTULUI (RFC)

Reactie Ag-Ac ce are loc in prezenta complementului. (C’)

C’ se fixeaza numai pe complexul imun format (Ag-Ac) fara a produce modificari vizibile.

Daca nu se formeaza complexul Ag-Ac, complementul va hemoliza hematiile

Frecvent folosit pentru diagnosticul infectiilor virale(ex.virus gripal, VRS, rubeola)

Diagnostic rickettsiozelor sau leptospirozelor

Desi sunt poate asemanatoare, interpretarea Hemaglutinarii pasive si a reactiei de fixare a complementului se
interpreteaza diferit

REACTII Ag-Ac CU REACTANTI MARCATI

1 Teste Imunocromatografice (Teste rapide)

Detectare Ag/Ac dintr-un produs patologic

Test screening = SENSIBILITATE

Test diagnostic = SPECIFICITATE

2 IMUNFLUORESCENTA (IF)

Detectare Ag/ Ac prin utlizarea unor substante marcate fluorescent

Ag- infectii resp sau genitale / Ac- infectii virale,parazitare,bacteriene + boli autoimmune
 Sub actiunea luminii UV => emite lumina fluorescenta

Un singur anticorp primar orientat impotriva structurii tinta

Metoda indirecta are avantajul unui semnal mai puternic, AC marcati cu flurocorm

3 RADIOIMUNOTESTAREA (RIA)

4 ELISA

Tehnica imunoenzimatica

Poate detecta Ag/ Ac

Conjugat = Ag/Ac conjugat cu Enzima care va metaboliza substratul

Substrat = Substanta care este metabolizata de Enzima conjugata si determina schimbarea de culoare
(substrat cromogen)

Pt hepatita,chlamidia,HIV

4 Western Blot

confirmarea serurilor reactive in ELISA si IF

Tehnica WB combina selectivitatea electroforezei in gel cu specificitatea testelor imunologice ceea ce

permite detectarea si analizarea proteinelor aflate intr-un amestec

Considerat Gold Standard in diagnostic pentru mai multe infectii (ex. HIV)

TEHNICI MOLECULARE

PCR- Metoda de amplificare a fragmentelor de ADN/ ARN

Diagnostic infectii bacteriene, fungice, virale, parazitare

PSEUDOMONAS

-bacili gram negative

 -strict aerobe, metabolism oxidative

-mobili

specii fluorescente: care produc pigmenti difuzibili fluorescenti:

• Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic)

Medii utilizate pentru izolare: Geloza simpla, Geloza sange, Medii cu lactoza

Poate coloniza tubul digestiv şi pielea persoanelor sănătoase + otite externe + infectii oculare postop

Sindromul unghii verzi

foarte rezistenta la antibiotice

• Pseudomonas putida

• Pseudomonas fluorescens;

specii non-fluorescente:

• Pseudomonas alcaligenes

• Pseudomonas pseudoalcaligenes

GENUL VIBRIO

-bacterii gram neg

-mobile

-anaerobe

-habitat apa

-Factor de patogenitate: toxina holerica

-Holera = infecţie acută, intestinală

Vibrio choklera: Colonii S, galbene (metab. sucroza)

Col Gram: bacili Gram (-), incurbati

• Col speciale: evidentiere flagel

HELICOBACTER

-bacili Gram negativi, incurbati pana la spiralati

- mobili prin unul/mai multi flageli

- microaerofili

-Ureaza (+++)

Infectii produse: ulcerului gastric si duodenal,diferite tipuri de gastrite, cancer gastric

-geloza sange + chocolad, medii speciale

-colonii mici, transparente

CAMPYLOBACTER

Bacili G(-), incurbati/ spiralati, mobili (flagel polar)

-microaerofili

– cel mai frecvent izolat la om C. jejuni

-Infectii produse: Sindrom dizerentiform (boala diareica acuta) -> focare epidemic + rar alte boli GI

-gasite la animale de casa

-Medii: Agar Skirrow = geloza sange cu antibiotic

-Colonii S, nehemolitice: Cenusii, plate, tendinta de confluare -> rotunde, lucioase

COCI= 1

BACILI = 2-3
LEVURi = 5-8
1.MICROSCOPIE cu fond luminous

Dupa sursa microorganimelor:

• Din produse patologice

-Indica prezenta microorg+ minime info despre morfologia lor

-Exceptii in care se poate pune diagnosticul pe baza ex microscopice:

Pt gonorrea, siffilis primar

• Din culture

-ofera info despre prop morfo-tinctoriale

Mobilitatea

Dimensiunea

Forma

Asezarea in frotiu

Prezenta structure facultative (ex. capsula, spori)

Afinitatea tinctoriala

Dupa metoda de coloratie:

• Preparat nativ

Bacterii viabile -> risc infectios

Nu se coloreaza

Mobilitate, motilitate (isi schimba pozitia fata de reperul)

identificarea grosiera microorganism

“Mişcarea browniană” determină oscilaţia particulelor

Presiune lamela => Curenţi de fluid care antrenează o mulţime de particule care traversează
câmpul microscopic în aceeaşi direcţie

Test CANDIDA

Examen coproparazitologic

diagnostic infectii determinate de paraziti intestinali

Lugol-ul adauga contrast nu coloreaza propriu zis elementele din imagine

 • Frotiu

-Bacterii fixate (omorate)

-Fara risc infectios

-Se coloreaza

-Toate caracteristicile inafara de mobilitate

-Fixarea coloranţilor (ex. coloranţi bazici de anilină etc.) pe structurile bacteriene măreşte refringenţa şi
permite observarea detaliilor morfologice

-Clasificare coloratii preparate microscopice

a) Simple: 1 colorant (ex. Albastru de metilen/ safranina) – se folosesc rar

b) Compuse: 2 coloranti (ex. Gram, Ziehl Neelsen)

c) Speciale: (ex. Giemsa, Impregnare argentica, Tus de China etc.)

-Coloratiile speciale sunt utilizate pentru bacterii care nu se coloreaza Gram (ex. Spirochete –
Treponema pallidum) sau pentru a evidentia structuri facultative bacteriene (Capsula, flageli, spori)

-Etape realizare frotiuri: ETALARE,USCARE,FIXARE

-coloratii simple:

-nu permit diferentierea bacteriilor in gram + sau Gram -

Albastru de metilen -> toate elementele din frotiu se coloreaza albastru-violet

Safranina -> toate elementele din frotiu se coloreaza rosu-roz

-coloratia GRAM:

Violet de gentiana - 2 minute -> coloreaza gram +,-

Lugol - 2 minute -> fixare colorant pe gram +

Safranina - 1 minut -> coloreaza gram -

Alcool-Acetona - 30 secunde -> indepartare colorant de pe GRAM –

CE SE INTAMPLA IN COLORATIA GRAM?

La bacteriile Gram negative se extrag lipidele din peretele celular in etapa de decolorarii
cu alcool-acetona => Permeabilitatea peretelui celular creste => se spala complexul violet de gentiana => se poate
recolora in rosu cu safranina

La bacteriile Gram pozitive peretele celular se deshidrateaza in timpul decolorarii

Permeabilitatea scade => Complexul violet de gentiana ramane in celula Safranina nu poate patrunde in celula
bacteriana Se pastreaza culoarea violet

2. Microscopie optica in camp intunecat

3. Microscopie optica in contrast de faza

4.Transmisie,scanare electroni
MYCOBACTERIUM

-Complexul Mycobacterium tuberculosis = bacil KOCH - produc tuberculoza

-Mycobacterium leprae – lepra (bacilul Hansen)

-nu se poate dezvolta pe medii de cultura

-MYCOBACTERII ATIPICE SAU NETUBERCULOASE

-imbolnaviri cu localizari pulmonara,cutanata, ggl

-de la specii parasite ale pasarilor sau saprofite in mediu SAU infectii la pacienti HIV

-clasificate de Runyon în funcţie de producerea de pigment şi de rapiditatea dezvoltării pe medii de cultură

CLASIFICARE RUNYON

Fotocromogene – producere de pigment dupa expunere la lumina

M. kansasi: leziuni cutanate şi pulmonare la pacienti cu boli cronice pulmonare (bronşiectazie, silicoză).

M. ulcerans: leziuni ale membrelor inferioare la fermieri în Africa, Australia

M. marinum

Scotocromogene - se pigmentează şi la lumină şi la întuneric

M. scofulaceum – în solul umed - adenite cervicale la copiii (scrofuloza)

Necromogene - nu se pigmentează

specii parazite ale păsărilor sau saprofite în mediu

Mycobacterium avium intracellulare (MAIC)

Cu dezvoltare rapidă – 3-7 zile

M. smegmatis, M. gastri, M. flavescens

TUBERCULOZA

-poate sa fie latenta, cavitara, militara (cu granultii mici)

- Formele extrapulmonare de TBC (rinichi, coloană vertebrală etc.) - de obicei, nu sunt infecțioase!

-transmitere : Respirator, de la pacienti cu TB activ

- daca tiberculoza e latenta : nu avem simptome pt ca bacilul ramane inactiv o perioada

suprimate de system imunitar -> bacilul devine active

-simptome: tuse cu sange, dureri in piept, tuse productive cu sputa

-sensibila la caldura
- Nivelul I: efectuează microscopia

- Nivelul II: identificarea primară a micobacteriilor cu sau fără testarea sensibilității la antibiotice

- Nivelul III: laboratoare de referință: identificări definitive, monitorizează activitatea

laboratoarelor de nivel I si II, supraveghează dinamica chimiorezistenței, organizează colecția

natională de tulpini micobacteriene

- Examen microscopic din produs patologic ZIEHL-NIELSON

o Bacili acido-alcoolo-rezistenţi

o Coloraţi în roşu, aşezaţi sub forma de litere majuscule nesporulaţi, necapsulaţi pe fundal albastru

- Examen microscopic AURAMINA RHODAMINA

o este o coloraţie fluorescent
o sensibilitate şi specificitate diagnostică mai mare decât coloraţia ZN
- Izolare pe mediu SOLID
o Loewenstein-Jensen

- Identificare specia de MYCOBACTERIUM

o Prin teste bio-chimice: Test imunocromatografic MPT64
o Prin metode moleculare: PCR prin produse patologice AND bacterian
o Prin HIBRIDIZARE AND
- Testarea sensibilitati la tuberculostatice
o Prin tuburi cu mediu LOWENSTEIN
- Diagnostic BIOLOGIC:
o Infectarea cu M.tuberculosis duce în 99% din cazuri la dezvoltarea unei imunităţi mediate cellular
o Imunitatea mediata cellular se evidenţiază in vivo prin IDR la tuberculină(inlocuita cu PDD)
o Injectie cu PDD -> dupa 72h se procedeaza dupa marimea zonei eritematoase
- TRATAMENT
o Vacin BCG
o Administrare antibioticee si chimioterapice antituberculoase: rifampicina, streptomicina, izoniazida,
pirazinamida, etambutolul

MYCOBACTERIUM LEPRAE
-Bacili fini, uneori ramificați

- Acido-alcoolo rezistenți – se colorează în roșu intens în colorația Ziehl-Nielsen

- Aspect de litere unghiulare, Capete rotunjite

-Alte colorații: auramina-rodamină.

-Specie necultivabilă

-factori de patogenitate: Peretele celular , Capsulă lipidică

- Bacteria crește mai bine la nivelul regiunilor corpului cu temperatură mai scăzută (ex. piele) - 27-30°C

- Poarta de intrare: mucoasa nazofaringiană lezată

LEPRA TUBERCULOIDA

- Răspuns imun relativ competent

- Formă ușoară, necontagioasă

- Leziuni hipopigmentate, nedureroase + paralizii motorii

Lepra lepromatoasă

-Severă, contagioasă

-macrofage acoperite de bacilli : LT supresoare cu activitate perturbată => blochează LT helper

-SEMNE:Noduli infiltrativi, ulcerații

-TRATAMENT: Rifampicină, Dapsonă

BCG+ killed M. leprae – 64% protecţie

ENTEROBACTERICENEE

-bacili GRAM negative

-uni au capsula = KLEBSIELLA

-nu formeaza endospore

-Aerob-facultativ anaerobe => metabolizeaza glucoza oxidativ + fermentativ

- Nepretentiosi nutritiv

-Oxidazo (-)

- Hemoliza variabila pe geloza sange

- Uzual - Colonii tip S (cu situatii particulare)

-Uneori, colonii mucoase (tip M): Klebsiella pneumoniae

MEDII DE CULTURA

- Ingredientul de baza = geloza(agar) – substanta extrasa din alge marine

De ce se utilizeaza AGAR?

-asigura suprafata solida pe care cresc bacteriile si fungii.

- Cele mai multe bacterii sunt incapabile sa utilizeze agarul pentru metabolism.

=> Cresterea bacteriilor nu distruge structura gelului

-mediul cu agar este un mediu relativ inert

-Alte ingrediente, nutrienti, factori de crestere, indicatori de pH sunt adaugati in mediul cu agaroza

Clasificare medii de cultura

Stare de agregare:

➢ medii lichide

-nu au agar

-utilizare pentru: Izolarea din produse patologice necontaminate, medii de imbogatire

-cea mai sensibila metoda de izolare in vitro

- cultura poate fi initiata de un numar redus de bacteri

➢ medii semisolide

-evidentiere motilitate bacteriana

➢ medii solide

neselective – simple / compuse

selective / diferentiale

speciale

Medii selective vs neselective

-Medii selective = inhiba dezvoltarea anumitor bacterii

- Medii neselective = permite dezvoltarea tuturor bacteriilor

- Medii diferentiale
 - Ajuta la diferentierea genurilor bacteriene prin reactii de culoare ale mediului

Caracter selectiv/diferential

➢ neselective/ selective

➢ nediferentiale/ diferentiale

GELOZA SIMPLA

- Cel mai simplu mediu de cultura => nu ofera foarte multe informatii despre bacteriile cultivate

-pe geloza simpla S.Aureus – pigment galben

S.Epidermidis – bej

Klebsiella – colonii mucosae

GELOZA SANGE

- Sânge de berbec defibrinate

-Cultivarea majoritatii speciilor bacteriene

- Diferentiere tip hemoliza

Hemoliza pe geloza sange = proprietatea unor bacterii de a distruge/liza hematiile din compozitia mediului

Completa – beta hemoliza

• Hematiile sunt distruse in totalitate

• Zona de hemoliza este transparenta

Incompleta – alpha hemoliza

 • Hematiile sunt distruse partial

• Zona de culoare verde (metaboliti ai hemului - methemoglobina)

Absenta – gamma hemoliza

• Absenta hemolizei

-stafilococ aureus, -> beta

-streptococus pneumo si viridans, psuedomonas -> alfa

-klebsiella, enterococcus -> gamma

MEDII SOLIDE – Selective / Diferentiale

Selective

-Mediul Chapman -> inhiba dezvoltarea tuturor bacteriilor mai putin a celor din genul Staphylococcus

-Mediul MacConkey -> inhiba dezvoltarea bacteriilor Gram +

Diferentiale

= permit diferentierea unor tipuri de bacterii pe baza unei reactii biochimice

Mediul Chapman -> diferentiere in bacterii mannitol (-) ex alte specii de Staphylococcus si mannitol (+) S. aureus

Mediul MacConkey -> contine lactoza => diferentiere intre bacterii care metabolizeaza lactoza si bact care nu o pot
metaboliza
CHAPMAN

NaCl (sare) – Caracter selectiv

Manitol – Caracter diferential

Staf. aureus – viraj culoare galben pt ca metabolizeaza mannitol

Alti Staf. – culoare neschimbata

MacConkey

Saruri biliare + Cristal violet - caracter selectiv

Lactoza - caracter diferential

bacterii Gram (–)

LEVINE

Eozina Y + alabstru metilen - caracter selectiv

Lactoza - caracter diferential

-doar pentru Gram (–)

-aspect characteristic E. coli – verde metallic

DRIGALSKI

-Cristal violet - caracter selectiv

-Lactoza - caracter diferential

-Inhiba Gram +

Lactozo (+) -> colonii galbene

Lactozo (-) -> colonii transparente

SALMONELLA-SHIGELLA

Saruri biliare - Verde brilliant = caracter selectiv

Contine lactoza = caracter diferential

Inhiba Gram (+)

Inhiba Gram (-) comensali

Utilizare

-> diferentiere Salmonella/Shigella din probe de materii fecale

HEKTOEN

Saruri biliare, Verde brilliant = caracter selectiv

Lactoza = caracter diferential

Inhiba Gram (+)

Inhiba Gram (-) comensali

Diferentiere Salmonella/Shigella din probe de materii fecale

-daca lactoza fermenteaza = coloni roz/portocaliu

WILSON BLAIR

-verde

- Inalt selectiv pentru Salmonella

MEDII SPECIALE

1.Geloza CHOCOLAD

-Pentru microorganism pretentioase

Hematii lizate prin incalzire

Ex bacterii pretentiaose: Hemophillus, Neisseria

2.SABOURAD

-Contine antibiotic: tetraciclina

- Utilizat pentru cultivarea Fungilor

-Bacteriile nu se dezvolta pe acest mediu de cultura Ex. Candida, Aspergillus etc

3.MUELLER-HINTON

-pt antibiograma prin tehnicile E-TEST si Difuzimetric

4.LOWENSTEIN JENSEN

-utilizat pt Mycobacterium tuberculosis

-antibiotice, Verde malachite: inhiba dezvoltarea altor bacterii inafara de Mycobacterii

Medii speciale: Medii cromogene

-> Identificare rapida a mai multor genuri bacteriene dupa reactii de culoare cu substante incluse in mediu

Tehnici pentru cultivarea bacteriilor anaerobe

- incapacitatea de a utiliza oxigenul ca acceptor final de hidrogen → anaerobi

-pot fi cultivate doar în condiţii de anaerobioză

- au un metabolism fermentativ intens →fermentează o varietate mare de zaharuri

- multe specii digeră proteinele

1. Bulion cu acid thioglycolic

- acidul thioglycolic consuma oxigenul => conditii anaerobioza

– Enterobacteriaceae (dezv. in tot mediul)

– Bacterii strict anaerobe in parte inf mediu

2. Tarozzi/ Robertson’s cooked meat broth

-medii lichide cu albus de ou/ adaos carne; la suprafata se adauga ulei de parafina
3. Geloza Veillon

4. Tehnica Ott
medii uzuale cultura ex geloza sange

-adaos agenti reducatori care elimina oxigenul

CARACTERE CULTURA

1. Conditii standard de cultivare si exigente de cultivare

-maj bacterilor se dezvolta in 24 de h, la 37 grade in prezenta de O2

-insa nesseria mai are nevoie de adaus 10% CO2

- Campylobacter se dezvolta doar la 42C

-Bacteriile din genul Neisseria si Hemophilus se cultiva pe mediul Geloza chocolat din cauza exigentelor
nutritive

2. Morfologia coloniilor

-colonii tip S: rotunde,bombate, netede

-colonii R: forme diverse,neregulate, suprafata zbarcita

- uneori reprezintă o formă de degradare a coloniilor „S”

-M.tuberculosis = conopidoforme

-colonii M: mucosae, germeni cu capsula

-colonii U: fungi

Orientativ, bacteriile Gram (-) formeaza colonii mai mari decat cele Gram (+)

-maj bacterii formeaza colonii tip S, insa PNEUMOCOC are coloni aplatizate

2. Culoarea coloniilor

in functie de varietatea pigmentilor produsi sau a virajului de culoare a unor indicatori introdusi in
mediu

Pigmenti Nedifuzibili in mediu => colonii bacteriene colorate: S.Aureus,Serratia

Pigementi Difuzibili in mediu => mediu colorat

 3. Modificari ale mediului

Modificari ale mediului din jurul coloniilor: pot fi produse de citotoxine, enzime sau pigmenti difuzibili.

➢ Hemoliza pe agar – sange

➢ Reactii biochimice pe mediile de cultura : Metabolizare zaharuri, sinteza H2S

➢ Pigmentogeneza : PSEUDOMONAS: piorubina,piomelanina

4. Mirosul degajat de cultura

5. Aderenta la mediu

Moraxella formeaza colonii neaderente la mediu care se pot deplasa cu ajutorul ansei

TEHNICI INSAMANTARE

Prelevatele omogene ex. fluide – sange, exsudate seroase prelevate pe anticoagulant, puroi

Prelevatele emulsionabile – ex. materii fecale

Centrifugare – probele fluide

Omogenizare – sputa, urina

-prelevatele se pot insamanta direct

1. Epuizare inocul pe mediu solid (Streak plate technique)

Scopul tehnicii este de a obtine colonii izolate in ultimul cadran (astfel se pot distinge mai bine caracterele de
cultura

Practic ea porneste de la unitati formatoare de colonii

Cultura pura bacteriana = acea cultura formata din descendentii unei singure colonii

2. Insamantare urocultura

3. Insamantare medii lichide/ semisolide

direct cu seringa de prelevare (hemoculturi)
cu pipeta (sedimentul LCR)
cu ansa / ac
4. Insamantare in panza/ inundare (Spread plate/Pour plate
5. O tehnica asemanatoare de insamantare in panza se foloseste pentru antibiograma difuzimetrica