MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „CHRISTIANA” TÎRGOVIŞTE

DOMENIUL - SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ – ASISTENT MEDICAL GENERALIST

 
  
 

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
 
 
 
 
 
ÎNDRUMĂTOR :
M.I. SUGEAC-ONCESCU MĂDĂLINA
ABSOLVENT:
VLAD I. IULIANA
 
 
TÂRGOVIŞTE
2020
Angina pectorală (angina de piept) este o entitate
clinică ce face parte din cardiopatia ischemică
dureroasă. Este un sindrom, care se definește, în
primul rând, printr-o durere ischemică
miocardică, cel mai deseori specifică, la care se
pot asocia modificări ECG, bioumorale sau
coronarografice sugestive. Se mai poate definii ca
un sindrom clinic determinat de o ischemie
miocardică pasageră însoțită de durere.
INIMA - ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
Cauze determinante:
• arterioscleroza coronarianǎ = se manifestǎ sub formă de stenozari sau obliterǎri
coronariene;
• cardiopatii valvulare = stenoza aorticǎ şi mai rar stenoza mitrală şi insuficiență aorticǎ,
• alte cauze: coronarita reumatismalǎ, coronarita ricketsianǎ (la zootehnicieni,
veterinari) trombangeita obliterantǎ.
• Cauze favorizante:
• Diabetul zaharat,
• Hipertensiunea arterialǎ sistemicǎ,
• Tulburari de ritm mai mari de 180 - 200 bǎtǎi pe minut,
• Bolile aparatului digestiv:
– litiaza biliarǎ,
– colecistitele cronice,
– ulcerul gastric şi duodenal,
– hernia diafragmaticǎ,
• Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene),
• Tabagismul.
ISCHEMIA SILENŢIOASĂ
• Se cunoaște astăzi că stenozele coronariene nu sunt complet fixe – cu
diametrul nemodificabil - și că acesta poate varia strâmtorându-se printr-o
componentă spastică sau lărgindu-se printr-o componentă
dilatatoare.Exixstența acestor componente explică unele variații în apariția
acceselor anginoase. S-a mai constatat că segmentul coronarianstenozat
posedă o inervație simpatică mai bogată, cu prezența de mai mulți
alfareceptori care au o sensibilitate mai mare și că, la acest nivel, au loc
contracții fazice.
• Pe de altă parte, efectul ischemic asupra miocardului este complex,
conducând la diminuarea depozitelor intramiocitare de fosfați macroergici.
Excitațiile chimice nociceptive sunt recepționate de terminațiile nervoase
simpatice și sunt conduse prin nervii cardiaci la ganglionii cervicali
simpatici, de unde, prin ramurile comunicante, ajung în măduva spinării,
în primele patru segmente toracale.
BOALA CORONARIANĂ
• Simptomatologia clinică a anginei de piept este dominată de durerea
precordială, cu anumite caractere specifice durerii de natură coronariană.
Durerea apare în majoritatea cazurilor la efort sau la emoții, iar în unele
cazuri și in repaus. Ea mai poate apărea după mese abundente, expunere
la rece, mers împotriva vântului, etc. Durerea este descrisă de bolnav ca
având caracter constrictiv sau de arsură ori de apăsare.
• Sediul durerii este retrosternal sau pe întreaga arie precordială. Durerea
poate fi limitată numai la aceste zone sau iradiază în umărul și brațul
stâng și pe marginea cubitală a acestuia până la degetul mic și uneori
bibrahial, putând cuprinde întreg toracele și ambele membre superioare.
• Durerea mai poate iradia în regiunea intrascapulară stângă,
interscapulovertebrală, submaxilară, laterocervicală stângă, în maxilar,
bolta palatină sau chiar într-o măsea cariată. Iradierea durerii se poate
extinde chiar spre regiunea occipitală sau spre epigastru și chiar în
regiunea lombară și scrot.
• Intensitatea durerii este variabilă, de la o simplă jenă sau apăsare
precordială, la durerea violentă cu caracter de zdrobire.
DUREREA ÎN ANGINA PECTORALĂ