PROIECT DIDACTIC

Inspecţie specială I pentru Gradul didactic II

Candidat:
Data:
Clasa:
Şcoala
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Unităţi de măsură
Subiectul: Unităţi de măsură pentru timp
Tipul lecţiei: Consolidare

OBIECTIVE CADRU:

I. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII APLICATE ÎN REZOLVAREA UNOR

SITUAŢII PRACTICE
IV. FORMAREA UNOR DEPRINDERI DE APLICARE ÎN PRACTICĂ A CUNOŞTINŢELOR MATEMATICE
 OBIECTIVE DE REFERINȚA:

II.7. Să recunoască şi să utilizeze în situaţii de viaţă unităţi de măsură a timpului;

IV.1. Să aplice cunoştinţele matematice însusite în rezolvarea unor probleme practice;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE :

COGNITIVE:

OC1 - să precizeze unităţile de măsură pentru timp;

OC2 - să citească ceasul, urmărind acul minutarului şi acul orarului;
OC3 - să poziționeze corect acul minutarului şi acul orarului pe cadranul ceasului;
OC4 - să realizeze corespondența dintre oră și activitatea corespunzatoare din programul lor zilnic;

PSIHO-MOTORII:

O P-M1 - să menţină postura corporală corectă în timpul scrisului şi pe tot parcursul orei;

AFECTIVE
OA1 - vor participa cu interes la activitate;
OA2 - îsi vor dezvolta atitudini pozitive faţă de maematică;
 STRATEGIA DIDACTICĂ:

1. RESURSE PROCEDURALE :
a) Metode şi procedee : explicaţia, conversatia, metoda ciorchinelui, exerciţiul, turul galeriei.
b) Forme de organizare : activitate frontală, activitate frontală.

2. RESURSE MATERIALE: ceas, clepsidră, calendar, manual, fise de lucru, ppt „ Povestea ceasului cu inima”.
3. FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE : aprecieri verbale, observare sistematică, autoevaluarea, interevaluare.

4. BIBLIOGRAFICE:
- Curriculum Naţional Programe şcolare pentru învăţământul primar,
- Cîrjan F., Begu C., Metodica predării-învăţării matematicii la ciclul primar, Ed. Paralela 45, Braşov, 2001.
- Săvulescu D., Lupu C. şi colaboratorii, Metodica predării-învăţării matematicii la ciclul primar, Ed. „Gheorghe Alexandru”,
Craiova, 2006.

5. RESURSE TEMPORALE : 45 minute

MANUALUL ALTERNATIV : Manual de matematică , clasa a II-a , Editura Aramis, Autori: Stefan Pacearca, Mariana Mogos
 Scenariu didactic

Momentele Ob. Timp Elemente esenţiale de conţinut Strategia didactică Evaluare

lecţiei Op. (min) Activitatea profesorului Activitatea Metode Mijloace Forme de
elevilor organizare
1.Moment OA1 1 Asigur ordinea şi pregătesc materialele Se pregătesc pentru ora de Activitate
organizatoric necesare pentru lecţie. matematică. frontală

2.Captarea OA1 2 Spun elevilor următoarea ghicitoare: Ascultă cu atenţie şi Conversatia Ceas Activitate Aprecieri
atenţiei ,,N-are mâini şi totuşi bate, dezleagă ghicitoarea. frontală verbale
Bate-ntr-una zi şi noapte. Şade oriunde l-ai Instrumentul de măsură este
pune ceasul, cu ajutorul lui ştim
De-l priveşti, timpul ţi-l spune.” ora exactă
Cine este? Aţi ghicit?

3. Enunţarea OA1 2 Se anunţă titlul lecţiei “ Unităţi de măsură Recepţionează mesajul Explicaţia Activitate
subiectului şi a pentru timp” . transmis. frontală
obiectivelor Se explică pe înțelesul elevilor obiectivele
lecţiei lecției, și anume că ei vor trebui la sfârșitul
orei să cunoasca care sunt unităţile de
măsură pentru timp, să citească ceasul,
urmărind acul minutarului şi acul orarului, să
pozitioneze corect numerele pe cadranul
ceasului, să realizeze corespondenta dintre
ora si activitatea corespunzatoare din
programul lor zilnic.
4.Acualizarea OC1 5 Pentru actualizarea cunoştinţelor elevii vor Conversatia Ceasuri Activitate Aprecieri
cunostintelor OA1 completa o fisa de lucru. (Anexa 1) Explicaţia Clepsidră individuală verbale
Voi solicita elevii să răspundă la câteva Răspunsul aşteptat de la Calendar
întrebări dupa ce au completat fisa de lucru elevi este :
pentru a verifica daca au completat corect:
Ce unitati de măsură pentru timp mai mari -saptamana, luna, anul;
decat ziua cunoasteti?
Ce unitati de măsură pentru timp mai mici -secunda, minutul, ora;
decat ziua cunoasteti?
 Ce instrumente de masura pentru timp Elevii vor icercui Metoda
cunoasteti? instrumentele de masura ciorchinelui
pentru timp ceasul,
clepsidra,etc folosind
metoda ciorchinelui.
5.Prezentarea OC1 5 Prezint elevilor exercitiile de la pg. 98 din Rezolva exercitiile propuse. Explicaţia Manual Activitate Observare
continutului OC2 manual. Conversatia frontală sistematică
OA1 (Anexa 5)

6.Dirijarea OC2 12 Se vor face cateva exercitii de citire a orei Rezolva exercitiile Conversatia Fise de Activitate Aprecieri
învăţării OC3 prin diferite pozitionari ale acelor de ceas . propuse. Exerciţiul lucru individuală verbale
OA1 Prezint elevilor fisele de lucru (Anexa 3) : Explicaţia ceas
1.Desenati acele indicatoare ale fiecărui
ceas, după model, respectând ora indicată în
casete;
2. Completati orele indicate de cadranele Completeaza dupa cerinta.
ceasurilor;
3. Observă imaginile si arată prin desen
orele la care crezi că se întâmplă aceste
activităţi.
7.Obţinerea OC2 5 Se va realiza prin metoda “Turul galeriei” in Işi evaluează colegii şi se Turul galeriei Fise de Activitate Autoevaluarea
performanţei OC3 care elevii vor verifica modul de completare autoevaluează. Conversaţia lucru frontală Interevaluare
OA1 al fişei rotind fişele intre ei, apoi se vor Explicaţia
autoevalua.
8. Asigurarea OC2 6 Elevii vor avea de rezolvat exercitiile din fisa Rezolva exercitiile propuse. Conversatia Fise de Activitate Aprecieri
feed-back OC4 de lucru (Anexa 4): Exerciţiul lucru individuală verbale
OA1 Explicaţia
9.Evaluarea OA1 1 Fac aprecieri asupra modului de lucru Recepţionează mesajul Conversaţia Activitate Aprecieri
activităţii individual şi pe grupe. cu trimitere la transmis Explicaţia frontală verbale
obiectivele lecţiei.
10. Retenția și OA1 6 Propun elevilor sa urmareasca „Povestea Elevii urmaresc povestea. Conversaţia Ppt„ Activitate Aprecieri
transferul ceasului cu inima” (Anexa2) „Povestea frontală verbale
Explicaţia ceasului cu
inima”
ANEXA 1

FIŞĂ DE LUCRU

1.Incercuiti raspunsul corect:

Ce unitati de măsură pentru timp mai mari decat ziua cunoasteti?

secunda anul saptamana luna

Ce unitati de măsură pentru timp mai mici decat ziua cunoasteti?

anotimpul minutul luna secunda ora

2.Ce instrumente de masura pentru timp cunoasteti?

Recunoaşte şi încercuieşte obiectele cu ajutorul cărora se măsoară timpul.

ISTRUMENTE
DE MĂSURĂ
PENTRU TIMP
ANEXA 2
Povestea ceasului cu inima

“Trăia odată un ceasornicar bătrân. Într-o zi, plimbându-se printr-o pădure de la marginea orașului, văzu
un ceas aruncat la rădăcina unui stejar. Era mare cât un băiat sau o fetiță de patru ani, avea limbile de aur și
cifrele de pietre scumpe.

Niciodată nu mai văzuse ceasornicarul un asemenea ceas! Îl privi pe toate părțile însă ceasul nu mergea. Îl
luă acasă și îl desfăcu să îl repare. Pe vremea aceea, în fiecare ceas locuia un pitic. El era cel care mișca
roțile dințate și bătea cu un ciocănel, făcând tic – tac, tic – tac…

Ceasul pe care îl găsise meșterul nu avea pitic. Avea însă un pitic într-un sertar, de la un ceas care fusese
strivit din greșeală de stăpânul său. Repară ceasornicarul ceasul și îl așeză în vitrină, doar, doar o veni
păgubitul după el.

Într-o zi trecu pe acolo împăratul care văzând ceasul dori să-l cumpere. Îl duse la palat și îl așeză în sala
tronului păzit de doi ostași.Din ziua aceea se petrecu un lucru tare ciudat....

De câte ori venea la palat câte un boier să se plângă că-l necăjesc țăranii, abia îi spunea împăratul:
“Vorbește! Îți dau voie să vorbești o oră…” că ceasul cu limbi de aur și arăta că ora trecuse! Pleca boierul
supărat, fără să apuce să deschidă gura. Dacă venea însă o văduvă, care îl învinuia pe boier că-i fură și
ultima bucățică de pâine, împăratul îi spunea:
– Ei, vorbește și tu! Îți dau voie o clipă… Și iată că după ceasul cu limbă de aur, clipa ținea, ținea și nu se
mai sfârșea… Pleca văduva numai când spusese tot ce avea pe inimă!

Dacă au văzut așa, s-au strâns boierii într-o zi și s-au dus la împărat.
– Măria ta, nu se mai poate… Ceasul Măriei tale ne face viaţa amară. Nu merge bine, Măria–ta!
L-a chemat împăratul pe ceasornicar și i-a dat ceasul să-l repare.

(…)Ajuns acasă, ceasornicarul scoase piticul din ceas și îl întrebă ce se întâmplă.

– Meștere, meștere – oftă piticul – ce să fac dacă am o inimă? Inima ține cu oamenii nevoiași și nu-i
iubește pe boierii hrăpăreți… Atunci pun ceasul să meargă mai repede sau mai încet după cum cred eu că e
bine.

Meșterul dădu din cap. Doar avea și el o inimă și-l înțelegea tare bine pe piticul cel inimos! (…)Pentru a
ieși din impas, ceasornicarul apelă la ajutorul altui meșter, care dorind să fie pe placul împăratului,
construi un pitic de fier, fără inimă, care să pună ceasul în mișcare ca și piticul adevărat.

Tare s-au bucurat boierii și împăratul de noul ceas! L-au așezat în sala tronului și, de atunci, din nou
vorbiră boierii câte o oră, iar nevoiașii câte o clipă… Apoi, îmbătrânind, piticii din ceasornice se mutară,
rând pe rând, în țara poveștilor și în locul lor fură așezați pitici de fier, sau arcuri, lanțuri, pendule și cuci.

Până în zilele noastre se cunosc ceasuri cu arc, cu lanț,cu pendule sau cu cuc, dar ceasuri cu pitic sau cu
inimă nu se mai cunosc decât în poveștile pentru copii.”

Vladimir Colin (1 mai 1921 – 6 decembrie 1991),

 Povestea ceasului cu inimă

ANEXA 3

FIŞĂ DE LUCRU

1. Desenează acele indicatoare ale fiecărui ceas, după model, respectând ora indicată în casete.

ORA 08:00 ORA 10:00 ORA 12:00 ORA 20:00

2.Completaţi orele indicate de cadranele ceasurilor:

3.Observă imaginile, descrie-le, denumind fiecare acţiune a copilului.

Arată prin desen orele la care crezi că se întâmplă aceste activităţi.

ANEXA 4
Fișă de lucru
OBIECTIV: Ordine temporală. Momentele zilei. Ceasul.
CERINŢE: Cum numim partea din zi când ne sculăm?
Cum numim partea din zi când ne culcăm?
Povesteşte în ordine cronologică ce-ai făcut azi!
Care sunt formulele de politeţe, adecvate momentelor zilei?
Anexa 5

Observati orele indicate pe ceas și răspundeți:

Paul s-a trezit la ora 7. A început cursurile la ora 8. Aplecat acasa la ora 12.
Cât timp a stat Paul la școală?

Ceasul este instrumentul pentru masurarea timpului.

El masoara trecerea timpului în ore si minute.
1 ora = 60 minute
 Acul mai
Acul mai
lung se
scurt se
numeste
numeste
minutar.
orar.
El indică
El indică
minutele.
orele.

Priviti cadranele si cititi orele si minutele indicate pe ceasul electronic:

Obsevați aceleași ore indicate pe ceasurile din imagine

Este ora sapte Este ora Este ora 8 Este ora

și un sfert 7 și jumatate fără 25 de minute 8 fără un sfert.