GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.

9 BAIA MARE

„RIDICHEA URIAȘĂ”

EDUCATOARE: CHERTIȚIE MARIA GEORGIANA

 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Grupa: Mică

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?

Tema săptămânii: Legume timpurii

Tipul activității: Formare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi

Forma de realizare: Activitate integrată

Tema activității: Ridichea uriașă

Elemente componente ale activității integrate:

ADP + ALA1 + ADE + ALA2

ADP – Activități de dezvoltare personală

Întâlnirea de dimineață: „Ridichi frumoase, sănătoase”

Rutină: „Prietenul la nevoie se cunoaște!”
Tranziții:„Bat din palme”
„Pe hol noi acum plecăm /
Gustarea să o luăm /
Apoi la centre lucrăm /
Cu ridichea ne jucăm!”

ALA1 – Activități liber alese

ȘTIINȚĂ – „ Semințe de ridichi” – plantare
JOC DE MASĂ – „Ridichea” – mozaic
CONSTRUCȚII – Ridichea – din cuburi de plastic
ADE – Activități pe domenii experiențiale
DLC – Educarea limbajului – Ridichea uriașă (Se va desfășura în sectorul Bibliotecă)
 DEC – Activitate artistico-plastică – „Ridichea uriașă” – metoda celor 4 colțuri (se va
desfășura în sectorul Artă)
ALA2 – Activități liber alese
Caută ridichea – joc de atenție

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
Dimensiunea dezvoltării:
1. Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate
Comportament vizat:
1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații
problematice specific

CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

Dimensiunile dezvoltării:

1. Curiozitate, interes și initiative în învățare

Comportament vizat:
1.1. Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi.

2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)

Comportament vizat:
2.2. Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină
dificultăți.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI

SCRIERII

Dimensiunea dezvoltării:
 1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Comportamente vizate:
1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și
receptării lui (comunicare receptivă)
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor,
emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă)

SCOPUL:
Formarea deprinderii de a-și însuși și reproduce firul narativ al unei povestiri,utilizând
un limbaj corect din punct de vedere gramatical și exersarea deprinderii de a realiza o temă
artistico-plastică, utilizând tehnici diferite.

OBIECTIVE:

Să asculte povestea, reţinând titlul și personajele acesteia

Să reproducă textul poveștii pe baza imaginilor prezentate, utilizând cuvinte și expresii
din poveste
Să completeze piramida, aşezând imaginile reprezentative din poveste, în ordinea
cronologică a firului narativ
Să completeze jurnalul grafic cu imaginile corespunzătoare
Să realizeze sarcinile de lucru cu consecvență, respectând criteriile date

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ȘI PROCEDEE: Conversația, povestirea, explicația, expunerea, exercițiul,

demonstrația, brainstormingul, piramida, jurnalul grafic, metoda celor 4 colțuri.

MIJLOACE DIDACTICE: Flipchart

MATERIALE DIDACTICE: imagini cu legume timpurii, covorașul povestitor, siluetele

personajelor din poveste, ridichi, pământ, semințe, ghivece, lopățele de nisip, dopuri de plută,
bețișoare de urechi, acuarele, pahar de pictură, apă, coli de hârtie, palate pentru acuarele, scoci,
cuburi de plastic, bandă de culoare verde, bandă de culoare galbenă, imagini înfoliate cu ridichea
și bulinuțe pentru mozaic, șervețele, șervețele umede sticker imagini din poveste pentru
piramidă, coală de flichart, marker, eșarfă.

DURATA: o zi

BIBLIOGRAFIE:

 Curriculum pentru educața timpurie 2019;

 Suport pentru explicitare și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
Curriculumul pentru educație timpurie – 2019;
 Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7
ani;
 Alina, Glava, Piramida cunoașterii, Editura Diamant, Pitești, 2014;
 Metode interactive de grup, ed.Arves, 2009.
 SCENARIUL ZILEI

Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineaţă” sub genericul „Ridichi frumoase,

sănătoase” Copiii sunt aşezaţi în semicerc, pentru a putea stabili un contact vizual cu toţi
membrii grupei. Educatoarea, pentru a constitui un model de comportament, zâmbeşte, îi
priveşte, transmite căldură şi încurajare prin toate formele de comunicare – verbală şi
nonverbală.

De dimineață ne-am trezit,

La grădiniță am venit,

În semicerc să ne-așezăm,

Cu toții să ne salutăm!

Bună dimineața, copii!

Salutul se realizează printr-un joc, fiecare salutându-și colegul din stânga, spunând „Bună
dimineața, eu mănânc / nu mănânc ridichi.”

După ce ne-am adunat

Și frumos ne-am salutat

Colegii ne-am întâlnit

Oare cine n-a venit?

Prezența se realizează într-o manieră interactivă, fiecare lipindu-și poza pe ușă, pe o

ridiche din grădină, iar pentru copiii absenți, educatoarea va cere ajutorul unui copil să
lipească și pozele acestora, pe înafara grădinii.
Calendarul naturii va consta în punctarea stării vremii din ziua respective, iar mai apoi
cu ajutorul câtorva întrebări ajutătoare, vom afla: „În ce zi a săptămânii suntem?”, „Ce dată
este astăzi?”, „În ce lună/ an suntem?”, „În ce anotimp suntem?”, „Cum este vremea afară?”,
„Cum ne îmbrăcăm în acest anotimp?”. Repetăm împreună poezia despre zilele săptămânii:
 De la unu-ncep s-adun,
Prima zi se cheamă luni.

Unu și cu unu-s frați,

Cea de-a doua zi e marți.

Trei broscuțe saltă-n cercuri,

Știți c-a treia zi e miercuri?

Patru greierași vioi

Cântă pân’ se face joi.

Cucu-nvaț-a număra,

Ziua a cincea-i vinerea.

Cocostârcu-n apă stă

Ziua a șasea-i sâmbătă

Iar furnica harnică

Gătește duminică.

Zilele le știți pe toate,

Dar să-mi spuneți câte-s?

ȘAPTE!

Ei bine, dragi copii, eu vă anunț că ieri a fost prima zi din săptămână, iar azi e cea de-a doua
zi, adică marți.

Se simte cineva trist azi? Haideți să îi trimitem inimioare vesele să își transforme tristețea în
bucurie!
Acum vom face gimnastica de dimineață, iar apoi vom descoperi împreună surprizele
pregătite azi:
Mâinile le ridicăm
Pe cam noi le așezăm,
Iar apoi pe ochi, pe nas,
Pe urechi ne-a mai rămas.
Iute batem din picioare,
Palmele le lovim tare,
Umerii îi vom mișca,
Spatele-l vom îndrepta.
Lebedele-n jur privesc,
Mâinile mi le rotesc,
Morișca o-nvârtesc
Și la centre eu pornesc:
Unu, doi, unu doi,
Înainte și-napoi.
Brațele cu palme mici
Le cobori și le ridici.
Unu, doi, unu doi,
Ca o trestie le-ndoi.
Duci în sus și lași pe rând,
Brațele pân’ la pământ.
Unu, doi, unu, doi,
Ca o minge sari apoi.
Fiindcă ai cât ești de mic
Inimioară de voinic.
Stângul, dreptul, stângul, stop!
Ducem hora la mijloc!
O desfacem tot așa,
Batem talpa de podea.
Ușurel, ușurel,
Ne-nvârtim într-un inel.
Bat din palme,
 Clap, clap, clap,
Din picioare,
Trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Pe scăunele revenim.
Educatoarea îi anunță pe copii că astăzi ne bucurăm de prezența unui invitat special, pe
care îl salutăm și îi urăm bun venit, totodată invitându-l să urmărească activitățile zilei, aceasta
fiind noutatea zilei.
Activitatea continuă cu un scurt joc-exerciţiu ,,Vă plac ridichile?”; ,,De ce?”, fiecare
copil răspunzând printr-un cuvânt sau expresie la această solicitare (brainstorming), această
metodă reprezentând captarea atenției. Notez pe un flipchart toate răspunsurile copiilor, după
care trag o concluzie vizavi de tema propusă spre discuție.
Copii, astăzi veți avea ocazia de a fi niște grădinari iscusiți pentru o zi. Dacă
ascultați povestea cu mare atenție, răspundeți corect la intrebările adresate și indepliniți sarcinile
de joc de la fiecare sector, veți primi sticker care vă va oferi posibilitatea ca la sfârșitul zilei să
participați la jocul de atenție „Caută ridichea”.
Anunț copiii că le voi prezenta în cadrul activității de Educare a limbajului o poveste cu
titlul „Ridichea uriașă”. Această activitate se va desfășura cu întreg grupul de copii. Voi expune
povestea folosindu-mă de Covorașul povestitor și de siluetele personajelor din poveste.
Voi insista pe verbalizarea acțiunilor cu interpretarea textului, utilizând mimica, gestica și
tonul potrivit și le voi explica cuvintele necunoscute. Fixarea și valorificarea conținutului
povestirii se realizează pe baza planului de întrebări și al imaginilor din poveste:

Voi folosi metoda Piramida pentru consolidarea poveștii. Le voi prezenta piramida în
format 3D și le voi propune să răspundă la întrebările adresate de educatoare și să așeze
imaginile pe pătratele piramidei.

După finalul poveștii, pentru că au fost deosebit de atenți și s-au concentrat excelent,
copiii vor ieși în pauza de fruct prin tranziția „Pe hol noi acum plecăm / Gustarea să o luăm /
Apoi la centre lucrăm / Cu ridichea ne jucăm. În timp ce copiii servesc gustarea, voi aranja sala
de grupă cu materialele corespunzătoare pentru desfășurarea activităților pe centre.
Copiii vor reveni în sala de grupă și se vor îndrepta spre centre pe tranziția „Hai pe
centre să lucrăm, cu ridichea ne jucăm!”. Educatoarea va prezenta copiilor centrele care vor fi
deschise pentru activitate, se intuiesc împreună materiale, uneltele şi instrumentele de lucru şi se
dau explicaţiile necesare.
Pentru că personajele din poveste au reușit în cele din urmă să scoată ridichea, noi
vom putea desfășura azi activitățile având-o ca model.

Astfel:
La sectorul Știință, copiii vor planta semințe de ridichi pentru a avea propriile lor ridichi.
Educatoarea le va pune copiilor la dispoziție un ghiveci în care aceștia vor pune pământ cu
ajutorul lopățelelor de nisip și semințe de ridichi, totul derulânudu-se sub îndrumarea și cu
sprijinul educatoarei.
La sectorul Joc de masă, preșcolarii vor completa părțile albe din imaginile cu
ridichi cu bulinuțe roșii și verzi – mozaic. (Anexa 3)
La sectorul Construcții, educatoarea va contura pe podea cu o
bandă roșie ridichea și cu o bandă verde codița și frunzele ridichii, iar copiii vom umple aceste
cotururile cu ajutorul cuburilor de plastic de culoare roșie și verde.
Educatoarea supraveghează toate centrele insistând asupra
realizării obiectivelor propuse, oferă sprijin, încurajează activitatea individuală şi de grup. După
finalizarea sarcinilor de lucru de la centre, copiii vor primi câte un sticker, acesta oferindu-le
posibilitatea de a participa la jocul de atenție – „Caută ridichea”.
Bucuroși ca au aflat povestea, precum și că vor avea
propriile ridichi și că au realizat și celelalte activități din centrele de interes, copiii se vor deplasa
la sectorul Artă, unde îl vor descoperi ridichea uriașă, pe care doar prin lucrul în echipă o vor
putea finalize (DEC): prin metoda celor 4 colțuri, copiii vor fi împărțiți în 4 grupe, aceștia
pictând ridichea, care va fi scoasă pe o coală A1, și tăiată în 4 bucăți egale astfel: prima grupă –
dactilopictură, a doua grupă – cu dopuri de plută, a treia grupă – cu bețisoare de urechi, a patra
grupă, prin ștampilare cu o jumătate de ridiche (voi tăia o jumătate de ridiche, pe care copiii o
vor introduce în culoare, iar mai apoi vor ștampila cu ajutorul ei), iar mai apoi se vor lipi toate
aceste bucăți de hârtie de către educatoare și se va realiza astfel ridichea uriașă.

Asigurarea retenției și a transferului o voi desfășura lucrând cu întreaga grupă de copii

prin metoda Jurnalul grafic, în cadrul căruia voi adresa următoarea întrebare: „Ce alte legume
timpurii am fi putut întâlni în poveste?”, la care copiii vor avea sarcina de a descoperi și numi
imagini corespunzătoare legumelor timpurii. Fiecare imagine selectată de copil va fi așezată într-
un cadran pe o foaie de flipchart, iar dacă răspunsul este corect, atunci educatoarea va desena în
dreptul ei o față zâmbitoare.
După finalizarea jocului pentru asigurarea retenției și a transferului, copiii sunt
invitați să observe toate produsele activităţii. Se va face evaluarea zilei prin aprecieri asupra
modului de desfăşurare a zilei, al felului în care au realizat lucrările, asupra modului cum s-au
comportat pe parcursul întregii activităţi.

Pentru că toţi copiii au dat dovadă de hărnicie şi pricepere, la încheierea activităților

participăm la jocul de atenție ,,Caută ridichea!”.
Un copil este legat la ochi cu o eșarfă. Copiii stau la locurile lor în timp ce unul
dintre ei, care va fi numit de educatoare, ascunde ridichea. La comanda educatoarei, copilul legat
la ochi, îsi desface eșarfa si pornește în căutarea ridichii ascunse. Când se apropie de ridiche,
ceilalți colegi împreună cu cel care a ascuns ridichea vor spune: „cald”, când e foarte aproape
strigă: „frige”, iar dacă se depărtează îl previn prin cuvântul: „rece”. Jocul se desfăsoară prin
îndrumarea copilului cu ajutorul acestor trei cuvinte, până găseste ridichea. Jocul se reia prin
schimbarea copilului care caută ridichea ascunsă.
 ANEXA 1

RIDICHEA URIAŞĂ – POVESTE POPULARĂ

Bunicul a pus în grădiniţă o ridiche şi a crescut ridichea aceea mare, mare, cât capul
omului, şi mai mare.
Într-o zi bunicul a încercat să smulgă ridichea din pământ; şi apucând-o de frunze trage şi
trage...iar ridichea nu s-a lăsat deloc.
Moşul a chemat şi pe baba. Baba s-a prins de mijlocul moşneagului, moşneagul de
frunzele ridichii şi trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
A chemat baba şi o nepoată. Nepoţica s-a prins cu amândouă mâinile de mijlocul babei,
baba de moş şi moşul de ridiche. Trag, trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
Nepoţica a chemat căţeluşul. Căţeluşul s-a agăţat de poala nepoţicăi, nepoţica de mijlocul
babei, baba de moş şi moşul de ridiche şi trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
Iaca şi pisica să ajute şi ea la scos ridichea. Pisica s-a agăţat de coada căţelului, căţeluşul
de poala nepoţicăi, nepoţica de mijlocul babei, baba de moşneag şi trag, trag, trag, dar ridichea
tot nu s-a smuls.
- Staţi că mai aduc eu un tovarăş în ajutor! zice pisica. Şi a chemat pe şoarece. Se prinde
şoarecele de coada pisicii, pisica de căţeluş, căţeluşul de nepoţică, nepoţica de bunică, bunica de
moş, moşul de ridiche şi trag, trag...ridichea s-a smuls.
ANEXA 2