UNIVERSITATEA ,,DIMITRIE CANTEMIR” TÎRGU-MUREȘ

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

MASTERAT ASIGURAREA CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

INFLUENȚA TRADIȚIILE STRĂMOȘEȘTI

ASUPRA DEZVOLTĂRII ARMONIOASE A
ELEVILOR DE GIMNAZIU

Coordonator: Absolvent:
prof. univ. dr. Elena-Adriana Tomulețiu Gianina-Bianca (Lungu) Deteșan
CUPRINS:
 CAPITOLUL 1 Introducere și motivarea temei
 CAPITOLUL 2 Cadrul teoretic al problemei studiate
 CAPITOLUL 3 Obiectivele și ipotezele cercetării
 CAPITOLUL 4 Metodologia cercetării
 CAPITOLUL 5 Rezultatetele cercetării pedagogice și
interpreatrea acestora
 CAPITOLUL 6 Concluzii și implicații
CAPITOLUL 1 Introducere și motivarea temei
 Lucrarea de față se dorește a fi un semnal tras împotriva uitării în planul
promovării valorilor spirituale, conturării și susținerii demnității identitare
a elevului și colectivității de care acesta aparține.
 Am avut ca punct de plecare în redactarea lucrării nevoia implicării mai
puternice în dezvoltarea identității culturale în sălile de clasă, în vederea
pregătirii elevilor pentru o comunicare interculturală și o dezvoltare
armonioasă.
 Am urmărit dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul valorilor
tradiționale prin intermediul operelor populare, prin recuperarea
folclorului, prin dramatizarea unor obiceiuri, prin descoperirea artei
populare, prin parcurgerea unui drum simbolic în trecut și, nu în ultimul
rând, prin cultivarea memoriei personale prin autoeducare.
CAPITOLUL 2 Cadrul teoretic al problemei studiate

instructiv-educativ în activităţile
2.2 Particularităţi ale procesului

folclorice din învăţământul

2.1 Introducere în folclorul

2.1.1 Definirea
conceptului de folclor 2.2.1 Literatura populară
– componentă a
românesc

gimnazial
2.1.2 Veșnicia s-a născut folclorului românesc
la sat 2.2.2 Accente curriculare
în abordarea noțiunilor
1.3 Obiceiuri strămoșești, de folclor în gimnaziu
tradiții folclorice pe
parcursul anului
 CAPITOLUL 3 Obiectivele și ipotezele cercetării
Scopul cercetării Obiectivele cercetării
Cercetarea-acțiune intitulată „Influența  construirea argumentativă a bazei conceptuale
tradițiilor strămoșești asupra noi în care se înscrie cercetarea;
dezvoltării armonioase a elevilor de
 stabilirea eșantionului de conținut al lucrării;
gimnaziu” a pornit de la premisa că
fiecare copil este unic prin ritmul de  crearea unor instrumente adecvate și valide
dezvoltare și prin nevoile acestuia, iar pentru evaluarea formativă a acestor competențe;
activitățile folclorice reprezintă  proiectarea secvențelor didactice în care s-a
elementele cheie în dezvoltarea realizat dezvoltarea armonioasă a elevilor;
armonioasă, adaptarea și integrarea  analiza și interpretarea datelor obținute în cadrul
socială. experimentului pedagogic;
Scopul cercetării a fost investigarea  formularea de concluzii privind eficiența
rolului pe care îl au tradițiile
instrumentelor, metodelor și stradegiilor folosite.
strămoșești în dezvoltarea armonioasă
a elevilor de gimnaziu.
 Ipoteza cercetării

Dacă în cadrul demersului didactic se

valorifică activitățile folclorice și
obiceiurile strămoșești, atunci elevii
devin mai sociabili, mai sensibili, cu un
comportament pașnic și o atitudine
pozitivă față viață.

Variabila independentă a cercetării

 utilizarea sistematică a elementelor folclorice și valorificarea activităților populare;

Variabilele dependente ale

cercetării
asigurarea dezvoltării armonioase a elevilor de gimnaziu;
dobândirea unui set de valori privind identitatea culturală;
dezvoltarea unor abilități sociale care includ toleranța, cooperarea, asertivitatea,
empatia, responsabilitatea.
 CAPITOLUL 4 Metodologia cercetării
 Tipul cercetării: cercetare practico-aplicativă
 Locul desfăşurării experimentului: Școala Gimnazială „Gheorghe Șincai ”, Râciu
 Perioada de cercetare: septembrie 2017 - mai 2018.
 Eșantionul de subiecți
Cercetarea psihopedagogică s-a desfăşurat în perioada septembrie 2017 - mai 2018 la Școala
Gimnazială „Gheorghe Șincai ”, Râciu; eșantionul unic de subiecți a fost format din 22 de elevi de
gimnaziu, cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani.
 Stabilirea eşantionului de conţinut
Eşantionul de conţinut selectat presupune susținerea unor activități folclorice, fie prin jocuri de rol,
fie prin prezentarea unor proiecte sau excursii tematice, într-o manieră activă, educativă și
atractivă. Activitățile pentru cercetare au fost selectate în funcție de impactul lor asupra dezvoltării
armonioase a elevilor.
 Instrumentele de investigare
 Metoda experimentului didactic;
 Metoda observației sistematice;
 Metoda chestionarului
 Metoda analizei produselor activității a subiecților educați.
4.3 Designul experimental

Etapa Acţiunea Termen de realizare

I  Studiul bibliografiei de specialitate Semestrul I al anului şcolar
Etapa  Analiza contextului curricular al 2017-2018 (septembrie)
preexperimentală experimentului  

 Pre-testul Semestrul I al anului şcolar

 Corectarea testului 2017-2018 (octombrie)
 Alegerea grupei experimentale  
 Proiectarea scenariilor didactice

II  Experimentul propriu-zis Semestrul I al anului şcolar

Etapa experimentală  Scenarii didactice în care se aplică tehnici 2017-2018 (noiembrie
eficiente de comunicare și de dezvoltare a -februarie)
abilităților sociale.  

III  Testul final Semestrul al II-lea al anului

Etapa  Analiza datelor şcolar 2017-2018 (martie-mai)
postexperimentală  Interpretarea rezultatelor
 CAPITOLUL 5 Rezultatetele cercetării pedagogice
și interpreatrea acestora
 5.1.1 Etapa preexperimentală
 alcătuirea eșantionului de conținut;
 alcătuirea eșantionului unic de participanți;
 stabilirea nivelului cunoștințelor deținute de elevi privind noțiunile de folclor;
 

Graficul 1.5 Cunoaşterea elementelor componente ale folclorului românesc

12 11

10

8
6
6

4
2 2
2 1

0
deloc foarte putin putin mult foarte mult
 5.1.2 Etapa experimentului formativ 5.1.3 Etapa postexperimentală

Titlul activității Competențe dezvoltate

Proiectul:
 Insuflarea abilității de empatizare Etapa postexperimentală s-a desfășurat
Întoarcerea la obârșie
cu cei din jurul nostru; în perioada martie-mai 2018 și a
Interviuri rurale  Integrarea cunoştinţelor privind constat în reaplicarea Chestionarul de
Serbare 1 Decembrie literatura română într-o viziune folclor, utilizate și în etapa
coerentă asupra folclorului literar; preexperimentală, în următoarele
Șezătoare literară  Sporirea gândirii pozitive și a scopuri:
Activități spiritului de învingător; • relevarea modului de evoluție a
 Interiorizarea și asimiliarea eșantionului unic în diferite faze ale
meșteșugărești
valorilor populare; experimentului;
Olimpiada satelor  Păstrarea valorilor spirituale; • compararea datelor și a rezultatelor
 Dezvoltarea interesului și a finale cu cele de la începutul
Vizită la muzee
motivației pentru studiul valorilor experimentului;
Realizarea unui tradiționale; • stabilirea eficienței sctivităților nou
mini-muzeu al școlii  Ameliorarea comportamentelor introduse.
antisociale.
Serbare Ziua Eroilor
 5.2. Interpretarea rezultatelor
Grafic 5.5 Cunoaşterea elementelor componente
 Comparând răspunsurile elevilor din etapa ale folclorului românesc
preexperimentală cu cele din etapa
12
postexperimentală, putem observa că, în 11
urma desfăşurării activităţilor folclorice, 10
elevii preţuiesc valorile culturale,
folclorice şi istorice ale poporului nostru, 8 8
7
au un simț patriotic mult mai dezvoltat, se
6 6
integrează mult mai ușor în colective
Testul initial
sociale, au dobândit o gândire 4
independentă, toleranţă faţă de ideile noi, 3 Testul final

capacitatea de a descoperi probleme noi 2 2 2 2

1
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi
0
posibilitatea de a critica constructiv.  deloc foarte putin putin mult foarte mult
 5.2. Interpretarea rezultatelor

Grafic 6.5 Cunoașterea operelor populare vs. Întrebați fiind dacă trebuie transmise valorile culturale,
Recunoaşterea trăsăturilor unei opere literare 17 elevi consideră că transmiterea obiceiurilor este
importantă pentru că dezvoltă sentimentul unităţii (12
10
9
9 9 9 elevi) şi al apartenenţei (14 elevi), îi ajută la socializare şi
8 cultivă abilități de comunicare (11 elevi).
7
7
6
5
4 3 deloc
3 8
3
1 1
2 2
2 foarte putin
1 1 1
1
0
putin
Cunoşti operele populare: literare, muzicale, Poţi recunoaşte trăsătura orală, anonimă, colectivă
etnografice şi dramatice? şi sincretică a unei opere literare?
9
mult

foarte mult
5.2. Interpretarea rezultatelor
 Prin activitățile întreprinse am reușit să direcţionez energiile elevilor în acțiuni
constructive, spre comportamente adecvate, pozitive, constante pentru tot restul
vieţii. Prin rezultatele obţinute, s-a constatat că elevii care au participat la
programul formativ sunt, în mare măsură, deschişi pentru a recepţiona noul,
pentru a înlocui comportamente neadecvate mediului şcolar şi social cu altele,
dezirabile, contribuind la optimizarea educaţiei în şcoală. Rezultatul cel mai
edificator în acest sens este faptul că elevii implicaţi în experiment şi-au echilibrat
stilul relaţional şi acest lucru este evident atât în timpul orelor de curs, cât şi în
timpul pauzelor, prin curtea şcolii.
 Interpretând rezultatele obţinute, pot afirma, cu certitudine, că valorile satului
românesc reprezintă punct de interes pentru elevii de gimnaziu şi punct de
interes pentru cercetător, fiind un ajutor în demersul de formare atitudinală şi
comportamentală a acestora, în conformitate cu valorile arhetipale.
CAPITOLUL 6 Concluzii și implicații
 Prin cercetarea de faţă mi-am propus asimilarea de către elevi a unui sistem de
valori aparţinând culturii şi civilizaţiei populare tradiţionale româneşti, prin
intermediul cărora să elimin, parţial sau total, atitudinile şi comportamentele
negative ale elevilor. Am îndrăznit să privesc înspre o schimbare de paradigmă,
trecând de la un învăţământ centrat pe cunoştinţe la un învăţământ în care
cunoştinţele să devină, în exclusivitate, generatoare de atitudini şi comportamente
pozitive, cu menirea de a “însănătoşi” relaţionarea indivizilor în cadrul grupului-
clasă şi a grupului-şcoală. Am convingerea că o atare relaţionare este pusă în slujba
autoformării elevilor şi, implicit, a dezvoltării acţiunilor sociale morale.
 Rezultatele studiului au demonstrat că elevii manifestă încredere, sinceritate,
acceptă diversitatea de opinii și, nu în ultimul rând, exprimă atitudini pozitive față
de țară și popor, sunt receptivi la tot ce înseamnă nou, sunt capabili să desprindă
asemănările unor specii literare, să-și extragă valorile patriotice, estetice și morale.