PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „Carol I”

Clasa: a V-a A
Profesor: Necula Andreea-Diana
Data: 07.02.2023

Disciplina: Limba şi literatura română

Subiectul: Textul descriptiv literar. Textul descriptiv nonliterar
Tipul lecţiei: consolidarea cunoștințelor dobândite
Scopul lecţiei: Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului
cultural
Competenţe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
Conținuturi:
Textul descriptiv literar și nonliterar
Strategii de comprehensiune: inferențe simple, împărtășirea impresiilor de lectură
Competenţe specifice vizate:
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse
2.4 Manifestarea interesului și focalizarea atenției
Obiective operaţionale:
a) cognitive:
C1: să recunoască elemente specifice descrierii;
C2: să identifice cuvinte-cheie;
C3: să recunoască trăsăturile textului descriptiv literar și nonliterar;
C4: să îşi exprime propriile opinii şi impresii;

b) afective:
A1: să introducă noile cunoștințe în propriul sistem de valori;
A2: să participe cu interes la actul de comunicare.

c) psihomotorii:
P1: să-și coordoneze atent și eficient mișcările;
P2: să-și reprime tendința de a efectua mișcări inutile.
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, aplicație online
b) Mijloace de învăţământ: marker, tablă, caiet, fișa de lucru, platforma Mentimeter
c) Forme de organizare a activităţii elevilor: frontal, individual, în echipă

1
Bibliografie:
 Cârstocea E., Columban M., Corcheș H., Kudor D., Sfîrlea L., Limba și literatura română (Pregătire completă), Grup Editorial Art, 2013.
 Davidoiu-Roman Anca, Dobra Sofia, Halaszi Monica, Sâmihăian Florentina, Limba și literatura română pentru clasa a V-a, Art Klett, 2022.
 Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Ghidul profesorului, clasa a V-a, București, Art, 2018.
 Pavelescu Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Corint, București, 2010.
 Programa şcolară pentru clasele V-VIII, Aria curriculară: limbă şi comunicare, Bucureşti, 2017.

Resurse umane: Colectiv format din 23 elevi, relativ omogen, cu ritmuri de învăţare apropiate.
Timp: 50 de minute

2
 SCENARIUL DIDACTIC

Activitatea de instruire Elemente de strategie didactică

Secvențele
Activitatea Metode și Resurse Forme de Evaluare
instruirii Activitatea elevilor
profesorului procedee materiale organizare
Organizarea Verifică prezența elevilor și pregătește Elevul de serviciu comunică prezenţa
colectivului de materialele necesare desfășurării lecţiei. elevilor.
elevi şi Verifică tema pentru acasă. Fiecare elev îşi pregătește cele
verifcarea necesare orei de limba și literatura Conversaţia Frontal
temei pentru română.
acasă
5 min.
Aprecieri
(Evocarea) verbale
Propune elevilor o imagine dintr-un articol
despre Munții Carpați:
https://www.scorilotravelvacante.ro/muntii-
Captarea
carpati-partea-salbatica-a-romaniei/
atenției Conversația Videoproiector Frontal
Solicită elevilor câte un cuvânt care să descrie Fiecare elev adaugă câte un cuvânt
5 min.
Munții Carpați, folosind platforma Mentimeter: care va apărea în timp real în slide.
https://www.menti.com/al3191kfo5np

Enunțarea Anunţă tema lecției, „Textul descriptiv literar și Recepționează mesajul și scriu în
temei şi a nonliterar” și notează pe tablă titlul acesteia. caiete titlul lecţiei. Caiete
Conversaţia Frontal
obiectivelor Precizează în mod clar obiectivele urmărite pe Tabla
1 min. parcursul activităţii.
Reactualizarea Se reactivează, prin conversație catihetică, Conversația Individual
ideilor-ancoră noțiunile de bază privind descrierea.
5 min. Aprecieri
Împarte elevilor fișa de lucru cu cele două texte. verbale
(ANEXA 1) Citesc textele propuse. individuale
ANEXA 1
Se reactualizează cunoștințele anterioare despre Răspund la întrebarea adresată.
textul descriptiv, prin oferirea de răspunsuri la (Răspuns așteptat: prezența
întrebarea: numeroasa a adejectivelor; numirea
Ce elemente ale textelor indică faptul că ambele trăsăturilor; prezentarea în mod
reprezintă descrieri? detaliat etc)

3
 Activitatea de instruire Elemente de strategie didactică
Secvențele
Activitatea Metode și Resurse Forme de Evaluare
instruirii Activitatea elevilor
profesorului procedee materiale organizare

Prezentarea În perechi
conținutului, a (Constituirea sensului)
sarcinilor de Investigația
învățare și Profesorul propune elevilor împărțirea în grupe Elevii lucrează în grupe și apoi își Caietul
dirijarea pentru rezolvarea următoarelor sarcini de lucru. confruntă răspunsurile. Manualul
învățării
30 min.
Grupa I:

1. Textul A: Conversația
a. prezintă o întâmplare;
b. descrie artistic un peisaj montan; Frontal
c. există un povestitor şi personaje; Aprecieri
d. oferă informaţii despre munţii Carpaţi. verbale
individuale
2. Transcrie din textul A două cuvinte aparţinând
câmpului lexical al:
a.naturii Elevii își prezintă răspunsurile și
b. culorilor notează împărțirea corectă.
c. însuşirilor
Conversația Manualul
3.Scrie sinonime pentru cuvintele extrase din
textul A: prăpastie, potecă, pisc.

Elevii răspund la întrebarea adresată.

Grupa II:
1. Textul B:
a. prezintă o întâmplare;
b. descrie artistic un peisaj montan;
c. există un povestitor şi personaje; Exercițiul cu Caietul de Individual
d. oferă informaţii despre munţii Carpaţi. răspuns notițe
subiectiv
Propun titluri cât mai expresive
pentru cele trei părți ale textului.

4
 Activitatea de instruire Elemente de strategie didactică
Secvențele
Activitatea Metode și Resurse Forme de Evaluare
instruirii Activitatea elevilor
profesorului procedee materiale organizare
2. Indică sursa textului B:
a. un ziar;
b. o revistă;
c. internet; Citesc variantele pe care le-au gândit.
d. o enciclopedie.
3. Cum este tonul folosit: personal, subiectiv; Exercițiul Manualul Individual
netru, obiectiv? Motivează-ți alegerea Notează strofa preferată, obiectul Caietul de
descrierii și trăsăturile acestuia. notițe

Grupa III:
1. Care este cel mai interesant lucru pe care l-ai
aflat despre Munții Carpați din textul B?
2. Cum apreciezi titlul articolului? Oferă o altă
variantă.
3. Crezi că autorul textului B a făcut ceva în mod
deosebit pentru a atrange atenția cititorului?

Explicația Tabla

Grupa IV:
1. Ce idee din textul A ți se pare
surprinzătoare?
2. Identifică în text personificări.
3. Scrie o întrebare pe care ai vrea să i-o
adresezi scriitorului textului A. Frontal

Pornind de la răspunsurile elevilor, profesorul

propune discutarea textelor în oglindă,
amintindu-le elevilor trăsăturile textului
descriptiv literar și nonliterar.

Schițează pe tablă diferențele:

Caietul de
notiţe

5
 Activitatea de instruire Elemente de strategie didactică
Secvențele
Activitatea Metode și Resurse Forme de Evaluare
instruirii Activitatea elevilor
profesorului procedee materiale organizare

Textul descriptiv literar: Individual

-prezintă impresii subiective despre un
obiect/ființă Elevii notează schema lecției.
-propune un limbaj expresiv

Textul descriptiv nonliterar: Explicația Fișa de lucru

-prezintă în detaliu un obiect/o ființă
-se referă la aspecte din realitate
-prezintă informații verificabile
-limbajul este neutru, tonul obiectiv

Pentru a fixa informațiile dobândite, propune Rezolvă exercițiile propuse.

elevilor fișa de lucru (ANEXA 3)

Solicită răspunsuri la întrebarea:

Care text vi s-a părut mai ușor de înțeles: cel Propun răspunsuri la întrebarea
literar sau cel nonliterar? De ce? adresată.

*Exercițiu cu răspuns subiectiv

6
 Activitatea de instruire Elemente de strategie didactică
Secvențele
Activitatea Metode și Resurse Forme de Evaluare
instruirii Activitatea elevilor
profesorului procedee materiale organizare

Obținerea (Reflecție) Elevii răspund individual la sarcinilie Exercițiul Fișa de lucru Individual Autoevaluare
performanței și Împarte elevilor ANEXA 4 propuse.
asigurarea
feedback-ului
2 min.
(Temă) Ascultă aprecierile profesorului și Conversația Caietul de Frontal Aprecieri
Încheierea notează tema pentru acasă. notiţe verbale
activităţii Face aprecieri asupra activității desfășurate și Tabla
2 min. notează pe tablă tema pentru acasă: exercițiul 4)
din fișa de lucru.

7
ANEXA 1

A) ”Unde te-ntorci, nu vezi decât spinări goale de munţi, B) ”Munţii Carpaţi, una dintre cele mai semnificative unităţi
întinsa domnie a prăpăstiilor şi a pustietăţilor de piatră, - niciunde relief din Europa (lungime de aproximativ 1.500 kilometri şi
copac, niciun izvor, niciun petecuţ de verdeaţă pe care să-ţi suprafaţă de 170 000 km²), constituie o componentă a sistemului
odihneşti privirea. Deasupra Babelor o lumină albă se-mprăştie montan alpin şi se desfăşoară de la Poarta Viena-Bratislava până
pe cer, un pisc înalt saprinde de cealaltă parte, apoi altul, - la Valea Timocului, dincolo de care urmează Munţii Balcani.
perdeaua de ceaţă se rupe, ş-un snop de raze, lungi suliţi Prezintă trei sectoare bine individualizate: Carpaţii Nord-Vestici,
luminoase, săgetează văile. Încă două ceasuri de urcuş suntem pe Carpaţii de Mijloc şi Carpaţii Sud-Estici, aceştia din urmă
vârful cel mai înalt al Bucegilor, pe creştetul pleşuv al Omului. aproape în totalitate pe teritoriul României, deţinând 54% din
Când te vezi aici, întâi te încearcă un fel de neastâmpăr, o dulce lanţul carpatic. Înălţimea maximă se înregistrează în Munţii Tatra
nelinişte, parca-i fi gata să zbori.(...) Priveşti uimit în toate (vârful Gerlachovka, 2.663 m). Carpaţii Româneşti sunt
părţile, respiri din adânc aerul acesta proaspăt, răcoros, ce pare că
delimitaţi, în partea de nord, de graniţa cu Ucraina, iar în partea
miroase-a zăpadă, ochii tăi sorb cu nesaţ depărtările, şi nu ştiu cede sud, de Serbia (prin intermediul Dunării). Restul limitelor
sentiment de voioşie, de copilărească semeţie te face să-ţi ridici aparţin în totalitate teritoriului României, atât la exterior, spre
fruntea şi să cauţi, falnic în jurul tău, ca şi cum, în clipa asta, unităţile de podişuri, dealuri şi câmpii, cât şi la interior, spre
anume pentru tine se-nalţă-n slăvi de pretutindeni popoarele de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Din punct de vedere
munţi...(...) Şi vârfuri multe, nenumărate, răsar din toate părţile,altimetric, limita Carpaţi-Subcarpaţi este apreciată în jurul valorii
unele din altele, se pleacă şi se-nalţă în limpezişul zărilor, ca şide 800 metri, în timp ce înspre Dealurile de Vest coboară până la
cum ar da să spargă cu zimţii lor bolta albastră a cerului. De pe 250-400 metri, iar în interior, spre Depresiunea Transilvaniei,
Omul, facem la stânga şi intrăm în Valea Cerbului, în uriaşa ecartul este foarte larg, respectiv 200-800 metri. Între limitele
spintecătură a Bucegilor, ce ţine din străjile Obârşiei până jos, înmenţionate, Carpaţii Româneşti cuprind o suprafaţă de
matca Prahovei. Păreţii crăpaţi, stâncoşi, sunt aşa de înalţi şi de aproximativ 66.300 km2 (27,8% din teritoriul ţării), iar lungimea
repezi, poteca aşa de îngustă şi fără sprijin, că uneori te opreşti cu
este de peste 910 kilometri. Aceşti munţi fac parte din categoria
frică pe câte-un colţişor de piatră în mijlocul prăpastiei, te uiţi în
munţilor mijlocii, care depăşesc 2500 metri numai pe areale
jos şi parcă ţi se taie picioarele când vezi câtă adâncime e sub foarte restrânse, în Carpaţii Meridionali. Altitudinea medie este
tine. În fund, pe trepte de stânci, s-azvârle părâul Cerbului în de 840 metri. Diferitele faze ale procesului de cutare şi înălţare a
sărituri mari, ce recheamă în închipuirea poporului goana speriată Carpaţilor, precum şi intensul vulcanism neogen, au contribuit la
a unui cerb. Din când în când te uiţi înapoi şi ţi se pare că munţiio fragmentare accentuată a spaţiului carpatic, pusă în evidenţă
se pornesc şi vin după tine.” prin mulţimea depresiunilor intramontane, mai cu seamă în
(Alexandru Vlahuţă – România pitorească) Carpaţii Orientali şi în cei Occidentali. ”

8
 (Munţii Carpaţi – enciclopediaromaniei.ro)

ANEXA 2

Grupa I:
1. Textul A:
a. prezintă o întâmplare;
b. descrie artistic un peisaj montan;
c. există un povestitor şi personaje;
d. oferă informaţii despre munţii Carpaţi.
2. Transcrie din textul A două cuvinte aparţinând câmpului lexical al:
a.naturii
b. culorilor
c. însuşirilor
3.Scrie sinonime pentru cuvintele extrase din textul A: prăpastie, potecă, pisc.

Grupa II:
1. Textul B:
a. prezintă o întâmplare;
b. descrie artistic un peisaj montan;
c. există un povestitor şi personaje;
d. oferă informaţii despre munţii Carpaţi.
2. Indică sursa textului B:
a. un ziar;
b. o revistă;
c. internet;
d. o enciclopedie.
3. Cum este tonul folosit: personal, subiectiv; netru, obiectiv? Motivează-ți alegerea.

Grupa III:
1. Care este cel mai interesant lucru pe care l-ai aflat despre Munții Carpați din textul B?
2. Cum apreciezi titlul articolului? Oferă o altă variantă.
3. Crezi că autorul textului B a făcut ceva în mod deosebit pentru a atrange atenția cititorului?

Grupa IV:

9
1. Ce idee din textul A ți se pare surprinzătoare?
2. Identifică în text personificări.
3. Scrie o întrebare pe care ai vrea să i-o adresezi scriitorului textului A.

ANEXA 3

1. Numeste cu L (literar) / N (nonliterar) trăsăturile pe care le consideri specifice fiecărui text:

1) Se referă la un aspect din realitate.
2) Prezintă impresii, percepţii subiective.
3) Prezintă informaţii care pot fi verificate.
4) Limbajul este precis.
5) Tonul este neutru.
6) Scopul textului este de a emoţiona.

2. Alege răspunsul corect. Scrie litera A (dacă afirmaţia este adevărată) sau F (dacă este falsă).
a. Cele două texte au temă comună.
b. Textul B este scris cu scopul de a impresiona cititorul.
c. În textul B toate cuvintele sunt folosite cu sensul lor obişnuit.
d. În textul A apar imagini vizuale și figuri de stil.
e. Fragmentul din textul B este un tablou de natură.
f. Ambele texte sunt descrieri literare.

3. Ce tip de text este textul descriptiv A? Dar textul descriptiv B? Motivează-ți răspunsul.

4. Redactează un text de minimum 100 de cuvinte în care să descrii un răsărit de soare în vârful Munților Carpați.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să respecţi tema şi structura textului descriptiv;
• să existe utilizezi figuri de stil, pe care le vei sublinia;
• să ai o exprimare clară, corectă, adecvată;
• să respecţi normele de ortografie şi de punctuaţie;
• să scrii lizibil şi să aşezi adecvat textul în pagină.

10
ANEXA 4
Completează următoarele afirmații:
1. Din ceea ce am învățat, cel mai important mi se
pare ...........................................................................................................................................................................................................
2. Cel mai mult mi-a plăcut
activitatea .........................................................................................................................................................................................................
3. Cel mai dificil mi s-a
părut .......................................................................................................................................................................................................

11