Blocul Atrioventricular de

grad III

07.01.2021
 Studenți

1. Balan Crina an 4, seria B, grupa 20 6. Movileanu Beatrice an 4, seria B, grupa 14

2. Burlacu Stefana an 4, seria B, grupa 24 7. Sava Vasilica an 4, seria A, grupa 11

3. Fica Marieta an 4, seria B, grupa 22 8. Scumpu Cristina an 4, seria B, grupa 23

4. Florea Ana Maria an 4, seria B, grupa 19 9. Strut Gabriela an 4, seria B, grupa 19

5. Morariu Eliza an 4, seria B, grupa 14 10. Wahsh Obada an4, seria E, grupa 50
 Cuprins

1.Date generale
2.Etiologie
3.Fiziopatologie
4.Clasificare
5.Tablou clinic
6.Diagnostic
7.Tratament
8.Evoluție și monitorizare
9.Complicații
10. Bibliografie
Date generale-Introducere

BAV grad III=

blocarea completă a conducerii
impulsului electric între atrii și
ventriculi, niciun impuls atrial nefiind
transmis la ventriculi, ritmul atrial
fiind complet disociat de cel
ventricular
Literar vs Medical
 Etiologie
Boala
Maladii Neoplazii, coronariană
congenitale traumatisme ischemică

Cauze
metabolice/ Infecții Cauze
endocrine medicamentoase
Fiziopatologie
 Clasificare

BAV complet Paroxistic BAV complet Congenital

 Tablou clinic

● Fatigabilitate, oboseala
musculara Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular
● Reducerea capacitatii de
● bradicardie severa(20 – 40/min)
efort
● ritm regulat
● Simptome asemanatoare
● cresterea secundara a tensiunii arteriale sistolice
celor din IC
● ● disociatie între pulsul jugular si cel arterial
Iritabilitate
● Inabilitate de concentrare ● zgomotul ”de tunˇ(întăririrea zgomotului I prin
● Tulburari de memorie suprapunerea sistolei atriale si a celei
● Apatie, ameteli ventriculare)
● Sincope, pre-sincope
 Diagnostic
1. Anamneză și examen clinic: oboseala,ameteala,lipotimie,sincopa, tahipnee/dispnee,
vene jugulare turgescente, hTA si alterarea starii de constienta, bradiaritmie, zgomotul I
cu schimbari de intensitate, ,,zgomotul de tun’’
2. Investigatii paraclinice: nivel crescut al K seric, nivel toxic al unui medicament
( digitalice),se pot doza enzimele de necroza miocardica.
3. Test ECG de efort, ECG de tip Holter pe o perioada de 24- 72 ore (utila pentru identificarea
unui BAV III intermitent), ECG de lunga durata de tip Loop Recorder
4. Hisinograma
5. ECG în 12 derivații standard
 Tratament

Cardiostimularea
Atropina sau
Izoprenalina
Este tratamentul intravenos pentru a
de elecție! creste FC si
conducerea AV,
doar în urgențe
 Cardiostimularea electrică

01
Cardiostimularea electrică temporară

este considerata doar o punte pana la implantarea unui

cardiostimuator permanent, se utilizază în urgență

02
Cardiostimularea permanentă

reprezinta tratamentul de electie pentru bradiaritmiile

simptomatice prevenind astfel moartea subita si
evenimentele neurologice
 Cardiostimularea electrică temporară

➔ Cardiostimularea electrică temporară se poate realiza pe 2 căi: transcutanata si transvenoasa.

➔ Transcutanată: ➔ Transvenoasă:
Complicatii:
● pneumo-/hemotorax
● embolie gazoasa
● sangerari majore
● perforatie miocard
● tamponada cardiaca
● lezarea nervilor/ductului toracic
● infectii
● TEP
 Cardiostimularea permanentă
➔ In BAV III cardiostimularea electrica permanenta are clasa de
recomandare clasa I

➔ Se realizează printr-un generator de puls(pace-maker), de mici

dimensiuni care cuprinde:

circuitele electronice si bateria, acesta fiind implantat subcutanat in zona

subclavicu ra (pre-/subpectoral)

la acesta se conecteaza 1-3 sonde de stimulare pe cale endovenoasa (vena

cefalica sau subclaviculara) fixate la nivelul endocardului atrial /
ventricular / nivel epicardiac prin toracotomie (electrozi epicardici) prin
intermediul carora impulsul electric se transmite de la nivelul generatorului
catre miocard.
 Parametri care indica pozitionarea optima
a sondelor de stimulare

1. sensing-ul(capacitatea pacemaker-ului de a
detecta activitatea cardiac intrinseca)
2. pragul de stimulare (intensitatea minima –
V, asociata cu durata minima-milisecunde a
impulsului electric necesar pt a determina
captura miocardica)
3. impedanta de stimulare (suma tuturor
rezistentelor la trecerea fluxului de current
electric).

De obicei, frecvența cardiacă prestabilită la un pacemaker este de 75-60 impulsuri/minut!

 Principalele moduri de stimulare
1. AAI: stimulare exclusiv atriala cu prezenta spike-urilor de stimulare inainte de unda P

2. VVI: stimulare exclusiv ventriculara cu prezenta spike-ului inainte de complexul QRS

3. VDD: stimulare ventriculara corelata cu sensing-ul atrial si cu prezenta spike-ului doar inainte de QRS,
fiecare P fiind urmata de un QRS stimuat
4. DDD: stimularea atriala si ventriculara cu spike-uri inaintea undei P si inaintea complexului QRS
 Evoluție și monitorizare

Obiectivele urmaririi pacientului:

● Statusul pacientului: palpitatii, ICC, sincopa, examinarea buzunarului de pacemaker,edemul bratului, colaterale
venoase etc.
● Prezenta ritmului cardiac intrinsec: dependenta de pacemaker
● Interogarea/programarea generatorului de puls: pragurile de stimulare/ sensing, statusul bateriei etc.
● Investigatii paraclinice: ECG in 12 derivatii, radiografie toracica, ECG tip Holter.
 Complicații

Intraprocedurale Post-implant Pe termen lung

-pneumo-/hemotorax -deplasarea sondei de -eroziunea

(drenaj) stimulare -hematom tegumentului in zona
-pericardita la nivelul buzunarului implantarii fractura
- perforatie cardiaca infectie cu sondei, -tromboza
-dislocarea sondei de -dezvolatare de venoasa, -embolie
stimulare endocardita la nivelul pulmonara -sindromul
sondelor de stimulare de pacemaker-
Sindromul de pacemaker

1. Secreții, durere la nivelul buzunarului pacemakerului.

2. Intoleranța la efort fizic, dispneea de efort.
3. Dispneea de repaus.
4. Palpitații
5. Stimularea mușchilor scheletici sau a diafragmului.
6. Durere toracică
7. Lipotimii, sincopă
8. Edeme
 Bibliografie

● Medicina interna patologie respiratorie, cardiovasculara si hematologica-Laurentiu

Sorodoc, Antoniu Octavian Petris, Ciprian Rezus, Cristian Statescu, Ioana Dana Alexa,
editura Sedcom Libris Iasi 2019, capitolul II.27
● Clinical cardiac pacing, defibrillation, and resynchronization therapy - Kenneth A.
Ellenbogen, Bruce L. Wilkoff, G. Neal Kay, Chu-Pak Lau, Angelo Auricchio
● Medicina interna de ambulator – Dr. Ciorica
● http://www.thaiheart.org/images/column_1353671720/Basic_ECG_part%202.pdf
● https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545199/
● https://sites.google.com/site/epacemaker/vvi-mode
Vă mulțumim
pentru atenție!
Does anyone have any questions?

addyouremail@freepik.com
+91 620 421 838
yourcompany.com
 CREDITS

◂ Presentation template by Slidesgo

◂ Icons by Flaticon
◂ Infographics by Freepik
◂ Images created by Freepik
◂ Text & Image slide photo created by Freepik.com