Jocurile de creaţie

https://youtu.be/frJ2qnNDslU
 Jocul de creaţie caracteristică
• Studiile psihologilor afirmă o caracteristică
importantă a jocului care se bazează pe
capacitatea de creativitate şi imaginaţie a
copiilor preşcolari (Amabile, Teresa, M., 1997),
(Sawyer, R.K., 2001).
 Jocul de creativitate
• Ajută copiii să transforme realitatea vieţii
• în experienţă proprie şi să o înţeleagă.
• Aspecte ale realităţii
• sunt integrate în jocul de creaţie şi interpretate astfel încât
să răspundă intereselor şi dorinţelor copiilor.
• Permite copilului să se dezvolte, să înflorească,
să evolueze fără declinuri.
 Jocurile de creativitate
– fac parte integrantă din viaţa copilului
– în cadrul acestor jocuri învăţarea şi joaca sunt de nedespărţit,
• Copilăria nu face distincţie între joc şi învăţare.
• Când copiii se joacă ei acumulează
– cunoştinţe,
– îşi formează atitudini,
– îşi dezvoltă aptitudini,
– îşi exersează deprinderile fizice şi psihice,
– îşi perfecţionează abilităţile de relaţionare socială.
 Jocurile creative
• duc la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
înnăscute ale copiilor.
• Este important să lăsăm copiii să-şi manifeste
înclinaţiile fără a-i înfrâna,
• Educatoarea trebuie să încurajăm activităţile
creative, în special jocurile de creativitate.
 Jocul de creaţie
• Se bazează pe înclinaţiile repetitive ale copiilor
• copilul doreşte să fie asemenea adultului,
• jocul de creaţie demonstrează dorinţa copilului
de a creşte, de a fi asemenea părinţilor şi
adulţilor din jurul lor.
• Acest aspect îl putem identifica urmărind
jocurile de creaţie ale copiilor
 Rol formativ
• Jocul este motorul intern care pune în mişcare
capacităţile formative psiho-fizice ale evoluţiei
copilului.
 Ajută la dezvoltarea personalităţii copiilor
• jocurile de creaţie oferă suportul real al formării şi dezvoltării
personalităţii copiilor.
• Jocul poate avea semnificaţia unei activităţi de profundă
seriozitate, atât prin scopul urmărit, cât şi prin desfăşurarea lui.
• Aşa se prezintă jocurile de simulare. Este vorba de simularea unei
situaţii care determină participanţii să interpreteze anumite roluri.
• participanţii îndeplinesc de fapt anumite operaţii, funcţii şi atribuţii,
iau atitudini, îşi asumă răspunderi, propun alternative, iau decizii pe
baza unei strategii proprii fiecărui jucător.
• Interpretarea de roluri îi obligă să intre într-o reţea de relaţii
interpersonale, de reciprocitate, în sensul că jocul fiecăruia depinde
de comportamentul celorlalţi.
 Jocul de creaţie
• este practicat în cadrul etapei ALA (activităţi
liber-alese), adică în prima etapă a zilei.
• Acesta permite copiilor să socializeze, să-şi
dezvolte limbajul , gândirea cu toate operaţiile
ei , voinţa , afectivitatea, imaginatia şi
creativitatea.

https://youtu.be/AU0Ajv1tebQ
 Dezvoltarea proceselor cognitive şi
afectiv-emoţionale
• a) cognitiv-creative:
• - o mai bună exprimare verbală;
• - un vocabular mai bogat;
• - o mai rapidă înţelegere;
• - o exprimare mai elevată;
• - strategii rezolutive optimizate;
• - o mai mare curiozitate;
• - o mai bună participare;
• - abilităţi intelectuale îmbunătăţite.
 b)afectiv-emoţionale:

• - participare mai activă în jocurile cu pereche;

• - participare activă în grupul social;
• - o mai bună colaborare;
• - reducerea comportamentelor agresive;
• - apariţia trăirilor empatice;
• - o mai bună stăpânire de sine;
• - înfrânarea impulsurilor de moment;
• - spirit de inovaţie;
• - descătuşarea imaginaţiei;
• - o mai bună concentrare a atenţiei;
• - perseverenţă în rezolvarea sarcinilor.
https://youtu.be/H-5Axdbw5QM
 Jocul de creaţie
• îmbogăţeşte experienţa de viaţă a copilului, îi
dezvoltă capacităţile şi aptitudinile.
• Încurajaţi, copiii îşi vor perfecţiona capacităţile
creatoare şi motivaţia spre aceste activităţi.
 Contribuie la dezvoltarea atenţiei
voluntare
• Deşi din punctul de vedere al vârstei atenţia
copilului este labilă, ştiindu-se bine aspectul
că un copil preşcolar nu se poate concentra pe
o activitate decât o perioadă scurtă de timp,
• în joc copilul este complet implicat şi
concentrat.
 Jocurile de creativitate
• stimulează capacităţile intelectuale, afective şi
emoţionale ale copiilor
– canalizând energia copiilor spre dezvoltarea acelor
• abilităţi, aptitudini şi deprinderi ce vor fi necesare
activităţii şcolare viitoare.
• prin joc, copilul nu se mărgineşte să reproducă o
serie de impresii pe care le-a primit din mediul
înconjurător.
• in jocul de creaţie, se stabileşte o anumită relaţie
între copil şi lumea din jur.
• Reflectând în joc impresiile sale asupra vieţii, copilul
este pus în situaţia să înţeleagă unele legături
cauzale dintre fenomene, interdependent lor.
• Realizând în joc acţiuni concrete, copilul, pătrunde
mai adânc semnificaţia socialăa vieţii din jurul sau.
 Îndeplinirea unui rol
• ridică în faţa copilului preşcolar, numeroase problem pe care el trebuie să le rezolve.
De exemplu, rolul de “şofer”, poate implica faptul ca în prealabil să fie construită o maşină.

• Acest lucru îl pune pe copil în situaţia să caute şi să-şi aleagă materialul necesar pentru
construcţie.

• De asemenea, se ridică şi alte probleme legate de conducerea maşinii, precizarea scopului

călătoriei, a destinaţiei transportului.

• Construind “maşina”, copilul este pus în situaţia de a compara elemente variate: culoarea,
mărimea , forma, volumul materialelor de construcţie.

• Toate acestea îi stimulează gândirea şi imaginaţia. Odată cu acestea, i se dezvoltă şi

percepţia spaţială, precizia şi acuitatea vizuală.
 Reglarea propriile procese psihice
• În jocul “De-a cumpărătorii la Supermarket” copiii nu fac efortul să reţină toată
lista cu obiecte necesare a fi cumpărate.

• Ei nu înţeleg că pentru a reproduce cuvintele este necesar în prealabil să le

memoreze.

• De aceea , când ajung la “Supermarket”, uneori nu mai ştiu ce “mărfuri” trebuie să

cumpere.

• Tocmai situaţia de joc îi ajută să înţeleagă acest lucru. Aşa că, altă dată, când li se
va enumera din nou lista de “produse” ce urmează să le achiziţioneze, copiii vor
asculta cu atenţie fiecare cuvânt, se vor strădui să reţină ceea ce li se spune.

• Ei vor şti, că de aceste cuvinte va fi nevoie pentru a le reproduce în faţa

“vânzătorului”.
 Jocurile de creaţie au o mare contribuţie şi la
dezvoltarea limbajului preşcolarilor
• pe parcursul jocului, copiii îşi însuşesc cuvinte noi şi pronunţă altele pe care nu le folosesc în
afara acestuia.

• Realizarea unor imagini personificate, interpretarea unor roluri, ridică în faţa copilului
numeroase probleme.

• Rezolvarea acestor probleme pune în activitate sistemul verbal, deseori copilul gândeşte cu
voce tare.

• El completează acţiunile prin cuvinte, îşi comunică intenţiile, repartizează rolurile păpuşilor
sau celorlalţi parteneri de joc, face observaţii în legătură cu conduita lor.

• În felul acesta se activizează vocabularul.

Jocurile de creaţie contribuie şi la dezvoltarea limbajului contextual şi la o vorbire expresivă.

• În joc, copiii discută cu însufleţire, caută să înţeleagă rolurile altora, pentru a-şi coordona
propriile acţiuni cu acelea ale partenerilor de joc.
 Pentru o desfăşurare eficientă a jocurilor
de creaţie
• o deosebită atenţie se acordă amenajării sălii de grupă şi pregătirii materialului
necesar.

• Astfel în sala de grupă este aranjat un colţ- sector de activitate, dotat cu jucării şi
accesorii ce pot fi utilizate de către copii în cadrul jocului.
Se pune la dispoziţia copiilor un material bogat şi variat:
– păpuşi cu întreg materialul auxiliar:
– îmbrăcăminte, mobilier, veselă,
– jucării reprezentând diferite obiecte şi fiinţe din viaţa reală şi basme,
– jucării animale,
– jucării mijloace de transport,
– truse cu diferite materiale caracteristice anumitor profesii (postaş, medic, aviator, agent de
circulaţie, marinar),
– diferite materiale de construcţie,
– materiale ajutătoare pe care copiii le vor folosi în jocurile lor.
 Pregătirea jocurilor de creaţie
• familiarizarea copiilor cu situaţii de viaţă adecvate jocurilor respective şi
implicarea, însuşirea şi consolidarea vocabularului ce se referă la acestea.
Pregătirea jocurilor de creaţie nu poate fi ruptă de problemele cunoaşterii
mediului înconjurător, fără de care nu se pot îmbogăţii cunoştinţele copiilor

• limbajul (cuvinte, expresii, dialoguri), vor fi introduce treptat în cadrul jocului,

pe măsură ce cunoaşterea lor se îmbogăţeşte experienţa copiilor cunoaşte noi
aspecte şi posibilităţile lor de exprimare se nuanţează.
verificarea cunoştinţelor, eventual precizarea şi consolidarea lor, în legătură cu
anumite caracteristici: dimensiuni, culori, forme, noi cuvinte utilizate în cadrul
jocurilor.
 Jocul de creaţie în activitatea obligatorie
• CUNOASTEREA MEDIULUI (“De-a oamenii de ştiinţă” , “De-a brutarul”, “De-a
doctorul”, “De-a educatoarea” , “De-a legumicultorii” , “De-a floraresele”);
• MATEMATICA (“De-a matematicienii”, “De-a contabilii” , “De-a şcoala”) ;
• EDUCAREA LIMBAJULUI (“De-a povestitorii”, “De-a recitatorii” , “De-a scriitorii”);
• EDUCATIE MUZICALĂ (“De-a interpreţii” , “De-a dansatorii”) ;
• EDUCATIE ESTETICĂ (“De-a pictorii” , “De-a desenatorii” , “De-a artistii”) ;
• EDUCATIE FIZICĂ (“De-a sportivii” , “De-a atletii” , “De-a gimnastele”) ;
• MORAL-CIVICĂ (“De-a vizita” , “De-a călătoria cu trenul” , “De-a grădiniţă”) ;
• IGIENICO-SANITARĂ (“De-a doctorul”, “De-a vizita la dispensar” , “De-a făcutul
curăţeniei generale”, “De-a prepararea conservelor de-a făcutul compotului”) ;
• EDUCATIE RELIGIOASĂ (“De-a credincioşii la biserică” , “De-a Sfintele sărbători de
Crăciun/ Paşte” , “De-a colindătorii”).
 Pregătirea jocurilor de creaţie
Pentru jocul de creaţie “De-a circulaţia” familiarizăm copiii cu înţelesul şi folosirea corectă a cuvintelor:
“pieton”, “vehicul”, “traversare”, “marcaj”, “stop”, “semafor”, “agent de circulaţie”, “intersecţie”, “pasaj
subteran”, “trotuar”, “carosabil”.
-copilul citeşte singur imaginea;
-copilul răspunde la întrebările puse de educatoare, privind acţiunile redate în imagini;
-copilul povesteşte conţinutul imaginii după un plan.

Familiarizarea copiilor prin:

-intuirea unor imagini care reprezintă personaje, acţiuni şi obiecte din cele enumerate mai sus. Copiii le vor
denumi. Se insistă asupra sensului dublu al cuvântului “stop” (de obiect şi comanda: “stai!”, “opreşte-
te!”;
-convorbiri între educatoare şi copil, educatoarea cerând copilului prin întrebări să denumească: stopul,
marcajul, pietonul etc.
Exemple:
“-Cine ne arată că putem trece strada?”
“-Pe unde traversăm?”
“-Cine dirijează circulaţia când nu este semafor?”
“-Pe unde circulă pietonii?”
“-Ce este un marcaj?”
“-Cine circulă pe partea carosabilă?”
“-Care sunt culorile semaforului şi ce reprezintă ele?”
 Se explică
• cuvintele şi însemnătatea lor funcţională
Exemple:
“-Agentul de circulaţie dirijează traficul auto.”
“-Pietonii traversează strada pe la marcajul pietonal.”
“-Autovehiculele circulă pe partea carosabilă, iar pietonii pe trotuar.”

• In jocul de creaţie “De-a familia”

1. deşteptarea copilului;
2. toaleta de dimineaţa;
3. micul dejun;
4. pregătirea copilului pentru a merge la grădiniţă;
5. aşezarea mesei de prânz;
6. aniversarea unui membru al familiei şi primirea musafirilor;
7. activitatea membrilor familiei;
8. rolul şi îndatoririle fiecărui membru;
9. reguli de politeţe în familie şi relaţiile dintre membrii;
10. norme de igienă în familie.
 Aniversarea unui membru al familiei şi
primirea oaspeţilor
•
“-Cum îţi primeşti musafirii?”
“-Ce faci dacă primeşti un cadou?”
“-Cum feliciţi pe cineva de ziua lui?”
“-Când oferim flori?”
“-Cum oferim flori?”
• “-Cui oferim flori?”
“-Cum mulţumeşti când te felicită cineva?”
“-Cum inviţi oaspeţii la masă?”
 Sociodramele
• Situaţiile şi relaţiile pe care le pun în scenă
prezintă similarităţi cu situaţiile din viaţa reală
cărora copiii le găsesc rezolvări, situaţii pe
care copiii le vor experimenta în activitatea
şcolară.
 Jocul de creaţie
• Libertatea scopului –jocul  însuşi devine scopul şi nu produsul
rezultat.

• O stare de activare –spre explorarea necunoscutului şi prin

exerciţiu şi perseverenţă urmând să-l cucerească şi să-l
înţeleagă.

• Confruntarea activă cu o parte de lume aparent reală –

Caracterul „Ca şi cum” al jocului - deforma, a desfigura şi a
reinterpreta realitatea.

• Structura de scop nediferenţiată şi perspectiva de timp

nemijlocit
 Jocul de creaţie
• dezvoltă funcţiile gândirii, capacităţile de
abstractizare şi generalizare, se obişnuiesc cu
operarea cu noţiuni în plan abstract.
 Imaginaţia
• Specialiştii au observat că acei copii care
participă activ la jocuri de creaţie din
grădiniţă, manifestă acelaşi comportament
plin de entuziasm şi în activitatea de învăţare
şcolară.
 Îndrumarea jocului de creaţie
• S-a observat din activitatea practică că imixtiunea adultului în
jocul copiilor prin impunerea conţinuturilor poate fi lipsită de
tact, aspect ce impietează asupra creativităţii copiilor.
• Intervenţiile adultului, părinte sau educatoare se vor realiza
cu foarte mare atenţie astfel încât să nu se înfrâneze spiritul
creativ şi libertatea de opţiune a copilului.
• Adultul, educatoare vor avea mai mult un rol exterior jocului
şi vor interveni doar să amortizeze conflictele, să păstreze o
anumită disciplină a jocului, sau să sugereze diplomatic şi cu
mult tact pedagogic soluţii.
• copiii vor fi stimulaţi , ajutaţi şi încurajaţi, astfel încât
fiecare copil să-şi valorifice ideile şi iniţiativele în
mod creator.
• Reprimarea iniţiativei copilului, a creativităţii lui
datorită anumitor impedimente de ordin material
sau pedagogic va duce la pasivitate, la înfrânarea
dezvoltării lui, astfel că dintr-un copil cu potenţial va
deveni un copil cu dificultăţi.
Jocurile cu subiecte din viaţa cotidiană
• Copilul de mic este ataşat de părinţi şi de alţi membri ai familiei care-i poartă de
grijă.

• Observă relaţiile reciproce dintre adulţi, activitatea pe care aceştia o desfăşoară,

precum viaţa socială pe care aceştia o trăiesc.

• Receptiv la toate aceste impresii, copilul începe să le reproducă în jocurile sale,

adică copilul este dornic să participe la viaţa şi activitatea adultului;

• în felul acesta, în situaţiile de joc create mai mult sau mai puţin independent,
copilul reproduce rolurile socio-profesionale ale adulţilor.
•
• În aceste jocuri elementele vieţii cotidiene se îmbină cu fenomenele sociale
generale într-o formă specifică nivelului de dezvoltare psihică a copilului.
 Jocurile cu subiecte din poveşti şi basme

• ca o variantă aparte a jocurilor de creaţie, sunt acele

jocuri în care copilul interpretează rolurile diferitelor
personaje.
• Trăsătura caracteristică a acestor jocuri constă în
reproducerea creatoare a imaginii artistice şi a
acţiunilor personajului.
• În felul acesta, copilul pătrunde mai adânc în lumea
sentimentelor şi a trăirilor personajelor din basm sau
poveste.
 Jocurile de construcţie
• sunt frecvent utilizate la grădiniţă şi se desfăşoară în jurul unor teme propuse de către educatoare
sau în jurul unor teme alese de către copii.

• Copiii în cadrul acestor jocuri au libertatea să elaboreze o construcţie absolut nouă, să reconstruiască
un model prezentat anterior, folosindu-se de materiale ca: nisipul, materiale din natură, forme
geometrice din lemn, jocuri de construcţie cu materiale plastice, etc.

• Jocul îl îndeamnă pe copil să confecţioneze şi să construiască diferite obiecte necesare pentru

realizarea temei la care se gândeşte.

• confecţionarea diferitelor obiecte şi includerea lor în joc duce la îmbogăţirea conţinutului acestuia.

• În jocurile copiilor procesul de construire se desfăşoară ca un proces de reflectare a realităţii

înconjurătoare.
• El se caracterizează prin anumite particularităţi specifice.

• Procesul de construire cere din partea copilului numeroase priceperi şi deprinderi: de a extinde în
lăţime şi înălţime construcţia, de a delimita şi închide spaţiul, de a transforma formele plane ale
materialului în forme de relief, de a conferi construcţiilor o formă arhitecturală estetică etc.
https://youtu.be/AT7YGyD77jE
 Seminar
• Definiţi jocul de creaţie.
• Locul jocului de creaţie în regimul unei zile în grădiniţă.
• Daţi exemple de jocuri de creaţie desfăşurate în etapa Jocuri
şi activităţi alese (ALA).
• Descrieţi un joc care contribuie la educarea limbajului.
• Daţi exemplu de joc care contribuie la dezvoltarea proceselor
gândirii.
• În ce măsură jocul de creaţie necesită intervenţia cadrului
didactic.
• Joc de rol - joc de creaţie