Reactia organismului la

efortul fizic

Edilena Fedișin
Activitate de
spargere a Joc motric:
Din așezat mâinile pe masa,
gheții
poziționate pe sub/ peste
brațul partenerului din
stânga și dreapta:
- se efectuează câte bătaie în
masă cu palma în ordine pe
cerc ;
- dacă se va lovi de două ori
consecutiv – se va schimba
direcția bătăii.

2
 OBIECTIVE
La sfârșitul activității, participanții vor fi
capabili

Sa cunoasca notiunea Sa intelaga

si importanta PH – functia
ului in organism adaptarea inimii
in funtie de
efortul depus
Sa identifice
Sa pota explica notiunea
efectele eforului metodei de
Personalitatea si eliberare a
fizic la nivelul
activitatea endorfinelor
muschilor
motrica

Deschiderea
să valorifice spre învățarea
lectura activă digitală în era
să reflecteze
tehnologizării
individual şi
colectiv asupra
diverselor
problematici
3
circumscrise
 Efortul fizic a fost
adesea asociat
cu activitatea
fizică

  Este o
actiunile fizice
care amintesc
 Ne sculptează de un joc 
silueta ci ne şi Mișcare efectuată
ameliorează datorită mușchilor
dispoziţia, scheletici care
consumă energie
 Ne sculptează Notiuni posibile a
silueta ci ne şi
ameliorează activitatii fizice
dispoziţia,
Este recomandat
antrenamentul
 Achiziționărea
medicamentelor,
aerob 
vizitelor la un medic,  Ingrijirea
procedurilor medicale
sănătății 4
 La nivelul circulației și sistemului
cardiovascular (pulsul)

- mușchii consumă oxigenul conținut de hemoglobină

pentru a transforma glucoza în energie.
- dioxidul de carbon și hidrogenul sunt eliberați,
acestea determinând scăderea nivelului pH-ului
sângelui.
- nevoia de oxigen crește în timpul efortului,
- oxigenul „răcorește” și previne supraîncălzirea atunci
când temperatura corpului începe să crească după
efortul depus.
- frecvența respirației crește pe măsură ce plămânii
asimilează mai mult oxigen, pe care îl depozitează în
sânge, acesta întorcându-se oxigenat către inimă.
Inima se adaptează în funcție de intensitatea efortului,
în timp ce activitatea musculară și metabolică
tind să crească.
-  crește numărul de bătăi, determinând un ritm cardiac
crescut și implicit o cantitate mai mare de sânge pompată
de inimă.
5
 Ritmul cardiac
Ca urmare a efortului intens, ritmul cardiac poate să
crească până la 150 de bătăi pe minut sau chiar mai
mult, comparativ cu 70-80 de bătăi pe minut cât este
normal pentru o persoană care se află în repaus. În
plus, inima pompează în timpul exercițiilor fizice până
la 20 de litri de sânge pe minut, față de 5 litri pe
minut, pompați de inima unei persoane aflate în stare
de repaus. Explicația acestei creșteri ar fi că
receptorii nervoși din vasele de sânge, mușchi și
articulații stimulează sistemul nervos să elibereze în
sânge adrenalină și noradrenalină sau norepinefrină,
un compus cu multiple roluri ca hormon adrenergic și
neurotransmițător a sistemului nervos simpatic.
Cortexul cerebral se pare că ar contribui și el la
creșterea ritmului cardiac. Cercetătorii au descoperit,
în urma studiilor, că inima începe să bată mai repede
chiar înainte de exercițiile fizice ca urmare a
unei reacții de anticipare a efortului ce urmează să
fie depus.
6
 • Eliberarea endorfinelor
• O altă reacție cunoscută ce apare ca
urmare a activității fizice este
eliberarea enodorfinelor, substanțe
chimice produse de creier ca răspuns la o
varietate de stimuli. Endorfinele au efecte
notabile precum apariția stării de euforie, 
întărirea sistemului imunitar, eliberarea
hormonilor sexuali și diminuarea senzației
de durere. Organismul uman produce cel
puțin 20 de tipuri de endorfine care ajută la
reducerea stresului și chiar încetinirea
procesului de îmbătrânire.
• De asemenea, creierul
eliberează dopamină și glutamat, pentru a
pune în mișcare brațele. Altă substanță
eliberată în timpul acestui proces este
acidul gamma-aminobutiric sau GABA, un
neurotransmițător care încetinește
activitatea, astfel încât mișcările executate
să fie cât mai armonioase și ordonate.

7
• Efectele de la nivelul muschilor
• În timpul efortului fizic, corpul consumă mai mult
glicogen (zahăr depozitat din mâncarea pe care
o consumăm), astfel încât energia necesară să
ducă la contracția mușchilor. Acesta nu este
singurul mecanism produs la nivel muscular în
timpul efortului. Adenozinel
trifosfat sau ATP sunt nucleotide care
stochează și transportă energie. Nucleotidele
sunt consumate foarte repede în timpul mișcării,
deoarece corpul are depozite destul de mici de
glucoză și ATP. După ce acestea sunt epuizate,
organismul solicită mai mult oxigen pentru a
produce ATP, ceea ce înseamnă că mai mult
sânge va fi pompat către mușchi în timpul
exercițiilior fizice pentru a furniza necesarul de
oxigen. Dacă nu există suficient oxigen, se va
forma acidul lactic care va fi eliminat din corp în
30-60 de minute de la terminarea exercițiilor, 8
febra musculară instalându-se în scurt timp. [
 • La fel ca plămânii, inima și
Efectele de creierul, rinichii sunt și ei
solicitați în timpul sportului.
la nivelul Frecvența și intensitatea cu care
rinichilor rinichii filtrează sângele se poate
modifica în funcție de nivelul de
efort depus. Astfel, după exerciții
intense, rinichii permit o mai
bună filtrare a proteinelor din
urină, dar și o reabsorbție mai
mare a apei, adică o cantitate
mai mică de urină rezultată, în
încercarea de a menține corpul
cât mai hidratat.

9
 • Păstrarea unei greutăți
echilibrate cu ajutorul
sportului este strâns legată de
procesele ce au loc la nivelul
metabolismului organismului
uman. Pe măsură ce corpul
este angrenat în exercițiile
Influența fizice ciclice, substanțe
asupra precum metaboliții sunt
eliberați pe parcursul activitate
metabo- intense. Este vorba de
lismului secretarea glicerolului, un
metabolit care arde țesutul
adipos și care crește după 10

activitatea fizică. 
 Cum diagnosticam si combatem
sindromul oboselii cronice

O .E- „sindromul burnout (sindromul arderii complete)”,

oboseala emotionala este o stare de epuizare fizica, psihica si
emotionala ce are ca principala cauza perioadele lungi de stres.
Oboseala normala Ea apare adesea ca rezultat al solictarii intense de la locul de
Oboseala acuta munca, din cauza unui program prelungit constant sau a unui
volum prea mare de activitate.
Oboseala cronica Cei afectati de acest tip de oboseala se simt goliti emotional,
Oboseala emotionala devin indiferenti si nepasatori fata de activitatile si
responsabilitatile lor zilnice. Performanta lor scade, odata cu
stima de sine, sociabilitatea si orice urma de buna dispozitie.
Este foarte important sa retinem ca unele persoane sunt mai
predispuse catre oboseala emotionala. Oamenii perfectionisti,
cei cu o incredere scazuta in sine si care au nevoie de aprecieri
constante din partea altora, dar si cei cu o rezistenta scazuta la
stres pot ajunge in timp sa sufere de burnout, daca nu isi gasesc
un mediu de lucru care sa ii favorizeze.
11
Simtome

12
  efortul
,
(fizic sau
In exces, fara psihic) 

1
supraveghere
(copii)

1
 (Atentia, insominie

2
concentrarea,
capacitatea

2
de a rezolva
probleme)
Deficitul de
minerale
3

Carenta de
fier,

3
Alimente ce
ducructiv
la aparitia
4

Dulciurile, oboselii
faina alba 4
soia, Carnea
procesata ,
cofeina. Medicamente
re
ce induc
5

oboseala
Antialergice,
antidepresive,
Care sunt cauzele oboselii

pentru
scadereatensiuni
Afectiuni ce
, , pentru stomac
accentueaza
6

oboseala
Specifici caracteristice urmarilor
unui effort suprasolicitat

• Anemie;
• Anxietate;
• Apnee in
somn;
• Boli ale
inimii;
• Cancer;
 Efectele
antrenamentului
asupra
aparatului
locomotor
 hipertorfia şi/sau hiperplazia fibrelor
musculare, produse sub acţiunea intensităţii
contracţiei sistematice şi a aprovizionării
insuficiente, iniţiale cu oxigen;
 ameliorarea substratului energetic şi enzimatic
al contracţiei musculare:
 antrenamentele de viteză şi forţă măresc
substratul energetic
 antrenamentele de anduraţă stimulează
formarea mioglobinei şi a depozitelor de
glicogen;
 creşterea numărului de capilare pe unitatea de
secţiune musculară;
scăderea valorilor reobazei şi cronaxiei exprimă
îmbunătăţirea excitabilităţii musculare. 14
 În urma antrenamentelor la
nivelul sistemului nervos se pot Efectele
înregistra următoarele efecte:
antrenamentului
 procesele de excitaţie şi de
asupra sistemului
inhibiţie sunt mai intense,
mai mobile, mai echilibrate; nervos
 îmbunătăţirea stabilităţii faţă
de factorii perturbatori prin
optimizarea localizării şi
alternării focarelor
dominante de la nivelul
scoarţei cerebrale;
creşterea gradului de percepţie
la modificările mediului şi a
celui de a elabora decizii, de a
răspunde adaptat la stimuli
variaţi
15
- creşterea debitului respirator maxim;
- desfăşurarea economică a ventilaţiei prin Efectele
frecvenţă moderată a mişcărilor respiratorii şi antrenamentului sportiv
volum curent mare;
- îmbunătăţirea raportului ventilaţie-perfuzie;
asupra aparatului
- creşterea intensă şi persistentă a consumului respirator se pot
de oxigen. sistematiza în:
  - Sistemul respirator și cel cardiovascular
asigură împreună un aport eficace de oxigen
țesuturilor, concomitent cu eliminarea
dioxidului de carbon. Aceste aparate joacă un
rol important în asigurarea homeostaziei în
repaus și în timpul exercițiului fizic, prin
menținerea presiunilor parțiale ale gazelor
respiratorii și a echilibrului acido-bazic. În ceea
ce privește creșterea performanței sportivilor,
înțelegerea mecanismelor fiziologice ale
sistemului respirator este esențială pentru
specialiștii în medicina sportivă.
Cuprins

16
Volume și capacități respiratorii Valoare Definiție
Volume respiratorii
Cantitatea de aer inspirată sau expirată
VT/VC Volumul tidal/curent 500 mL
în timpul unei respirații normale

Cantitatea de aer care poate fi inspirată

VIR Volumul inspirator de rezervă 3000 mL peste volumul tidal în timpul unui inspir
maximal
Cantitatea de aer care poate fi expirată în
VER Volumul expirator de rezervă 1200 mL timpul unui expir maximal după volumul
tidal

Cantitatea de aer care rămâne în plămâni

VR Volumul rezidual 1300 mL după expirul maximal. Este volumul de
aer care nu poate fi expirat

Capacități respiratorii
Cantitatea de aer care poate fi expirată
CV Capacitatea vitală 4700 mL forțat după un inspir maximal
CV = VER + VT + VIR
Cantitatea de aer care poate fi inspirată
CI Capacitatea inspiratorie 3500 mL după un expir normal
CI = VT + VIR
Cantitatea de aer care rămâne în plămâni
CRF Capacitatea reziduală funcțională 2500 mL după un expir normal
CRF = VR + VER
Cantitatea de aer aflată în plămâni la
CPT Capacitatea pulmonară totală 6000 mL sfârșitul unui inspir maxim 17
CPT = VR + CV
Sănătatea e
cel mai de
preț bun al
omului ....

18
 Vă mulţumesc
pentru atenţie …

19