EXAMINAREA PUPILEI

Examinarea pupilei la lumina zilei şi în camera

obscură (biomicroscopia şi oftalmoscopia) este
utilă pentru a aprecia:

statica pupilară
 culoare
 formă
 poziţie
 contur
 diametru

reflexe pupilare
Pupila normală
CENTRATĂ
REFLEXIVĂ
DIAMETRUL 2-4 mm
ROTUNDĂ

MIOZĂ = DIAMETRUL PUPILAR < 2 mm

MIDRIAZĂ = DIAMETRUL PUPILAR > 4mm
ANIZOCORIE = INEGALITATE PUPILARĂ
Reflexele pupilare
Reflexul fotomotor direct
 Bolnavul este solicitat să privească la distanţă, iar
examinatorul îi acoperă ulterior ochii, fără a exercita
presiune. Se aşteaptă câteva secunde şi se descoperă unul
din ochi, apreciindu-se prezenţa şi promptitudinea miozei.
 Se repetă examinarea şi pentru ochiul congener.
Reflexul fotomotor indirect sau consensual
 Se determină acoperind unul din ochii pacientului, se
aşteaptă câteva secunde şi se descoperă brusc urmărindu-se
apariţia miozei la celălalt ochi (care nu a fost acoperit).
Examinarea se face pentru ambii ochi.
Reflexul de acomodaţie – convergenţă-mioză
 Pacientul este rugat să privească iniţial la distanţă, apoi brusc
la un obiect situat la 10-15 cm în faţa sa.
Proba colirelor se practică în prezenţa unei anizocorii
pentru identificarea pupilei patologice. În prezenţa
unei anizocorii se explorează ambele pupile

În caz de ANIZOCORIE se impun:

identificarea pupilei patologice;
stabilirea mecanismului de perturbare a antagonismului
simpato-parasimpatic (hipo/hiperfuncţie simpatică/
parasimpatică);
stabilirea etiologiei – cauza şi nivelul său de acţiune
 cocaina 4% - simpaticomimetic moderat
 homatropină 1% - parasimpaticolitic
Proba colirelor Copez –Denis

Explorarea pupilei mai mari

Tehnică
Se utilizează un simpaticomimetic moderat – cocaina 4%. Se instilează de 3-
4 ori, la un minut interval. Se urmăreşte răspunsul la 15 minute.

Rezultate
 Pupila nu se dilată – midriază spastică (sau se dilată foarte puţin),
datorită unui spasm maximal al dilatatorului pe care un
simpaticomimetic moderat nu-l poate accentua.
 Pupila se dilată semnificativ – midriază paralitică; în acest caz este
incriminată paralizia sfincterului pupilar (hipoparasimpaticotonie
echilibrată în midriază, pe care un simpaticomimetic moderat o poate
dezechilibra accentuând midriaza).
 Pupila se dilată foarte puţin – pupila normală (pupila normală la care
adăugarea unui excitant simpatic moderat deplasează uşor echilibrul
spre midriază).
Explorarea pupilei mai mici

Tehnică
Se utilizează cocaină 4% ca simpaticomimetic şi homatropină 1% ca
parasimpaticolitic.

Rezultate
Pupila nu se dilată sau se dilată foarte puţin – în mod sigur este o mioză
patologică. De acest caz pot fi răspunzătoare:
hiperfuncţia parasimpatică; aceasta generează o mioză spastică pe care
simpaticomimeticul moderat nu o învinge;
hipofuncţia simpatică, răspunzătoare de mioză paralitică pe care cocaina
nu o poate compensa.
Pupila se dilată – pupilă normală.

Pentru diagnosticul diferenţial între mioza spastică şi cea paralitică se

instilează al doilea colir, homatropina 1%:
pupila se dilată mult – mioză spastică, pe care simpaticoliticul a suprimat-o;
pupila se dilată foarte mult – mioză paralitică, homatropina 1%, care va
paraliza sfincterul, dar dilatatorul paralizat şi el nu poate provoca midriază
accentuată.