Tema 5

PRODUSELE
CURRICULARE

Curs TMC
2019-2020
 Structura cursului

Planul (cadru) de învăţământ

Programele şcolare
Manualele scolare
Metodici si alte auxiliare
Planificarile cadrelor didactice
Clasificarea
Negret-Dobridor (2003)
 documente primare – planurile de
invatamant si programele scolare/
universitare – acestea descriu norme care au
un caracter oficial si obligatoriu;
 documente secundare – manualele scolare
– au un caracter oficial dar nu si obligatoriu;
 documente tertiare – metodicile
(manualele profesorilor), culegeri din divers e
discipline scolare
 documente calendaristice, planificarile,
proiectele pedagogice etc (realizate de
cadrele didactice).
Planul (cadru) de
învăţământ (PÎ)
PÎ prevede (cuprinde) in esenta:
 disciplinele
de învăţământ
 numarul de ore (total, anual, pe semestre,
saptamanal, uneori şi pe categorii de activităţi)
De obicei, structura unui plan de invatamant
contine:
 un curriculum nucleu (core curriculum),
considerat obligatoriu, alcatuit din discipline
ca limba materna, matematica, fizica, stiintele
socio-umane etc;
 un curriculum secundar, alcatuit din discipline
optionale si facultative (centrate pe cel care
invata).
Tipuri de
discipline de învăţământ:

a) dupa cultura generala sau profesionala

incorporata
 fundamentale;
 de specializare;

b) dupa gradul de obligativitate si alegere

 obligatorii;
 opţionale;
 facultative;
Numarul de ore (dupa LEN 2011)
alocat saptamanal disciplinelor de
invatamant
 Este de maximum
20 de ore - învatamântul primar,
25 de ore - învatamântul gimnazial
30 de ore - învatamântul liceal.
Aceste ore sunt alocate atât pentru predare si
evaluare, cât si pentru învatarea în clasa, asistata
de cadrul didactic, a continuturilor predate,
conform prezentei legi.
 Prin exceptie de la aceste prevederi, numarul
maxim de ore poate fi depasit cu numarul de
ore prevazute pentru studierea limbii materne, a
istoriei si traditiei minoritatilor si a
învatamântului bilingv.
Curriculum Naţional – plan de
invatamant

-Curriculum nucleu – planul cadru

de învăţământ (stabilit la nivel central/
national, pentru ciclurile primar,
gimnazial şi liceal, pe clase şi discipline
şcolare. Se mai numeste si trunchi
comun.

 Curriculum la decizia şcolii (CDS)

Ponderi curriculum
nucleu si CDS

 În cadrul Curriculumului National,

disciplinele obligatorii au o pondere de
80% în planurile-cadru pentru
învatamântul obligatoriu si de 70% în
planurile-cadru pentru liceu.
 În cadrul Curriculumului National,
disciplinele optionale (la decizia scolii)
au o pondere de 20% în planurile-cadru
pentru învatamântul obligatoriu si de
30% în planurile-cadru pentru liceu.
Ariile curriculare
 Limbă şi comunicare
 Matematică şi ştiinţe ale naturii
 Om şi societate
 Arte
 Educaţie fizică şi sport
 Tehnologii
 Consiliere si orientare
Exemple de planuri de
invatamant

 Prescolar
 Primar
 Gimnazial
 Liceal
 Invatamant special
 Invatamant universitar
Programele şcolare

 Programele scolare stabilesc, pentru fiecare

disciplina, domeniu de studiu/modul de
pregatire din planul de învatamânt,
finalitatile urmarite si evidentiaza
continuturile fundamentale de ordin teoretic,
experimental si aplicativ, oferind orientari
metodologice generale pentru realizarea si
evaluarea acestora (LEN, art.55,2).
 Programa este deci documentul care
detaliaza continutul ficarui obiect/disciplina
de invatamant. Dupa definitia din lege,
detalierea are in vedere:
 finalitatile (obiectivele);
 continuturile fundamentale;
 orientarile metodologice.
Modalitati de structurare a
programelor
 clasic (centrate pe cunostinte si
informatii) - cu obiective generale
enuntate la partea introductiva;
 centrate pe obiective psihopedagogice -
elaborate in termeni de deprinderi,
abilitati, capacitati si competente pe care
trebuie sa le invete (formeze) copilul
 combinate - cu accent atat pe obiective
psihopedagogice cat si pe detalierea
continuturilor in termeni de informatii
Importanta si destinatia
programei scolare

 Programa şcolară este considerată

o componentă de bază a
Curriculum-ului Naţional, respectiv
Curriculum-ul proiectat - pentru o
anumita disciplina de invatamant -
(intenţionat sau recomandat),
destinată autorilor de manuale ca şi
profesorilor, ca instrument
curricular de orientare generală în
predare-învăţare.
Modelului curricular al disciplinei -
continut

 obiectivele cadru ale disciplinei (pe arii

curiculare);
 obiectivele de referinţă (pe discipline), pe
baza cărora profesorul stabileşte obiectivele
operaţionale);
 exemple de activităţi de învăţare
recomandate;
 conţinuturile – lista temelor propuse;
 standarde curriculare de performanţă –
criterii de evaluare a calităţii procesului de
învăţare, vizează certificarea competenţelor
şcolare dobândite.
Legea educatiei din 2011 privind programele

Se precizeaza ca prevederile programelor scolare sunt

obligatorii in procent de 75%, restul fiind la dispozitia
profesorului (25%) care il poate folosi pentru:
 invatare remediala (copii cu probleme);
 consolidare;
 stimulare elevi capabili de performante superioare.

Exemple de programe (seminar)...

Rolul programei in invatamant

 
Manualele scolare. Specificul
 Manualul este documentul curricular auxiliar
(secundar) care dezvolta, aprofundeaza si
concretizeaza - pe principiul accesibilitatii la
particularitatile de varsta - continutul
programei.
 Este un document de orientare pentru
profesor si un instrument de lucru, adesea cel
mai important, pentru elevi.
 Manualul trebuie sa urmeze indeaproape
programa scolara, detaliind si concretizand in
limbaj si modalitati adecvate de prezentare
continuturile necesare pentru a se atinge
obiectivele pedagogice.
Functiile manualului:
 de informare - ofera informatii…elevului
si celor interesati;
 de formare - ofera ocazia formarii si
exersarii deprinderilor, a formarii
capacitatilor si a tehnicilor de munca
intelectuala, dar si de formare si
stimulare a motivatiei, a intereselor de
cunoastere;
 autoinstruirea si formarea unui stil de
lucru - valente formative superioare.
 Structura unui manual

 obiectivele pedagogice, urmarite,

enuntate pe intelesul elevilor;
 sarcinile de invatare conexe obiectivelor;
 informatii utile realizarii sarcinilor de
invatare, cat mai clar si sugestiv
exprimate;
 sarcini de lucru suplimentare, pentru
aprofundarea studiului;
 surse suplimentare pentru completarea
cunostintelor;
 exercitii de autoevaluare etc.
 Manualul alternativ

 Legea 1/2011 privind manualele scolare

(art.59)
 Manualele scolare se elaboreaza si se
evalueaza pe baza programelor scolare
aprobate de Ministerul Educatiei...
Ministerul Educatiei reglementeaza
elaborarea de manuale scolare alternative.
 Cadrele didactice selecteaza si le
recomanda elevilor, în baza libertatii
initiativei
profesionale, acele manuale scolare din lista
celor aprobate de Ministerul Educatiei care
vor fi utilizate în procesul didactic.
Documente tertiare. Metodici

 Metodicile, denumite de unii ‘manuale ale

profesorilor’ sunt in fapt ‘didactici de specialitate’
pe care profesorii se pot baza in activitatea la clasa.
Structura unei metodici
 modulul pedagogic al disciplinei;
 finalitatile (obiectivele) disciplinei;
 standardele de performanta pe ani de studiu,
semestre, capitole;
 proiecte pedagogice model pentru activitati
didactice;
 baterii de teste docimologice (predictive, formative,
sumative);
 recomandari bibliografice pentru aprofundarea
pedagogica si de specialitate.
 
Alte auxiliare curriculare

 Ghiduri
 Culegeri (pe tematica unor
discipline de invatamant
 Dictionare
 Atlase
 Altele…
Planificarile calendaristice.
Proiectele didactice

 Planificarile calendaristice sunt

documente realizate de cadrele didactice,
care
 transpun pe durate de timp (semestrial,
anual) programele scolare, in baza metodicii
de specialitate si a principiilor didactice.
 Proiectul didactic, dar acesta va fi
dezvoltat la tema corespunzatoare a unui alt
curs din domeniul stiintelor educatiei.