Curs 3 – Semne si simptome generale

I. Starea de constienta
- constienta este forma superioara de reflectare a realitatii, specifica omului;
 tulburarile de constienta
1. obnubilarea
- este dificultatea de orientare temporo-spatiala;
- pacientul are apsect de “om ratacit”;
- pacientul prezinta
- stari de somnolenta;
- el raspunde la stimuli, inclusiv la comenzile vocale, dar raspunsul este lent, neclar;
- apare in – infectii; intoxicatii; encefalopatii diverse;
2. stupoarea
- este o tulburare a starii de constienta grava;
- este dificultatea evidenta de orientare temporo-spatiala;
- pacientul prezinta
- amnezie – pierderi de memorie;
- privire fixa, fara reactie;
- el nu raspunde la comenzile vocale;
- el raspunde la stimulii durerosi, dar raspunsul este lent, neadecvat;
- apare in – intoxicatii, encefalopatii diverse, tumori;
3. obtuzia/ torpoarea
- este starea de amortire generala fizica si psihica, care se insoteste adesea de episoade de adormire, in care
pacientul prezinta lentoare in intelegerea intrebarilor si elaborarea raspunsurilor;
- pacientul se comporta ca un somnoros;
- apare in surmenajul fizic si intelectual;
 pierderile de constienta
1. lipotimia
- este pierderea brusca, partiala a starii de constienta;
- este totdeauna reversibila;
- este de scurta durata;
- sunt mentinute functiile vegetative;
- pacientul pastreaza memoria partiala a episodului de lipotimie;
- apare in – hipotensiune arteriala data de hemoragii, varsaturi, diaree; tulburari de ritm tip tahicardie/ bradicardie;
2. sincopa
- este pierderea brusca, completa a starii de constienta;
- pacientul se prabuseste brusc, iar in cadere poate suferi rani sau fracturi severe;
- este partial reversibila;
- este de scurta durata – 3-4 minute;
- dupa 15-20 de secunde de la oprirea cordului are loc relaxarea sfincteriana cu incontinenta pentru urina si fecale,
rarirea pana la oprirea respiratiei, prabusirea tensiunii arteriale;
- daca trec 5 minute – se produce decerebrarea;
- pacientul nu pastreaza memoria episodului de sincopa dar isi aminteste simptomele resimtite inainte si dupa;
- tulburari neurologice – convulsii tonico-clonice;
- cauzele sincopei
- sincopa carotidiana – apare datorita hiperreflexivitatii sinusului carotic, produsa de regiuni aterosclerotice;
- in tulburarile de ritm de tip ritm rapid, urmate de inadaptarea circulatiei cerebrale la tulburarea de ritm – ca
in fibrilatia ventriculara;
- episoadele de infarct miocardic pot debuta cu sincopa;
- apare si in angina pectorala;
- in emboliile pulmonare masive;
- lipotimia si sincopa au ca si substrat tulburarile circulatiei cerebrale;
3. coma
- este pierderea de lunga durata a starii de constienta, insotita de tulburari vegetatve, neurologice, oculare;
- exista mai multe forme clinice de coma
- starea precomatoasa – predomina obnubilarea;
- coma vigila – pacientul este confuz dar reactiv; se mentin reflexele corneean, fotomotor, deglutitia;
- coma profunda – pacientul este areactiv; reflexele sunt abolite; incontinenta pentru urina si fecale;
hiperteermie; tahicardie; tahipnee;
- coma depasita – apare moartea cerebrala, iar circulatia si respiratia sunt mentinute artificial;
- cauzele comei – metabolice – coma diabetica; endogene – hemoragii cerebrale; exogene – intoxicatii;

II. Paloarea
- este modificarea nuantei roz, normale a tegumentelor si mucoaselor, care capata o culoare deschisa;
- paloarea poate fi generalizata sau localizata;
 paloare generalizata
- poate fi determinata de
- scaderea cantitatii de hemoglobina – anemie;
- hipodezvoltarea retelei de capilare dermice;
- vasoconstrictie in starile emotionale;
- este mai greu de pus in evidenta la persoanele hiperpigmentate – se observa culoarea palmelor si a mucoaselor –
conjunctivala, linguala, bucala – pt ca ele sunt putin influentate de factori externi si permit evidentierea anemiei;
- paloarea are mai multe nuante
- paloare cu icter – pacientul este mai mult palid decat icteric – apare in icterul flavinic – anemie hemolitica;
- paloare cu culoare galbena ca ceara – apare in anemia Biermer/ pernicioasa – este un tip de anemie
megaloblastica ce apare prin deficit de B12, cauzat de deficit de factor intrinsec Castle;
- paloare “cafe au lait” – apare in EBS – endocardita bacteriana subsacuta;
- paloare marcata – pacientul este alb ca varul sau alb ca hartia – are transpiratii reci, cu tegumente umede si
reci – apare in anemia posthemoragica acuta;
- paloare gri pamantie – apare in insuficienta renala cronica;
 paloare localizata
- apare in obstructiile arteriale acute sau cronice
- cel mai frecvent apare la membrele inferioare;
- au loc modificari ale unghiilor si degetelor;
- tegumentele sunt palide, reci;
- in cazuri severe – gangrena;
III. Eritem/ Roseata
- apare in vasodilatatie exagerata sau cresterea concentratiei de oxihemoglobina in sangele periferic – poliglobulie;
- eritemul poate fi trecator sau permanent;
 ertitemul trecator
- dureaza cateva secunde, ore, zile;
- se localizeaza in principal la nivelul fetei;
- poate sa apara in – stari emotionale; expunere la soare; boli febrile;
 eritemul permanent
- generalizat – in scarlatina;
- localizat – la nivelul fetei – in lupus eritematos sistemic; la nivelul palmei – eritroza palmara – este semnul
cirozei hepatice;

IV. Cianoza
 definitie
- este coloratia in albastru a tegumentului si mucoasei, datorata cresterii peste 5 grame % a hemoglobinei reduse in
sangele capilar – valoarea normala este de 2.5 grame %;
 tipuri de cianoza
- exista cianoza adevarata si cianoza prin derivati anormali ai hemoglobinei;
- cianoza adevarata – data de cresterea hemoglobinei reduse;
- cianoza prin derivati anormali ai hemoglobinei – data de methemoglobina sau sulfhemoglobina;
A. Cianoza adevarata
1. cianoza centrala
- poate fi de cauza cardiaca sau de cauza pulmonara;
- cianoza centrala de cauza cardiaca
- apare in afectiunile cardiace cu staza pulmonara – insuficienta cardiaca globala, stanga, dreapta;
- apare in afectiunile cardiace cu sunt dreapta-stanga – manifestarile congenitale – tetralogia Fallot
- sangele pompat de inima are continut redus de oxigen;
- apare hipertrofia ventriculului drept;
- apare defect septal ventricular – exista o comunicare intre ventriculul drept si stang;
- apare afectarea ejectiei pulmonare – prin afectarea arterei pulmonare si a valvelor pulmonare;
- apare aorta catarata pe sept – aorta incepe din ventriculul drept, din dreptul defectului septal in loc sa
inceapa din ventriculul stang;
- cianoza centrala de cauza pulmonara poate fi
- cu instalare acuta – in obstructiile cailor aeriene superioare; in embolismul pulmonar;
- cu instalare cronica – in emfizemul pulmonar;
- cu instalare mixta – in cordul pulmonar cronic – este decompensarea cordului drept ca urmare a unei afectiuni
pulmonare cronice; cordul pulmonar acut;
- caracterele cianozei centrale
- intereseaza mucoasa bucala si linguala;
- este calda – pt ca lipseste staza si exista vasodilatatie prin hipercapnie;
- se amelioreaza la administrarea de oxigen;
- nu se amelioreaza la masajul lobului urechii – numita proba Lewis;
2. cianoza periferica
- apare datorita stazei;
- apare prin desaturarea exagerata a oxihemoglobinei in tesuturile periferice;
- poate fi generalizata – in insuficienta cardiaca globala;
- poate fi localizata
*cianoza in pelerina – apare in obstructia venei cave superioare;
*acrocianoza
- este o tulburare a vaselor periferice caracterizata de cianoza si extremitati reci si nedureroase;
- urechile, nasul, mainile – sunt cianotice, reci, dar nedureroase;
- apare mai frecvent la femei;
- iarna – extremitatile se pot edematia si atunci poate aparea si durerea;
*sindromul raynaud
- este o tulburare vasomotorie declansata de frig;
- se manifesta prin paloare, cianoza si apoi hiperemia degetelor;
*livido reticularis
- este o tulburare vasospastica;
- se manifesta printr-o retea albastra, marmorata, pe antebrate si gambe;
- caracterele cianozei periferice
- mucoasa bucala si limba nu sunt interesate;
- este rece – deoarece este prezenta staza;
- nu se amelioreaza la administrare de oxigen;
- dispare la masajul lobului urechii si se recoloreaza in roz deschis;
B. Cianoza prin derivati anormali ai hemoglobinei
- methemoglobinemia
- este cauzata de nitriti, fenacetina;
- este de culoare brun inchisa;
- este tranzitorie – dureaza ore, zile;
- examenul obiectiv este normal;
- sulfhemoglobinemia
- este cauzata de abuzul de analgetice; tulburari intestinale;
- este cea mai albastra;
- se mai numeste si cianoza enterogena;
V. Icterul
 definitie
- este coloratia in galben a tegumentelor, mucoaselor si sclerelor ce apare datorita cresterii bilirubinei serice peste
1.6 mg% - bilirubina rezulta din degradarea hemoglobinei;
 generalitati despre bilirubina
- se gaseste sub forma libera in ser – bilirubina libera sau indirecta;
- se gaseste sub forma glucuronoconjugata sau tauronoconjugata – bilirubina conjugata sau directa;
- bilirubina libera provine din
- 80% - din catabolismul fractiunilor hem ale eritrocielor batrane – distruse dupa 120 de zile de viata in splina –
rezulta biliverdina si apoi bilirudina;
- 20% - din catabolismul fractiunilor hem ale eritrocitelor mature din maduva hematogena sau din fractiunile
hem ale proteinelor – citocromii hepatici;
- bilirubina libera este conjugata in ficat in prezenta aicdului glucuronic si a UDP-glucuronil-transferazei;
- bilirubina conjugata este transportata in vezica biliara si eliminata cu bila in intestin;
- in intestin are loc catabolizarea bilirubinei directe la urobilinogen si stercobilinogen;
- urobilinogenul – da culoarea urinii;
- stercobilinogenul – da culoarea materiilor fecale;
 exista 2 situatii clinice
- culoarea galbena neicterica
- bilirubinemia este normala;
- mucoasele nu sunt colorate;
 - apare in administrarea de acid picric;
- apare in carotenoze – la copii – in dietele bogate in morcov;
- icterul adevarat – datorat cresterii bilirubinei serice peste 1.6 mg%;
- in functie de mecanismul de producere, icterul se imparte in 3 categorii;
 icterul prehepatic/ hemolitic
- mecanism de producere
- hemoliza accentuata a hematiilor;
- depasirea capacitatii de conjugare a ficatului;
- cauzele
- anemiile hemolitice;
- hematoamele intinse;
- incompatibilitatea la transfuzie;
- caracteristici
- este un icter deschis la culoare – icter flavinic;
- creste bilirubina indirecta;
- creste sideremia;
- cresc reticulocitele;
- urini hipercrome – creste urobilinogenul – pt ca creste bilirubina indirecta fara sa fie afectata capacitatea de
conjugare a ficatului – va creste si urobilinogenul;
- scaune hipercrome – creste stercobilinogenul – pt ca creste bilirubina indirecta fara sa fie afectata capacitatea
de conjugare a ficatului – va creste si stercobilinogenul;
- functia hepatica – este normala;
- splina – prezinta splenomegalie;
- pruritul – este absent;
 icterul hepatic
- mecanisme de producere – afectarea hepatocitelor;
- cauze – HA – hepatita acuta; HC – hepatita cronica; CH – ciroza hepatica;
- caracteristici
- este un icter rosiatic – icter rubinic;
- creste bilirubina indirecta – pt ca nu exista suficiente hepatocite care sa o conjunge;
- creste si bilirubina directa – pt ca hepatocitele afectate ce conjuga bilirubina o arunca in sange;
- urinile – hipercrome – desi scade urobilinogenul, urina contine si bilirubina conjugata;
- scaunele – hipocrome – scade stercobilinogenul;
- functia hepatica – este afectata;
- splina – prezinta splenomegalie;
- pruritul – este prezent;
 icterul posthepatic/ obstructiv
- mecanisme – se produce prin acumularea bilirubinei conjugate la nivelul ficatului, in lipsa posibilitatii de
eliminare a acesteia – incepe circulatia retrograda – bilirubina directa ajunge in sangele venos si tesuturi;
- cauze
- obstructie intrahepatica – ciroza hepatica sau neoplasm hepatic;
- obstructie extrahepatica – litiaza biliara; litiaza coledociana; neoplasm de cap de pancreas;
- caracteristici
- este un icter intens – verdinic sau negru – melanic;
- predomina bilirubina directa;
- urini hipercrome – desi scade urobilinogenul, contin bilirubina directa;
- scaune hipocrome, grasoase, chitoase;
- splina – in limite normale;
- pruritul – este prezent;
VI. Edemul
- este acumularea de lichid la nivelul spatiului interstitial, care se gaseste la nivelul tesutului celular subcutanat, in
cavitatile seroase – pleura, pericard, peritoneu – sau in spatiile interstitiale de la nivelul viscerelor;
- anasarca – este starea in care lichidul se gaseste in toate aceste teritorii;
 Inspectie – edemul este vizibil clinic
- in partile declive ale corpului – retromaleolar, pretibial, presacrat;
- in zone cu tesut celular mai lax – pleoape;
 Palpare
- la compresia pielii pe o suprafata osoasa, lasa o impresiune digitala numita godeu;
 Tipuri semiologice
- generalizate, localizate;
 Mecanisme de producere
- crestere presiunii hidrostatice
- presiunea hidrostatica – este forta exercitata de lichid pe peretii vasului;
- este presiunea care impinge apa din capilar in spatiul interstitial;
- apare la capatul arterial al capilarelor;
- valoare normala – 30 mmHg;
- scaderea presiunii coloidosmotica/ oncotica
- presiunea oncotica – este forta exercitata de albumine si alte proteine pe peretii vasului;
- sarcina electrica a proteinelor atrage apa din spatiul interstitial in capilar;
- apare la capatul venos al capilarelor;
- valoare normala 20 mmHg;
- cresterea permeabilitatii capilare;
- obstructie a drenajului limfatic;
- hipersecretia de hormon antidiuretic;
- hiperaldosteronismul;
 Edeme generalizate
1. edemul cardiac
- mecanisme de producere
- cresterea presiunii hidrostatice;
- cresterea permeabilitatii capilare
- scaderea filtratului glomerular;
- retentie de Na – prin cresterea reabsorbtiei si scaderea filtratului glomerular;
- localizare – in zonele declive ale corpului – retromaleolar, presacrat, pretibial;
- cand apare – caracter versperal, initial, se remite dupa o noapte de odihna si nu e prezent dimineata la trezire;
treptat se permanentizeaza;
- caractere – initial este alb, moale; cand se cronicizeaza devine cianotic, dur, dureros, rece;
- in ce afectiuni apare – ICD – insuficienta cardiaca dreapta; ICG – insuficienta cardiaca generalizata; pericardita
constrictiva;
2. edemul renal
- mecanisme de producere
- scaderea presiunii coloidosmotice/ oncotice – datorita hipoalbuminemiei;
- cresterea permeabilitatii capilare;
- localizare – initial – pe pleoape; apoi la nivelul cavitatilor seroase, organelor genitale externe, presacrat, gambe;
- cand apare – este mai accentuat dimineata si se diminueaza in cursul zilei;
- caractere – alb, moale, lasa godeu profund, nedureros;
- in ce afectiuni apare
- sindrom nefritic – cauzat de glomerulonefrita – rinichiul este incapabil sa mai secrete Na ingerat in
organism – se numeste edem nefritic;
- sindrom nefrotic – caauzat de hiperproteinurie > 3.5 gr/dl – duce la hipoalbuminemie secundara – duce la
scaderea presiunii coloidosmotice – duce la acumulare de apa si Na – se formeaza cel mai mare edem din
patologie – edemul nefrotic;
3. edemul hepatic
- mecanisme de producere
- cresterea presiunii hidrostatice in vena porta;
- scaderea presiunii coloidosmotice – datorita hipoalbuminemiei;
- hiperaldosteronism;
- hiperestrogenism;
- localizare – in special la nivelul membrelor inferioare;
- cand apare – apare dupa ascita; este alb-galbui; moale;
- in ce afectiune apare – in ciroza hepatica decompensata vascular;
4. edemul din mixedem – insuficienta tiroidiana
- mecanisme de producere – acumularea de mucopolizaharide la nivelul tesutului conjunctiv lax;
- localizare – la nivelul fetei, cu tendinta de generalizare;
- caractere – este alb, dur;
- in ce afectiune apare – mixedem;
5. edemul carential
- mecanism de producere – prin hipoalbuminemie – care duce la scaderea presiunii coloidosmotice;
- localizare – pe fata si membre inferioare;
- caractere – moale;
- in ce afectiune apare – carente alimentare; tulburari digestive; malabsorbtie intestinala;
6. edemul ciclic – cateminal
- mecanism de producere – hiperfoliculinemie + hiperaldosteronism secundar;
- localizare – pe fata, membre, sani;
- caractere – este alb, moale, apare ciclic – in ziua 14-15 a ciclului menstrual sau inainte de menstruatie;
7. edemul din sarcina
- mecanism de producere – compresia pe vena cava inferioara; nefropatia gravidica; hiperaldosteronism secundar;
hiperestrogenism;
- localizare – memebrele inferioare;
- caractere – alb, moale, moderat;
8. edemul iatrogen – apare ca urmare a administrarii de corticoizi, estrogen, AINS;
 Edeme localizate
1. edemul angioneurotic – quincke
- mecanisme de producere – cresterea permeabilitatii capilare;
- localizare – pe fata; buze – buze de tapir; pe pleoape; se poate extinde pe limba, laringe, glota;
- caractere
- are potential letal prin edemul glotic;
- se asociaza cu urticarie, care poate sa apara inainte, in timpul sau dupa edem;
 - este alb-roz, moale, nedureros, pruriginos;
- in ce afectiuni apare – unele reactii alergice;
2. edemul limfatic
- tipuri de edem limfatic
- inflamator – apare in limfangita primara sau secundara unei tromboflebite;
- neinflamator – apare in adenopatii sau obstructii neoplazice;
- parazitar – in filartroza;
- localizare – pe membrele inferioare;
- caractere – este alb, dur; tegumentele sunt ingrosate; localizarea este asimetrica;
- forma particulara – elefantiazisul – picioarele sunt monstruos deformate – tegumente dure, ingrosate, cu tulburari
trofice – hiperpirgmentare si ulceratie;
3. edemul venos
- mecanisme de producere – cresterea presiunii venoase intr-un teritoriu izolat prin obstructie venoasa, disfunctia
valvulelor venoase, scaderea activitatii musculare;
- caractere
- edem unilateral, cianotic, cald, dureros – in tromboflebite – in special la membrele inferioare;
- edem localizat pe fata, gat, partea superioara a toracelui, membrele superioare – edem in pelerina – in
obstructia venei cave superioare;
- edemul din insuficienta venoasa cronica
- este localizat la membrele inferioare si este amplificat de ortostatism;
- apare dupa tromboflebite si/sau varice;
- tegumente cianotice;
- este asociat cu dermatita/ ulceratie;
4. edemul inflamator
- mecanisme
- cresterea permeabilitatii capilare;
- cresterea presiunii coloidosmotice in spatiul interstitial;
- caractere – rosu; dureros; cald;
- apare in
- inflamatii superficiale – furuncul, abces;
- inflamatii profunde – abces hepatic, abces perirenal;
5. edemul neurotrofic
- intereseaza membrul paralizat; tegumentele nu isi schimba culoarea; este moale, nedureros;

VII. Discromiile
- sunt modificari ale pigmentatiei pielii;
- apar datorita tulburarilor de sinteza ale pigmentului fiziologic – melanina;
- pot fi tulburari de tip hipocromie/ acromie sau tuburari de tip hipercromie;
 tulburarile de tip hipocromie/ acromie
1. acromiile difuze – albinismul
- reprezinta lipsa totala, generalizata a pigmentatiei pielii;
- exista un deficit congenital de tirozina, nr de melanocite este normal, dar melanina nu se sintetizeaza;
- tegumentele si fanerele sunt albe;
- membranele oculare – in special irisul – sunt hipocrome;
- se asociaza cu – fotofobie – sensibilitate la lumina; oligofrenie – incetinire in dezvoltarea intelectuala; epilepsie;
2. acromiile localizate – vitilgo
- se caracterizeaza prin zone depigmentare, simetrice, cu contur nergeulat, cu zone hiperpigmentare la periferie;
- apare pe – fata, gat, antebrate, fata dorsala a mainilor, organe genitale externe;
- se asociaza cu – boala basedow – hipertiroidie; boala addison – hipocorticism; diabetul zaharat;
 tulburarile de tip hipercromie
1. hipercromiile generalizate
a. melanodermia addisoniana
- apare la nivelul tegumentelor, mucoaselor – mucoasa bucala, axila, mamelon, linia alba, zone de frictiune;
- se asociaza cu – hipotensiune arteriala; astenie – oboseala patologica a muschilor; adinamie – scadere patologica
a fortei musculare; fatigabilitate; cortizol scazut; hiponatremie si hiperkalemie;
b. hemocromatoza diabetica
- apare la diabetici; se caracterizeaza prin depuneri de fier sub formaa de hemosiderina in organele interne;
c. melanoza vagabontului
- apare in principal pe gat si scapulo-humeral – pelerina vagabontului;
- apare datorita carentelor nutritionale, inocularii substantelor toxice produse de paduchi, leziuni de grataj;
d. alte hipercromiii generalizate
- in afectiunile hepatice, in afectiunile renale;
2. hipercromiile localizate
a. fiziologice
- cloasma gravidica – pete brune, simetrice, cu contur neregulat ce apar pe fata, obraji, tample; dispar la nastere;
- hiperpigmentarea datorata varstei – pe fata dorsala a mainilor;
b. constitutionale
- pistruii/ efelidele – sunt pete pigmentare, punctiforme; au determinism familial; apar pe frunte, obraji, gat, maini;
apar la blonzi si roscati; se remit dupa 40 de ani; se intensifica la soare;
c. patologice
- nervii pigmentari – alunitele – pot fi plani sau verucosi; au potential malign;
- achantozis nigricans – reprezinta hiperpigmentarea si hiperkeratoza localizata in principal la nivelul plicilor –
axilara, cot, genitala – poate aparea ca sindrom paraneoplazic in cancere digestive, pulmonare;
- dermatita ocra – este reprezentata de pete brune, care pot conflua formand placarde; sunt localizate pe gambe;
apar in insuficienta venoasa cronica;

VIII. Leziunile elementare ale pielii

A. Leziunile solide
- sunt leziuni elementare primare, care modifica arhitectura tegumentului;
1. macula/ pata
- este o arie pigmentara, eritematoasa, vasculara nereliefata;
- exista mai multe forma de macula
- pigmentara – in melanodermii;
- eritematoasa – in rujeola;
- vasculara – angiomul – alunite rosii;
- purpura – sunt pete rosii-violacee care nu dispar la digito-presiune; dupa intinderea lor se impart in
 - petesii – in hemoragiile punctiforme;
- vibice – in hemoragiile liniare;
- echimoze – in hemoragiile intinse;
2. papula
- este o arie eritematoasa, usor reliefata;
- apare in dermatita, eczeme;
3. placa
- este o leziune maculo-papulara;
- are diametru de peste 1cm;
- apare in urticarie – are caracter fugace;
4. nodulii
- sunt leziuni solide, proeminente, localizate in derm si hipoderm;
- pot fi juxtaarticulari – in RAA sau artroza;
- forma particulara – eritemul nodos – sunt nodozitati rosii care apar pe fata anterioara a gambei, de etiologie
streptococica;
5. tuberculii
- sunt leziuni ovale, rotunde, localizate in derm;
- apar in tuberculoza, lepra;
6. tumora
- este o neoformatiune, neinflamatorie, circumscrisa, de dimensiuni diferite, cu caracter benign sau malign;
7. vegetatia
- este o excrescenta conopidiforma;
- poate avea invelis epidermic – vegetatia papilomatoasa;
- poate avea invelis keratozic – veruca;
8. lichenificarea
- este ingrosarea tegumentului prin hiperplazia tuturor straturilor tegumentare;
- apare dupa pruritul cronic sau in staza la nivelul membrelor inferioare;

B. Leziuni cu continut lichid

1. vezicula
- este o colectie de lichid situata in epiderm;
- are diametru de 1-3 mm;
- apare in varicela; zona zoster, arsuri;
2. bula/ flictena
- este o vezicula mai mare;
- are diametru de peste 5 mm;
- poate avea continut clar – in arsuri;
- poate avea continut hemoragic – in bolile de sange;
3. pustula
- este o vezicula cu continut purulent;
- apare in – acnee si furunculi – inflamatia foliculului pilos;
4. chistul
- este o colectie de lichid incapsulata situata in derm si hipoderm;
- are continut lichid sau semilichid;

C. Leziuni prin lipsa de substanta

1. escoriatia
- este lipsa superficiala de substanta;
- apare dupa traumatisme minore;
2. eroziunea
- este pierderea se substanta superficiala consecutiva unei frecari sau ruperea unei leziuni veziculare;
- se vindeca fara cicatrici; exemplu – sancrul sifilitic;
3. ulceratia
- este pierderea de substanta mai profunda cu afectarea dermului;
- dupa vindecare lasa cicatrici;
4. ragada/ fisura
- este o leziune ulcerativa cu aspect liniar, dureroasa;
- este dispusa la nivelul pliurilor si orificiilor naturale;

D. Deseuri cutanate
1. scuama
- este un depozit cornos la nivelul pielii;
- dimensiune variabila – de la 1mm – scuama furfuracee pana la forme lamelare sau lambouri – scarlatina;
2. crusta
- este o placa uscata de ser, sange, puroi;
- apare dupa eczeme;
3. escara
- este un tesut necrotic pe cale de eliminare, care apare la pacientii imobilizati la pat, datorita ischemiei si
suprainfectiei tesutului respectiv;
- apare la fese, sacrat, in calcai;

E. Sechele cutanate
- sunt elemente cutanate secundare;
- sunt consecinta proceselor de cicatrizare;
- cicatricea – este rezultatul procesului de reparare si de unire a marginilor unei leziuni;
- cicatricea defectuoasa, suprareliefata, latita si rigida – se numeste cheloid;
F. Alte leziuni ale pielii
1. atrofiile
- sunt degradarea si scaderea in grosime a tegumentului, in special la nivelul epidermului si a tesutului elastic;
- apar in – sclerodermie, lupus;
2. vergeturile
- sunt atrofii liniare care se descriu pe abdomen, fese, coapse;
- apar in – sarcina, ascita, slabire rapida;
3. tulburarile trofice
a. gangrena
- reprezintaa necroza tesutului subcutanat si a planurilor subiacente;
 - poate fi umeda sau uscata;
- apare in – diabet, embolii arteriale;
b. ulcerul perforat plantar
- este o leziune ulcerativa profunda, greu de vindecat;
- apare la nivelul ultimului metatarsian;
- apare in – diabet, tabes;
c. degeraturile
- se datoreaza frigului;
- apar la nivelul zonelor descoperite sau prost vascularizate – nas, urechi, degete;
- se pot complica cu necroza, gangrena, amputare spontana;

IX. Modificarile fanerelor

A. Parul
 Modificari cantitative
1. alopecia
- reprezinta caderea parului;
- poate fi ereditara sau dobandita;
- poate fi generalizata sau circumscrisa;
- alopecia generalizata – apare in urma citostaticelor, radioterapiei;
- alopecia circumscrisa are 2 forme
- pelada – este o alopecie insulara legata de o anomalie a foliculilor pilosi; este determinata genetic; este
determinata de hipertiroidism sau factori neuropsihici;
- calvitia/ chelia – este caderea prematura a parului la nivelul vertexului si regiunii temporale; poate fi senila
– odata cu varsta; poate fi precoce – postinfectioasa;
2. hipotricoza
- este reducerea pilozitatii;
- apare in – hipotiroidie, Addison, ciroze;
3. hipertricoza
- poate fi congenitala – “om maimuta” – la nivelul fetei si a regiunii sternale;
- poate fi dobandita – apare dupa fracturi si neoplasme;
4. hirsutismul
- la femei imbraca aspectul virilismului primar cu pilozitate faciala tip masculin – barba, mustata – si pubiana de
tip masculin – mai ales pe linia alba;
- cauze – menopauza; medicamente; anticonceptionale; paranoeplazic;
 modificari de culoare
1. canitia/ incaruntirea
- este albirea parului;
- poate fi fiziologica – odata cu varsta;
- poate fi patologica – in diabet;
- leucotrichia – este lipsa congenitala a pigmentului, localizata sau generalizata – albinism;

B. Unghiile
1. modificari de culoare
- leuconichia – unghia alba; apare in albinism, hipocalcemie, ciroza;
- melanonichia – unghia bruna; apare dupa tratamentul cu tetraciclina;
2. modificari de forma
- platonichia – unghia este plata; apare in anemia feripriva;
- koilonichia – unghia este concava, in lingurita; apare in anemia feripriva, ciroza hepatica;
- onicomicoza – unghia este opaca, ingrosata; apare in micozele unghiale;
- onicogrifoza – unghia in forma de gheara; poate fi congenitala; poate sa apara in degeraturi, arsuri;
- onicofagie – unghia este scurta, neregulata; apare in carente de fier; nevroze;
- onicoliza – este desprinderea unghiei din patul unghial; apare in diabet, panaritiu;
- unghia jumatate – jumatate de unghia alba, fara lunula; apare in uremie;
- hemoragii subunghiale in aschie – apare in EBS;
- degetele hipocratice
- unghia este bombata “in sticla de ceasornic”;
- este asociata de obicei cu hipertrofia tesuturilor moi ale ultimei falange de la maini si picioare, realizand
degetul “in bat de toba”;
- detegetele hipocratice apar in
- boli respiratorii – bronsita cronica; bronsiectazii; neoplasm pulmonar;
- boli cardiovasculare – endocardita bacteriana subacuta; stenoza de artera pulmonara; anevrism de artera
subclavie – hipocratism unilateral;
- boli digestive – ciroza biliara primitiva; tumori de intestin subtire sau de colon;
- boli de sange – policitemia vera; poliglobulii secundare;