DUREREA

și MANAGEMENTUL DURERII
PERIOPERATORII
DEFINITIE I

➢Experiența senzorială
si emoțională
dezagreabilă asociată
cu o leziune tisulară
actuală sau potențială
DEFINITIE II

➢MECANISM DE APARARE NESPECIFIC

➢Cel mai comun simptom din starile patologice
➢Apare in caz de leziune tisulara si determina
subiectul sa actioneze pt a indeparta stimulul
dureros
DEFINITIE III
LEZIUNILE:
➢ REALE : traumatism,
arsura, incizie
chirurgicala
➢PERCEPUTE CA REALE
durerea reflectata -
durerea din regiunea
scapulo-humerala
dreapta in colica biliara
➢POTENTIALE: durerea in
membru ,,fantoma’’
dupa extirparea unor
regiuni anatomice
CLASIFICARE- EVOLUTIE

1) DURERE ACUTA
- Durere brusca, intensa, recenta,
- Bine localizata , leziune primara: boala
, traumatism
- Tablou clinic: reactie vegetativa de tip
simpaticomimetic: tahicardie, HTA
- Determină o reacție reflexă de apărare
 scop inlaturarea
agentului cauzal
- Reactie afectiv- emotionala intensa cu
anxietate si agitatie
- Dispare odata cu indepartarea leziunii
primare
- Raspunde la analgezicele obisnuite
AINS
CLASIFICARE- EVOLUȚIE

1) DURERE ACUTA
- Durerea perioperatorie- durere acuta
ce apare la pacientul chirurgical in
timpul intervenției si in perioada
postoperatorie
- Interventia chirurgicala influenteaza
durerea postoperatorie
- Interventii pe torace , abdominale, la
nivelul vaselor mari, articulații mari
sau pe coloana vertebrala  cele
mai dureroase
- Inciziile verticale mai dureroase decat
cele transversale
CLASIFICARE- EVOLUTIE
1) DUREREA CRONICA
- Durata > 3-6 luni
- Apariție continuă sau intermitenta
- Intensitate mai redusă, toleranța mai
mare
- Poate aparea si in absenta lez primare
- Tabloul clinic dominat de reactie
afectiv emotionala : depresie,
iritabilitate, tulburari de somn
- Reactia vegetativă de obicei absentă
- Evolutie variabilă se poate accentua
sau poate diminua
- Răspunde la tratamentul cu
antidepresive triciclice (amitriptilina) și
anticonvulsivante (gabapentin)
CLASIFICARE- LOCALIZARE

1) Durerea superficială
- Declansata de stimuli alogeni reprezentati de orice
factor mecanic , termic, sau chimic care produce
leziuni la nivelul teg. sau tesut sc
- Transmisa prin fibre A delta

2) DUREREA RAPIDA
Precis localizată
Componenta afectiv emoțională redusă
CLASIFICARE- LOCALIZARE
3) Durerea profundă
- Stimuli alogeni de natura somatica si
viscerala
- Muscular: ischemia, necroza, hemoragii,
contractura musculara
- Articular: inflamații membrane sinoviale,
periost, tendoane, ligamente
- Visceral: ischemia miocardica,distensia
capsulei organelor parenchimatoase,
spasm musculatura netede, artere:
intepare, taiere etc
- Transmisă prin fibre C
- Slab localizata, caracter difuz
- Fenomene vegetative
- Reacție afectiv- emoțională intensă
- Tipuri particulare
- durerea iradiata
- durerea parietala
CLASIFICARE- LOCALIZARE
DUREREA IRADIATA DUREREA PARIETALA
- Deplasarea spatiala a durerii din
zona leziunii care o produce
- Leziunile pleurei, pericarduui si
- 2 tipuri: referita si proiectata peritoneului declanseaza 2 tipuri
- Durerea referita: eroare de localizare de durere:
corticala a durerii viscerale cu - DUREREA VISCERALA: profundă,
deplasarea acesteia dinspre
profunzime spre suprafata
slab localizată si referita in caz de
Durerea anginoasa – durere referita pe leziune a foitei viscerale care are
partea stanga a toracelui superior inervatia viscerelor profunde
- Acelasi segment spinal deserveste si - Durere parietala – intensa ,
structura viscerala si tegumentul
localizata in cazul leziunii foitei
- Durerea proiectata: deplasarea durerii
somatice dinspre zona proximala spre parietale care are inervația
zona distala structurilor somatice din peretele
- Iritarea trunchiului nervului sciatic in toracic si abdominal
discopatia lombara- proiectia durerii in
membru inferior
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
➢ Stimuli : termici, mecanici,
chimici  durere

➢ Receptori : nociceptori
( TERMINATII NERVOASE
LIBERE)
-Fibre de tip A δ cu distributie superficiala
la nivelul tegumentului si tesutului sc
- Fibre de tip C cu distributie predominant
profunda la nivelul structurilor somatice si
viscerelor
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
➢Sunt receptori polimodali -
răspund la stimuli mecanici,
chimici si termici

➢Nu se adapteaza sau se

adapteaza foarte puțin daca
stimulul dureros persista
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
➢ Stimulii algogeni sunt stimuli
capabili sa induca leziuni tisulare
- DE NATURA MECANICA : presiune intensa ,
ruptura , intepare, compresie,spasm muscular,
contractie violenta, intinderea muschiului
- DE NATURA TERMICA: variatiile extreme de
temperatura
- DE NATURA CHIMICA substante eliberate din
tesuturile lezate , ischemiate sau inflamate
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
PROTONEURONUL
- Ganglionii nervilor spinali
( radacina posterioara) si ai
nervilor cranieni
- Dendritele:

 fibre mielinice subtiri A delta 6µ

• Viteza mare de conducere 10m/s
• Durerea intensa, localizata,
• Declanseaza reflexe de aparare
• Nociceptorii asociati: tegument, structurile
aparatului locomotor
fibre amielinice C 2µ
• Viteza mica de conducere 0,2 m/s
• Durere surda, fara localizare precisa
• Receptorii cu fibre C : tegumente, aparat
locomotor, viscere
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENȚE NERVOASE PERIFERICE
DEUTONEURONUL
- In coarnele posteriore
ale măduvei spinarii
- Axonii – CAI ASCENDENTE:
TRACTUL NEOSPINOTALAMIC (lateral)
• Perceperea intensității si localizării durerii
• Axonii fac sinapsa in TALAMUSUL LATERAL
( NEURONUL 3)
Aria SOMESTEZICA I - Cortex Parietal
TRACTUL PALEOSPINOTALAMIC (medial)
• Componenta afectiv-emoțională a durerii
TALAMUSUL MEDIAL ( NEURONUL 3) si
SRAA (SISTEM RENINA-ANGIOTENSINA-
ALDOSTERON)
 Cortexul de asociație, sistemul limbic,
hipotalamus
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII SI AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
CĂI DESCENDENTE
- se termină in coarnele posterioare medulare
- rol in modularea transmiterii aferențelor dureroase

TRACTUL CORTICOSPINAL
• Origine in cortexul frontal si orbital
➢ TRACTUL RETICULOSPINAL
• Origine in substanța reticulată din trunchiul cerebral și nucleii
rafeului
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII- PERIFERIC
➢ Modularea durerii= facilitarea sau
inhibitia transmiterii impulsului
nociceptiv prin mecanisme centrale
sau periferice
➢ Modularea periferica= sensibilizarea
periferica a nociceptorilor
➢ Este un mecanism de facilitare a
transmisiei durerii in conditiile
persistentei leziunilor inflamatorii
sau iritative la nivelul tesutului
periferic
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII - central

Modularea CENTRALA
➢ mecanismul prin care este
facilitată sau inhibată transmiterea
excitației la nivelul sinapsei dintre
protoneuronul si deutoneuronul căii
nociceptive, care are ca
neurotransmitator glutamatul (GLU)
si care se poate fixa pe 2 tipuri de
receptori postsinaptici
- receptorul AMPA : receptor-canal
ionic de Na+
- receptorul NMDA : receptor-canal
ionic de Na+, Ca2+ si Mg2+
BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII- CENTRAL

1.Sensibilizarea la NIVEL SPINAL

Stimul dureros – elibereaza mediatori ce
faciliteaza transmiterea durerii
2. Teoria „PORTII DE CONTROL”
“poarta de control” : reprezentata
de sinapsa dintre protoneuronul si
deutoneuronul caii nociceptive cu
dinamica controlata de interneuroni
inhibitori opiat-ergici : inhibiție
presinaptica a transmiterii
3. Inhibitia la NIVEL SPINAL
SISTEMUL DESCENDENT
ANTINOCICEPTIV
Inhibă conducerea excitației nociceptive
la nivel spinal prin activarea unor neuroni
intercalari
RASPUNSUL SISTEMIC LA DUREREA ACUTA
➢ Cardiocirculator - tahicardie, HTA,
rezistenţă vasculară , necesar
miocardic de oxigen

➢ Respirator - hiperventilaţie, travaliu

respirator ,  reflexului de tuse, a
clearencului mucociliar, mişcărilor
toracice, hipoxemie hipoventilaţie

➢ Gastrointestinal – hipersecreţia
acidităţii gastrice  ulceraţilor de
stres, greaţă, vărsături,constipaţie,
distensie abdominală, ileus
RASPUNSUL SISTEMIC LA DUREREA ACUTA
➢Urinar -  tonusului
sfincterian, retenţie urinară
➢ Hidroelectrolitic - retenţie
hidrosalină,  excreţiei K
➢ Echilibrul fluido-coagulant
-  adezivităţii plachetare,
 fibrinolizei,
hipercoagulabilitate
➢Imunitar - leucocitoză cu
limfopenie, deprimarea
sistemului reticulo-
endotelial cu predispoziţie
la infecţii
➢ Răspuns metabolic
(glucidic, proteic, lipidic) -
hiperglicemie,rezistenţă la
insulină, intoleranţă
glucidică, balanţa azotată
negativă, creşterea acizilor
graşi liberi
➢Răspuns comportamental
- anxietate, reacţii
emoţionale negative,
tulburări de somn,
depresie sau furie.
FACTORI CE INFLUENTEAZA SENSIBILITATEA
DUREROASA
➢ factori fiziologici
- vârstă
- ritmul circadian
- sexul
- ciclul ovulator, menstrual
- variaţia presiunii arteriale
➢ factori psihologici
- anxietatea de bază
- extroversiunea
- manipularea atenţiei de la stimulul dureros
-importanţa sugestiei
-fenomenele memoriei dureroase
EVALUAREA DURERII - importantă !

➢Determinarea intensității, calității și duratei

durerii
➢Pentru a ajunge la diagnostic
➢Pentru a conduce la alegerea tratamentului si
la un management corect
➢Pentru a evalua eficiența relativă a diferitelor
tratamente
METODE DE EVALUARE A DURERII
➢ calitative, mai putin
cantitative
 componenta subiectiva
a durerii
 influențe psiho-emoționale,
educațional-culturale etc.
➢ Principiul de autoevaluare:
 pacientul singur iși
apreciază gradul de durere
➢ Heteroevaluarea de
către personalul
medical
- Copil < 3 ani
- Persoane incapabile sa
comunice ( Alzheimer)
- Cei care nu pot
intelege nici un
principiu existent de
utilizare a scorurilor (
10% din populație)
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCORURI UNIDIRECTIONALE
➢Scala verbala descriptiva propusa-1986
- simplitatea dar limitata de autoevaluare a durerii
- 4 ierarhizari cu ajutorul unor adjective
standardizate:
durere ușoară
durere medie
durere puternica
durere foarte puternică
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCORURI UNIDIRECȚIONALE
➢ Scorul numeric simplu
- Acordă o nota intensivității durerii 0-10
➢ Scorul vizual- numeric
- ,, Rigla durerii’’ numerotată 0-10
- Poziționează cursorul pe cifra
corespunzatoare intensității durerii resimțite
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCORURI UNIDIRECTIONALE
➢ SCALA ANALOG VIZUALA
- rigla: 2 fețe una notata mm ( 0-100) ; o față liberă
- codificare a durerii de la 0 la 10
- pacientul- poziționează cursorul intre: ,, fara durere ’’ si ,, durerea
maxima imaginata’’ – pe fața liberă
- aprecierea intensitatii durerii
- in repaos
- la mobilizare (fizioterapie, tuse, schimbarea poziției in pat etc.)

gradul I- durere ușoară (maxim 30 mm)

grad II- durere ușoară-medie (30-50mm)
gradul III- durere de intensitate medie
(50-70 mm)
gradul IV- durere severă (70-100 mm)
METODE DE EVALUARE A DURERII
SCALE UNIDIRECTIONALE
➢SCALA SPECTRALA COLOR
DE EVALUARE A DURERII
EXPRIMAREA DE LA ALBASTRU
LA ROSU

➢ SCALA CELOR 6 FETE

cuantifica durerea in funcție
de mimică
PRINCIPII SI POSIBILITĂȚI DE COMBATERE A
SINDROMULUI ALGIC PERIOPERATOR
➢ La sf. sec. XX: DUREREA  AL 5-LEA SEMN VITAL
➢ Calitatea analgeziei postoperatorii: unul din cei mai sensibili si
specifici indicatori- reflecta CALITATEA ASISTENȚEI MEDICALE
➢ Corelare: consum OPIOIDE- NIVEL DE DEZVOLTARE AL ȚĂRII
➢ Frecvența inregistrării durerii in postoperator:
- in sala de trezire la fiecare 30 min
- in secțiile chirurgicale: se masoară la 4 ore – ziua intervenției
in rest de 2 ori pe zi ,
- dacă pacientul are durere dupa fiecare administrare de
analgezic
SCARA ANALGEZICA OMS

➢ Medicatia analgezica clasificata in trepte in functie de intensitatea efectului analgezic

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

➢ Monoterapie, combinate intre ele sau cu analgezice opioide

1) PARACETAMOL
- Actiune centrala mediata prin receptorii serotoninergici
- Acțiunea periferică: nesemnificativă
- Debutul efectului: 1h - efect maxim : 4 h
- Interacțiune aditivă cu AINS si MORFINA
- Utilizat la 70-100 % pacienti: postoperator
- Scopul prescrierii :  necesarul de opioid
- Doza toxica > 10g la adult sau > 100 mg/kg la copil
- Doza terapeutica: 1g x4/zi la adult sau 15 mg/kg /zi la copil
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS

2) ANTIINFLAMATOARELE
NESTEROIDIENE
➢ Toate AINS blocheaza Cicloxigenaza
(COX1,COX2) insa prin mecanism
diferit:
- Aspirina: acetilare
- Ibuprofenul: competitie cu PGE2
- Indometacinul: carboxilare
➢ Realizează o economisire de
morfina de 20-40 % in postoperator
➢ Fiecare 10 mg morfina economisita-
 incidenta greturilor cu 10% si a
vomei cu 5%
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
2) ANTIINFLAMATOARELE
NESTEROIDIENE
➢ Eficiența clinică: mai mare
pentru durerea acută de
origine somatică (chirurgia
ortopedică, hernii, chirurgia
toracică)
➢ Pt unele tipuri de interventii:
utilizare este contraindicată (
ORL, neurochirurgie,
oftalmologie) datorita 
riscului de sangerare
➢ Datorită reacțiilor adverse
Utilizarea in postoperator
este limitată
i.v. maxim 2 zile
P.o. maxim 5 zile ( 3 zile
dacă anterior a fost utilizată
calea i.v.)
Cel mai sigur AINS in sensul
complicațiilor postoperatorii
KETOPROFENUL
100mgx2 /zi
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
➢REACȚII ADVERSE
1)TRACTUL GASTRO-INTESTINAL :
- fenomene de iritație gastrică (epigastralgii,
gastrită, ulcer gastric, HDS, perforație gastrică,
stenoză gastrică)
- accentuate daca AINS se administrează inainte
de masa
- Combinații: AINS + PANSAMENT GASTRIC
2) APARAT RENO-URINAR
- - scaderea funcției suprarenale și a ratei
filtrării glomelrulare – retenție hidro-salina
- Nefrită tubulo-interstițială acută
- Necroza papilară acută
- NEFROPATIE ANALGEZICĂ
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
➢REACTII ADVERSE
3) APARAT CARDIOVASCULAR
  TA prin retentie hidrosalina
4) APARATULUI RESPIRATOR
- Bronhoconstricție
- Inducere/ agravare ASTM BRONSIC
5) REACȚII DE TIP ANAFILACTOID
- Erupții cutanate, bronhospasm, edem
Quincke, colaps hemodinamic
6) TOXICITATE HEPATICA (paracetamol)
7) INFERTILITATE MASCULINA
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
➢CONTRAINDICAȚII
- Inhibitoarele neselective contraindicate in boala
ulceroasă activă; la persoanele cu antecedente de ulcer
GD se administrează sub protecție gastrică (antiacide,
blocanți H2, IPP)
- Pacienți cu insuficiență renală
- Pacienți cu insuficiență hepatică
- Pacienți cu astm bronșic
ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE - AINS
CLASIFICARE DUPA MECANISMUL DE ACTIUNE
1) INHIBITORI NESELECTIVI DAR PREFERENTIALI AI COX1: aspirina,
ibuprofen, indometacin, naproxen
2) INHIBITORI NESELECTIVI DAR ECHIPOTENTI COX1 si COX2
Diclofenac
3) INHIBITORI NESELECTIVI PREFERENTIALI AI COX 2: nimesulid,
meloxicam
4) INHIBITORI SELECTIVI AI COX2: COXIBI valdecoxib, parecoxib,
rofecoxib
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
➢CLASIFICARE:
- ALCALOIZI NATURALI AI OPIULUI:
Morfină, Codeină
- DERIVATI SEMISINTETICI AI
MORFINEI: Hidromorfonă
➢ Acționează la nivelul SNC
➢ Favorizeaza procese ce controleaza
inhibitor durerea
➢ Efectele: consecinta actionarii unor
receptori specifici: opioizi ce
corespund peptidelor opioide
endogene ( antagoniști fiziologici)

- OPIOIDE DE SINTEZA :
Petidină, Metadona, Fentanil,
Dextropropoxifen, Tramadol,
Pentazocina
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
➢REACȚII ADVERSE ➢ Pot da dependența fizică și
toleranță dar nu in condițiile
doze mici pe perioade scurte administrării pe perioade
1) SNC - sedare scurte in tratamentul durerii
- mioză acute
- amețeală ➢ Depresia respiratorie poate să
apară cand este administrat in
2) LA NIVEL GASTROINTESTINAL doze mari in absența durerii
- greață
- constipație
- spasm al sfincterului Oddi
3) LA NIVEL RENAL
- retenție urinară
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
MEDICAMENT DOZA BOLUS (mg) INTERVAL DE PEV ( mg/ ora )
ADMINISTRARE (min)

FENTANYL 0,015-0,05 3-10 0,02- 0,1

HIDROMORFONA 0,1-0,5 5-15 0,2-0,5

MEPERIDINA 5-15 5-15 5-40

MORFINA 0,5-3 5-20 1-10

BUPRENORFINA 0,03-0,2 10-20

ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
➢MORFINA
- Cel mai important alcaloid
din opiu
- Actiune analgezica intensa si
electiva
- Analgezia: prin inlaturarea
caracterului de suferinta al
senzatiei dureroase care
devine suportabila
- Liniste, ameteala, confuzie,
somn, depresie respiratorie
si hTA
- Toxicitate acuta : mare
- Intoxicatia acuta: deprimarea
SNC, coma, relaxare
musculara, mioza, respir.
Cheyne- Stokes, colaps,
midriaza, paralizie respirat.
- Tratam: mentinerea deschisa
CR, mentinerea TA, Naloxona
sau Nalorfina (antidot-
combate deprimarea
respiratiei)
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
➢CODEINA

- Ester al morfinei
- Analgezie mai slaba decat morfina
- Proprietati antitusive marcate
- Pentru initierea efectului analgezic se
asociaza cu paracetamol si cafeina
sau cu acid acetilsalicilic si
paracetamol
ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN TRATAMENTUL
DURERII POSTOPERATORII
➢FENTANYL
- Opioid sintetic cu efect de 50-100 x
mai puternic decat morfina
- Pe cale transdermica ( patch), i.v. ,
epidurala
- Poate produce depresie respiratorie
in special cand este asociat cu un
sedativ ( BZD) sau rigiditate
musculara la doze mari
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢ INFILTRATIA PLAGII - La inchiderea plagii : se
OPERATORII CU ANESTEZIC infiltreaza plaga cu
LOCAL ropivacaina – analgezie 6-8
- Lidocaina: utilizare limitata ore
datorita duratei scurte de
actiune si efectelor - Reduce necesarul
neurotoxice postoperator de morfina cu
- Bupivacaina : potential 40-60 %
cardiotoxic
- Pentru articulatii: asociere-
morfina 1 mg , AINS sau
corticoizi
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢ANALGEZIA CONTROLATA
DE PACIENT ( PCA si PCEA)
- Standardul de aur in
managementul durerii
- Pompa PCA permite
administrarea automata a
dozei prescrise prin apasarea
unui buton in momentul dorit
de pacient
- Limite de securitate stabilite
de medic POMPA PCA
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢ANALGEZIA CONTROLATA EXEMPLU DE PRESCRIPTIE PCA:
- Morfina 2 mg bolus
DE PACIENT ( PCA si PCEA) - Perioada refractara 7 min
- Doza maxima pe 4 ore: 20 mg
- Accesul direct la seringa si la
setarile aparatului: imposibil - Aparatul afiseaza:
pt. pacient ( cheie electronica • Doza totala consumata
• Ultima administrare
sau cod pin) • Raportul doze cerute/ administrate
- O varianta a PCA este PCEA
care prin acelasi principiu
administreaza anestezic local
in spatiul peridural
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢RAHIANESTEZIA - Metoda foarte eficienta de
- forma de A. L-R, efectuata in coloana
vertebrala in spatiul dintre doua vertebre, care control a durerii postoperatori
presupune inteparea durei mater (implicit si a
arahnoidei) cu un ac foarte subtire si
injectarea in lichidul cefalorahihidian (LCR) a
unei substante anestezice (cel mai frecvent - Nu si-a demonstrat utilitatea
utilizate fiind bupivacaina, xilina, ropivacaina)
in interventiile pe abdomen

- In chirurgia ortopedica a
membrului inf. necesita
combinarea cu analgezia
peridurala
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢ ANALGEZIA PERIDURALA
- Tehnică remarcabilă dar puțin
utilizată
- Indispensabilă in analgezia
nașterii, in postoperator după
intervenții majore
intrabdominale, pe membrele Tehnica de anestezie
inferioare, in pancreatita acută locoregionala constand
in injectarea unei solutii
- tehnică analgezică care reduce de anestezic in spatiul
complicațiile trombembolice peridural (intre vertebre
postoperatorii, accelerează si duramater)
reluarea tranzitului intestinal și
scurtează durata de spitalizare
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢ ANALGEZIA PERINEURALA

- Aceleasi situri ca la anestezia

perineurala
- Concentrație mai mică de
anestezic: ropivacaina
- Permite ameliorarea a 90% din
pacientii operati in 24 h
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢ ANALGEZIA PERINEURALĂ

- Administrarea continuă de
anestezic local inclusiv la
domiciliu cu ajutorul
perfuzorului electric sau a
pompelor elastomerice
- Pacientul poate opri / porni
pompa elastomerica in funcție
de necesități
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII

➢ ELECTROANALGEZIA
( TEHNICA TENS)
- Stimulare electrică nervoasă
transcutanată
- Se presupune ca interferează cu
mecanismele porții de control
medular si segmentar de control
al traficului nociceptiv
TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE UTILIZATE IN
COMBATEREA DURERII POSTOPERATORII
➢ ELECTROANALGEZIA
( TEHNICA TENS)
- Crește eliberarea de opioizi
endogeni
- Electrozii se plasează in jurul plăgii
operatorii sau deasupra
- Se respectă dermatoamele
- Se include curentul electric iar
intensitatea lui se crește de catre
pacient pana la aparitia senzatiei
de furnicături
- Efectul apare in 30 min
- Eficiența: 40% din pacienți
- Necesită asocierea analgeziei pe
cale orală