Orezul

modificat
genetic
Realizator:Antoci Natalia

Masterat:Anul II
 Celputin doua miliarde de oameni
depind astazi de orez, care constituie
elementul esential al meselor zilnice. Dar
ceea ce conteaza mai mult este faptul
ca orezul e un aliment complet, capabil
sa dea putere corpului si sa curete
tesuturile in profunzime
 Cu spice gratioase, inclinate in semn de
umilinta si de ofranda adusa omului, cu o
eleganta si o frumusete discrete si cu o
personalitate fascinanta fiind intre
graminee singura capabila sa creasca in
apa orezul impresioneaza, inainte de
toate, prin capacitatea extraordinara de
a oferi hrana de fiecare zi unei mari parti
din populatia globului.
 Este o cereala cu mari virtuti terapeutice,
relevate inca din Antichitate. Se digera usor si
dezintoxica organismul, are o valoare nutritiva
exceptionala, contine aminoacizi, in special
lizine, intr-o proportie armonioasa si
echilibrata. Este, totodata, bogat in siliciu,
unul dintre mineralele rare in alte alimente,
dar indispensabil omului, caci are
proprietatea de a fixa calciul si magneziul in
organism. Astfel, orezul contribuie la
combaterea degenerescentelor arterelor, pe
care le pastreaza suple. In cazul unor maladii
grave, se recomanda sustinerea vitalitatii unei
persoane adaugand in alimentatie crema de
orez.
 Un studiu realizat de un grup de
cercettori japonezi arat c, nc de
acum 10.000 de ani, oamenii cultivau
orez modificat genetic, obinut prin
ncruciarea unor soiuri diferite ale
plantei.
 Dr.Masanori Yamasaki i colegii si de
la Universitatea din Kobe (Japonia) au
demonstrat c oamenii din vechime
selectau diferite soiuri de orez i le
combinau seminele pentru a obine o
recolt mai bun. Rezultatele cercetrii
au fost deja publicate n "Proceedings of
the National Academy of Sciences".
Descoperirea japonezilor a fost fcut
dup o analiz a genomului orezului
slbatic i a dou subspecii ale acestuia,
precizeaz Daily Mail.
 n urma unei analize, japonezii au
demonstrat ca lungimea tulpinii s-a
scurtat prin variaiile care au aprut la
nivelul unei gene, numit SD1, aceasta
fiind una dintre cele mai importante
gene existente n culturile de orez din
ultimii 50 de ani. n timp, mutaiile lui
SD1 au dus la obinerea unui orez cu
tulpini mai scurte i mai rezistente,
precum i la o productivitate mai mare
de boabe.
 Echipa nipon a ajuns la concluzia c
oamenii cavernelor erau interesai de
nlimea orezului i selecionau plante mai
scunde, cu trsturi specifice ale genei SD1.
Experii cred c "domesticirea" plantelor
implic modificarea genetic a speciilor
slbatice de orez, pentru a crea specii noi
conforme cu nevoilor umane. "n timpul
procesului de domesticire a diverselor
plante, oamenii din vechime foloseau
selecia artificial, pentru a obine semine
mai bune i fructe de mrime mai mare,
sincronizarea creterii i nfloririi plantelor i
reducerea pe ct posibil a risipirii
seminelor.
 Toate acestea au dus la schimbarea
aspectului plantelor i a altor trsturi
caracteristice "sindromului de
domesticire", explic cercettorii de la
Universitatea Kobe, din Japonia. Aceste
particulariti au dus la o cultivare mai
eficient, la o productivitate mult mai
mare i recolte de orez destinate
consumului.
 nconcluzie, rezultatele cercetrii
ntreprinse de japonezi indic faptul c
oamenilor din vechime nu le erau
strine selecia artificial i culturile de
orez modificate genetic, dei aceasta
este considerat o practic modern.
 Treimiliarde de oameni - aproape
jumatate din populatia planetei - depind
de orez, ca aliment de baza. Dintre
acestia, 10% prezinta deficit de vitamina
A, care potrivit Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, este principala cauza a orbirii
unui numar de 250.000 - 500.000 copii
anual.
 Acesta este contextul in care au fost
efectuate cercetari si experimentari
privind cultivarea unui orez modificat
genetic, care sa contina pretioasa
vitamina A.

In mod ciudat, "orezul de aur", cum este

numit noul produs, a avut atat sustinatori,
cat si numerosi detractori, din randul unor
respectabile ONG-uri, ingrijorate ca nu
cumva noul aliment sa produca efecte
neasteptate.
 Numai ca niciun efect nu pare mai
dezastruos decat faptul ca, doar in ultimii 12
ani, au murit 8 milioane de copii din intreaga
lume, din cauza deficitului de vitamina A. Se
pune intrebarea fireasca: merita sa stam in
pozitie de asteptare, sa investigam si sa
cercetam, privind cum mor sub ochii nostri
copiii planetei?
In ultimul timp, controversele pe aceasta
tema se ascut si iau aspecte ciudate. Diferite
ONG-uri, printre care se numara si cunoscuta
organizatie Greenpeace, contesta
oportunitatea de a se adopta urgent solutia
"orezului de aur".
 Spreexemplu, Institutul Federal pentru
Tehnologie din Elveia a creat un orez
modificat genetic cu coninut ridicat de
provitamin A. Acest orez, care are
boabe galbene i a devenit cunoscut sub
denumirea de orez auriu, a fost proiectat
special pentru cele circa 700 de milioane
de persoane care sufer de caren n
vitamina A i care consum orezul ca
hran de baz
 Tehnicileconvenionale de obinere a
unui astfel de orez nu sunt aplicabile,
deoarece nu exist nici o varietate de
orez care s produc provitamina A n
endosperm. Utiliznd tehnicile de
inginerie genetic, ntreaga cale de
biosintez a provitaminei A a fost
introdus orezului folosind dou gene:
una provenind de la narcise i alta de la
o bacterie. Realizatorii orezului auriu
cred c acesta poate furniza circa
jumtate din necesarul zilnic de
vitamin A prin consumul unei porii de
300 g orez pe zi
 n plus, orezul auriu a fost modificat i n
scopul soluionrii unei alte probleme
nutriionale majore: carena de fier, care
afecteaz 2,15 miliarde de persoane
(Ablkhail i Shawky, 2002). Aadar, pe
lng genele pentru sinteza -
carotenului, orezul auriu conine o gen
care mrete gradul de absorbie a
fierului din sol i alta care mrete
gradul de absorbie a acestuia n
organismul uman.
 Deimodul cel mai eficient de satisfacere
a necesarului de vitamin A i de fier al
unui organism este reprezentatde
consumul unei game largi de alimente,
cum sunt carnea roie slab i cerealele,
pentru aport de fier, i ficatul,oule,
petele gras, fructele i legumele de
culoare galben i portocalie, legumele
cu frunze verde-nchis pentru aportul de
-carotenmulte persoane din rile n curs
de dezvoltare nu au acces la acestea.
 Deoarece orezul este un aliment de baz
n aceste ri, el poate contribui cu
succes la diminuarea carenei de
vitamin A i de fier n aceste pri ale
lumii, n care alte strategii s-au dovedit
ineficiente. Orezul auriu este nc n faza
n care sufer modificri,cercettorii de
la Institutul Internaional de Cercetare a
Orezului dorind s-i mreasc coninutul
de -caroten.
 Vor mai trece civa ani pn cnd
acesta va fi gata pentru testri n cmp
(www.nutritionaustralia.org).Un alt
aliment modificat genetic, cu posibile
beneficii pentru sntatea locuitorilor
din rile n curs de dezvoltare,este un
orez care are un randament de obinere
cu 30% mai mare dect orezul normal. Ca
i orezul auriu, acesta se afl nc n stadiu
de cercetare.
 Cercetatori de la Universitatea suedeza
de stiinte agricole au creat un orez
modificat genetic, foarte hranitor si cu
slaba emisie de metan, se arata intr-un
articol din revista britanica Nature, care il
prezinta ca pe un progres in materie de
nutritie si protectie a mediului. Creat de
Chuanxin Sun si colegii sai de la
universitatea mentionata, SUSIBA2 a fost
obtinut prin modificarea orezului cu
ajutorul unei gene de orz.
 Planta a fost testata si cultivata in China trei
ani, se arata in articolul mentionat de
7sur7.be. Astfel modificat, orezul are
particularitatea ca stocheaza zaharurile
produse prin fotosinteza mai degraba in tije si
seminte decat in radacini. Prin urmare se
obtine un orez cu continut ridicat de amidon
si zahar complex.
Aceasta descoperire este in deplina
concordanta cu noile cerinte ale agriculturii:
reducerea amprentei asupra mediului, odata
cu cresterea productiei cu 70% pana in 2050
pentru a raspunde nevoilor tot mai mari ale
populatiei globului. Potrivit articolului, cultura
orezului este una dintre sursele emisiilor de
gaze cu efect de sera, aflate la originea
incalzirii climatice.
 Ea emite in principal metan (40% dintre
emisii) si oxid de azot (50%), gaze care au
o putere de incalzire de 30 si, respectiv,
300 de ori mai mare decat CO2. Orezariile
sunt responsabile de aproape 17% din
emisiile mondiale de metan, se arata in
articol. SUSIBA2 este primul orez cu emisie
slaba de metan si ar putea oferi o solutie
durabila acestei probleme, explica
cercetatorii. sursa: monitorulvn.ro
O echipa de cercetatori japonezi a
descoperit un orez modificat genetic
continand, in cantitati semnificativ
importante, proteine cunoscute pentru
activitatea lor anti-hipertensiva.
Hipertensiunea este cauza majora a
bolilor cardio-vasculare si a accidentelor
cerebrale care afecteaza 1 miliard de
persoane din lumea intreaga.
Crescand cantitatea unei proteine
numite GABA, cercetatorii au constatat o
scadere a presiunii sangvine la animalele
testate.
Cercettorii din China susin c
au descoperit o cale de a produce
mari cantiti de albumin seric
uman (ASU, o protein din
snge care este utilizat pe scar
larg n producerea de vaccinuri
i medicamente), din boabe de
orez.
 nurma unui studiu, specialitii au gsit
o modalitate de a produce proteina din
semine de orez, reuind totodat s o
purifice. Astfel, din fiecare kilogram de
orez rezult aproape 2,75 grame de
albumin. Proteina a fost testat pe
oareci, cercetarea artnd c albumina
din orez avea acelai efect ca cea
extras din sngele uman.
 Albumina seric uman este utilizat n
spitale pentru resucitarea pacienilor
care au nevoie de fluide, atunci cnd
acetia au pierdut mult snge sau au
suferit arsuri. Conform autorilor
studiului, descoperirile sugereaz c
aceste boabe de orez transgenice ar
putea fi o surs eficient pentru
producerea albuminei, avnd
capacitatea de a satisface cererea
monidial.
 Dei testele pe orez sunt complete,
metod de extragere a ASU trebuie s
obine o serie de aprobri de la
autoritile medicale pentru a putea fi
utilizat pe scar larg.
 Prima plant modificat genetic care ar
putea ajunge pe mesele noastre este
orezul ce conine proteine umane,
identice cu cele din laptele de mam.
Noul orez, creat n laboratoarele
americane, a fost obinut prin modificri
genetice operate asupra unui orez
obinuit, folosind proteinele extrase din
laptele i din saliva unor tinere mmici.
 Cercettorii americani spun c noul tip
de orez va putea fi folosit ca un veritabil
medicament pentru bebeluii care sufer
de diaree, aceast boal, provocat de
bacterii, fiind una dintre primele cauze ale
mortalitii infantile pe mapamond.
Numite adesea hran pentru
Frankenstein, alimentele modificate
genetic sunt privite cu suspiciune n
ntreaga lume chiar de ctre corpul
medical. Combinaia de gene umane cu
plante i revolt, de asemenea, pe muli
oameni religioi, care resping a priori orice
intervenie tiinific n creaia divin.
 Totui,multe dintre medicamentele pe
care toi acetia le admit cu mult mai
mare ngduin au origini mai
dubioase dect orezul cu gene umane.
Departamentul pentru Agricultur al
Statelor Unite a aprobat deja cultivarea
noului orez pe cteva plantaii din Kansas.
 O organizaie britanic numit
GeneWatch, care supravegheaz
proliferarea plantelor modificate genetic,
spune ns c exist pericolul ca noul orez s
provoace alergii severe. Chiar i n SUA, grupul
numit Uniunea Oamenilor de tiin
ngrijorai avertizeaz c plantarea n cmp
deschis a orezului respectiv ar putea altera,
prin polenizare, i alte culturi. Totui,
Laboratoarele Ventria, care au creat noua
plant folosind lactoferina i lisozima, dou
componente proteice ale unor bacterii din
lapte i din saliv, spun c orezul-
medicament va salva milioane de copii n
fiecare an, pentru c va ucide infeciile nc
din stadiu incipient.
 Orezulcare previne diareea, roiile care
combat cancerul sau cartofii care lupt
mpotriva diabetului sunt, de fapt, cele
mai ieftine medicamente ale viitorului.
 Privitor
evaluarea siguranei plantelor MG,
se consider c alimentele sunt complet
digerate i genele din produsele
alimentare consumate nu pot circula
ctre celulele recipientului. Totui aceast
presupunere nu a fost verificat pn n
momentul actual, cnd unele studii au
artat c fragmente de gene pot circula
i uneori se pot integra n cromozomi
organismului-gazd.
 Apoi a fost demonstrat c ADN-ul nu este
dezintegrat totalmente n tractul
gastrointestinal. Segmentele de ADN ingerate
pot avea dimensiunile necesare pentru a
conine gene ntregim care rmn intacte i
pot nainta ctre esuturi i pot nimeri n
snge. ADN-urile conin elemente genetice
numite CpG motif , care pot provoca
sistemul imun la o reacie de tip inflamator.
Odat eliberate n mediu, plantele MG nu
mai pot fi ngrdite. Ca toate organismele vii,
plantele MG se reproduc i aceasta este o
posibilitate pentru gene s scape n afara
zonei de cretere destinat iniial
 Calea major de a scpa n mediul
natural, slbatic, a noilor gene introduse,
este prin transfer al polenului. Majoritatea
plantelor de cultur MG aflate pe pia
actualmente conin gene marker care
confer rezisten la antibiotice, alturi
de caracterele dorite cum ar fi rezistena
fa de insecte sau erbicide.Exist riscul
ca aceste gene s fie transferate de la
plante la microorganisme productoare
de boli dac plantele transgenice sunt
utilizate ca furaj pentru animale sau ca
alimente pentru oameni.
. Aceste bacterii vor deveni prin urmare
imune la tratamentul cu antibiotice.
Cercetrile asupra existenei transferului
de gene i a dimensiunii acestuia au
nceput numai recent, de aceea datele
tiinifice existente sunt incomplete. n anul
2002, cercettorii englezi au demonstrat
pentru prima oar c materialul modificat
genetic (ADN) din alimente i gsete
calea spre bacteriile din intestinul uman,
ridicnd probleme poteniale serioase de
sntate.
 Multe plante MG au inserate gene marker
de rezisten la antibiotice deja ntr-un
stadiu timpuriu de dezvoltare. Dac
materialul genetic al acestor gene marker
gsete o cale de a ajunge n stomac,
ceea ce cercettorii de la Universitatea
Newcastle (Anglia) au sugerat c este
posibil, atunci eficacitatea antibioticelor
folosite pe scar larg ar putea fi
compromis.
 ntr-un studiu publicat n revista La
Recherche, profesorul Patrice Courvalin
de la Institutul Pasteur din Frana a
accentuat posibilitatea ca rezistena la
antibiotice s fie transferat de la
plantele transgenice n mediu i deci s
ajung n tractul digestiv. Lucrarea
atenioneaz asupra faptului c prin
cultivarea pe scar larg a plantelor
transgenice se accentueaz problema
deja dificil a bacteriilor rezistente.
 Exist suficiente date tiinifici care susin
c:
genele pot fi relativ stabile n
intestin;bacteriile pot n principiu prelua
gene n intestinul mamiferelor; transferul
orizontal de gene de la microorganismele
modificate genetic la bacterii a fost
observat n intestinul insectelor (i anume la
colembole);bacteriile din sol pot prelua
gene din sol.Deoarece aceste gene sunt
inutile i periculoase pentru sntatea
uman, multe autoriti de reglementare
din Europa se opun folosirii genelor-marker
care confer rezisten la antibiotice.