EPITELIOMUL BAZOCELULAR

EPITELIOMUL SPINOCELULAR
 CBC DEFINITIE
• Carcinomul bazocelular (CBC) este cea mai frecventă formă de cancer
(15-20% din totalul neoplaziilor) şi mai ales, cea mai întâlnită în rândul
cancerelor cutanate.
• În schimb, este tumora malignă cu cea mai scăzută mortalitate (sub 1
la 1000 de cazuri diagnosticate) şi cu un risc metastatic de 1 la 10000.
• Acest prognostic relativ favorabil este datorat localizării exclusiv
cutanate a CBC şi evoluţiei lente a tumorii.
• Există şi cazuri mutilante, terebrante de CBC care nu pot fi vindecate,
în ciuda tuturor mijloacelor terapeutice existente în prezent (excizii
chirurgicale, radioterapie, chimioterapie).
• CBC este mai frecvent la bărbaţi decât la femei. Au fost raportate
cazuri de CBC la gemeni.
• CBC este cel mai des întâlnit la nivelul feţei: 75% din tumori sunt
localizate deasupra liniei ce uneşte lobulul urechii de comisura
labială, mai precis la nivel frontal, temporal, pleoape, nas şi obraji.
• CBC poate să apară şi la nivelul gâtului, regiunile centro-facială şi
cervicală fiind cele mai expuse la radiaţiile ultraviolete (UV).
• O analiză topografică mai amănunţită arată că aceste leziuni au
câteva localizări de elecţie şi anume: pleoapele, cantusurile oculare
interne, regiunile auriculomastoidiene şi şanţurile perinazale.
• Unele regiuni anatomice, deşi sunt expuse intempestiv la soare (de
exemplu, faţa dorsală a mâinilor) nu dezvoltă aproape niciodată pe
suprafaţa lor CBC, chiar dacă ele pot deveni în timp sediul unor
keratoze precanceroase. Palmele, plantele şi buzele sunt rar
afectate, dacă nu chiar niciodată.
• Mucoasele nu sunt niciodată atinse. Localizarea strict la nivel
cutanat facilitează stabilirea unui diagnostic clinic cât mai precoce.
Unii autori descriu un anumit grad de atingere mucoasă, prin
extindere de la o leziune cu localizare iniţială strict la nivel cutanat.
 CBC FACTORI DE RISC
• Factorii de mediu:
– Radiaţiile UV sunt cel mai important factor de risc pentru apariţia carcinomului bazocelular.
Asocierea între expunerea la soare şi apariţia cancerelor non-melanocitare a fost demonstrată de
Thiersch şi Unna la sfârşitul secolului al XIX-lea. De atunci, numeroase informaţii clinice,
epidemiologice şi observaţii experimentale au evidenţiat legătura dintre expunerea la soare şi
apariţia acestui tip de cancer.
– Aceste evenimente constau în:
• - creşterea incidenţei carcinomului bazocelular în zonele aflate la altitudini înalte sau în apropierea ecuatorului
(datorită nivelelor ridicate de radiaţii UVB)
• Substanţe chimice:gudron şi uleiuri minerale, hidrocarburi aromatice, arsenic; expunerea
la arsenic prin ingestia de arsenic medicinal sub formă de arsenic de potasiu (solutie
Fowler) folosit în terapia astmului şi a psoriazisului. Rămâne o problemă în regiunile
unde medicina locală foloseşte ca remediu pentru astm, arsenicul (Asia, China, India)
• Razele X şi radiaţiile termale:
– Sunt factori mai rar implicaţi în etiologia cancerelor non-melanocitare, dar sunt recunoscute ca
factori etiologici în anumite grupuri populaţionale (radiologi, ingineri, medici, pacienţii trataţi cu
raze Grenz pentru alte afecţiuni dermatologice, pacienţii care au beneficiat de radioterapie pentru
spondilita anchilozantă, limfoame sau alte neoplazii). Expunerea la raze X în copilărie este un factor
important de risc în apariţia carcinomului bazocelular.
 CBC DIAGNOSTIC CLINIC
• Perlele epiteliomatoase apar în majoritatea cazurilor de CBC, putând fi
considerate leziuni elementare. Distribuţia şi aspectul lor diferă în
funcţie de forma clinică de CBC. În forma nodulară apare o perlă
epiteliomatoasă unică, acoperită de un tegument subţire prin care se
întrevăd vase sangvine. Formele ulcerate împiedică observarea directă
a perlelor epiteliomatoase, fiind de cele mai multe ori ascunse în
marginile ulcerului sau acoperite de cruste. Formele superficiale sunt
plane sunt înconjurate de un chenar de perle.
• În stadii mai avansate CBC apare la fel de variat reprezentat ca şi
leziunile iniţiale şi tinde să menţină în evoluție acelaşi ritm de creştere.
• CBC tipic are un ritm de creştere scăzut, margini bine delimitate și se
extinde prin periferie. Unele CBC (superficiale sau nodulo-chistice)
cresc atât de încet încât pacienţii le consideră practic benigne.
CBC FORME CLINICE
 CBC NODULAR
• Apare cel mai frecvent la
nivelul feţei. Iniţial tumora
apare sub forma unei papule
rotunde, mici, bine delimitate,
de culoare roz-roşie,
translucidă sau perlată, ce
creşte în dimensiuni devenind
un nodul de consistenţă fermă,
acoperit de un epiderm atrofic
prin care se întrevăd vasele
sangvine superficiale, de cele
mai multe ori cu dispoziţie
radială.
 CBC NODULAR
• În evoluţie leziunea se poate descuama sau eroda şi se formează
după caz o crustă. Această formă de CBC poate ulcera tardiv în
evoluţie, dar se poate şi reepiteliza, apărând din nou, de mai multe
ori, până ce îmbracă un caracter permanent. Gradul de
vascularizaţie variază. Pot apărea telangiectazii pe suprafaţa tumorii.
Pigmentul, atunci când este prezent, este neuniform distribuit în
tumoră. Conturul devine neregulat pe măsură ce tumora creşte,
marginile sunt uşor elevate, posibil întrerupte pe alocuri şi uneori
pot schiţa un chenar perlat acoperit de cruste sau erodat. Evoluţia
este în general lentă, iniţial prezintă un diametru de câţiva milimetri,
ce poate ajunge şi la câţiva centimetri, foarte rar complicându-se cu
distrucţia importantă a ţesuturilor subiacente.
 CBC SUPERFICIAL
• Se dezvoltă lent în
suprafaţă, fără tendinţă la
invazie profundă, putând fi
observate leziuni multiple
individuale, în diferite
stadii de dezvoltare. Apare
mai frecvent la tineri, iar în
literatură sunt citate cazuri
cu un istoric de expunere
cronică la radiaţii sau la
arsenic.
 CBC SUPERFICIAL
• Tipul superficial de CBC apare de obicei pe trunchi. Palmele şi
plantele sunt rareori afectate. Tumorile de pe scalp care apar
postiradiere şi cele care apar pe pielea feţei afectată de soare,
pot fi multiple şi se prezintă clinic sub forma unor plăci roz-
roşii sau maronii, frecvent acoperite de scuamă, iar la o
examinare mai atentă se poate observa şi o margine uşor
perlată.
• Leziunile iniţiale pot mima psoriazisul sau eczema, dar
progresia lentă şi caracterul clinic staţionar ajută la orientarea
diagnosticului. Tumorile superficiale pot prezenta pe suprafaţă
eroziuni, dar mult mai rar decât în cazul tumorilor nodulare.
 CBC MORFEIFROM
• Forma morfeică sau sclerodermiformă a
CBC este rară, asimptomatică şi este
denumită astfel datorită faptului că
fibroza densă a stromei (prin sinteza
crescută de colagen tip IV) conferă
duritate tumorii şi un aspect cicatricial.
• Debutează sub forma unei plăci alb-
gălbui, de culoarea fildeşului vechi, cu
diametrul de 1-3 cm. Marginile sunt
imprecis delimitate dar la palpare se
simte textura fermă a pielii ce
depăşeste aria tumorală vizibilă.
• Suprafaţa este netedă şi poate fi uneori
uşor elevată sau uşor deprimată, uneori
cu telangiectazii. Leziunile ulcerează
doar excepţional.
 CBC ULCERATE
• Este o formă de CBC cu localizare
preponderent periorificială,
caracterizat prin prezenţa unei
ulceraţii cu margini tăiate drept,
abrupte, cu baza indurată, la care de
regulă nu se evidenţiază chenarul de
perle epiteliomatoase. Marginea este
supradenivelată, dar în anumite zone,
în special în şanţurile nazo-labiale,
poate fi la acelaşi nivel cu suprafaţa
tegumentului adiacent. Baza ulceraţiei
este subdenivelată, cu aspect burjonat
şi nu foarte vascularizată. Tumora este
înconjurată de o zonă mai mult sau
mai puţin inflamată.
 CBC ULCERATE
• O astfel de leziune ulcerată poate
să fi fost iniţial un nodul, dar de
cele mai multe ori a fost iniţial o
eroziune acoperită de crustă. Dacă
nu se intervine la timp, tumora şi
ulcerul ulterior se dezvoltă în
profunzime şi determină distrucţii
masive, în special în jurul ochilor,
nasului şi urechii. Se poate extinde
şi la nivel periorbitar. Oasele feţei,
craniul şi chiar meningele pot fi
invadate, ceea ce justifică numele
de „ulcus terebrans” (ulcer
penetrant).
 CBC ULCERATE
• Forma de ulcus rodens,
neglijată, poate cauza chiar
moartea. Se produc modificări
mutilante la nivelul feţei şi
scalpului, cu distrucţia nasului
sau ochilor şi expunerea
sinusurilor paranazale sau a
creierului. Când ulceraţia se
extinde la căile aeriene,
fragmente de celule tumorale
şi stromă pot fi inhalate şi
implantate în plămâni.
 CBC PIGMENTAR
• Oricare din formele de
CBC se pot pigmenta în
cursul evoluţiei, dar cu
predilecţie tipul nodular şi
formele superficiale.
Insule de pigment pot fi
observate la suprafaţa
tumorii, iar leziunea poate
deveni vizibil pigmentată
fiind necesar diagnosticul
diferenţial cu melanomul.  
 CBC PIGMENTAR
• Acumularea de melanină în
exces la nivelul keratinocitelor
şi macrofagelor din infiltratul
peritumoral determină apariţia
unei pigmentaţii de nuanţă
diferită, de la gri-cenuşiu la
brun-negricios, de regulă
omogenă. Această manifestare
apare mai frecvent la
persoanele cu pielea închisă la
culoare, foarte rar la cei cu
fototip cutanat I.
CARCINOM MIXT BASO-SPINOCELULAR
• Insule tumorale in care
coexista celule tumroale
atipice ce provin din
cheratinocitele bazale
(bazo) si keratinocite
atipice (spino)
CBC PE FATA
CBC LA NIVELUL PIRAMIDEI NAZALE
CBC LA NIVELUL PLEOAPEI
CBC LA NIVELUL URECHII
CBC LA NIVELUL MEMBRELOR
CBC LA NIVELUL TRUNCHIULUI
 CBC DIAGNOSTIC
• Clinic
• DERMATOSCOPIC
• MICROSCOPIE CONFOCALA DE REFLECTANTA IN
VIVO
• Anatomopatologic
– muguri de celule bazaloide care proliferează din
epiderm sau de pe laturile externe ale foliculilor piloşi
sau ductelor ecrine. Celulele maligne au dimensiuni
mici, cu nuclei hipercromi, iar cele de la periferia
maselor tumorale prezintă deseori un aranjament în
palisadă. Stroma din jurul maselor tumorale este laxă
mixoidă. În majoritatea cazurilor invazia este limitată la
dermul papilar. Un infiltrat inflamator cronic nespecific
este prezent în dermul superior, în cantitate mică până
la moderată. CBC superficial se poate prezenta şi sub
formă multifocală, iar uneori se asociază cu o
componentă nodulară, micronodulară sau infiltrativă,
realizând un pattern mixt.

•
 CBC TRATAMENT
• Managementul CBC se face în funcţie de sediul anatomic şi
de caracteristicile histologice. Abordările terapeutice includ
metodele de chirurgie micrografică Mohs (MMS), excizia
chirurgicală standard, distrugerea tumorii prin diverse
metode şi chimioterapia topică. Cea mai mare şansă de a
realiza vindecarea se obţine prin efectuarea unui tratament
adecvat al CBC primar deoarece recidivele tumorale produc
de cele mai multe ori distrucţii tisulare locale importante.
• Alegerea tipului de tratament ține cont de forma clinică,
stadiul evolutiv, localizare, vârstă şi starea generală a
pacientului.
 CBC TRATAMENT
• Carcinomul bazocelular se încadrează în grupa mare a tumorilor maligne cutanate non-melanomatoase (NMSC). Această categorie cuprinde
aproximativ 82 de tipuri de tumori.
• Stadializarea carcinomului bazocelular este aceeaşi ca cea pentru carcinomul spinocelular. Deoarece aceasta din urmă este detaliată în
capitolul „Carcinomul spinocelular”, în cuprinsul acestui capitol nu vom explicita decât categoriile de T, N şi M precum şi gruparea lor stadială.
• Categoria de T:
• Tx – tumora primară nu poate fi evaluată
• T0 – nu există evidenţe ale tumorii primare
• Tis – carcinom „in situ”
• T1 – tumoră cu diametrul maxim ≤ 2 cm şi cu mai puţin de 2 caracteristici de risc înalt*
• T2 – tumoră cu diametrul maxim mai mare de 2 cm sau tumoră de orice dimensiune care are minim 2 caracteristici de risc înalt*
• T3 – tumoră care invadeazp maxila, mandibula, orbita sau osul temporal
• T4 – tumoră care invadează scheletul axial (coloana vertebrală) sau care prezintă invazie perineurală a bazei craniului
• Categoria de N:
• Nx – adenopatiile nu pot fi evaluate
• N0 – nu există extensie limfatică regională
• N1 – invazia unui singur ganglion limfatic, ipsilateral, care are diametrul maxim mai mic sau egal cu 3 cm
• N2 –
• N2a - metastază într-un singur ganglion limfatic ipsilateral, cu diametrul maxim între 3 şi 6 cm
• N2b - metastaze în mai mulţi ganglioni limfatici ipsilaterali, nici unul cu diametrul mai mare de 6 cm
• N2c - metastaze într-un ganglion limfatic cotralateral / mai multi ganglioni limfatici bilaterali, nici unul cu diametrul mai mare de 6 cm
• N3 – metastază într-un ganglion limfatic cu diametrul mai mare de 6 cm
• Categoria de M:
• Mx – metastazele nu au putut fi evaluate
• M0 – nu există metastaze la distanţă
• M1 – prezenţa metastazelor la distanţă
•  
 CBC TRATAMENT
STADIALIZAREA

STADIUL Categoria T Categoria N Categoria M

Stadiul 0 Tis N0 M0
Stadiul I T1 N0 M0
Stadiul II T2 N0 M0
T3 N0 M0
T1 N1 M0
Stadiul III
T2 N1 M0
T3 N1 M0
T4 orice N M0
T1 N2 M0
T2 N2 M0
T3 N2 M0
Stadiul IV orice T orice N M1
 CBC TRATAMENT
Tabel 2. Tipuri de carcinoame bazocelulare şi tratamentele indicate

Tip de CBC Metoda de tratament

CBC de dimensiuni reduse toate metodele
CBC infiltrante chirurgia asociată de preferinţă fie cu electrodesicaţie, fie cu radioterapie (profundă)

CBC foarte burjonate chirurgie apoi radioterapie

CBC extinse chirurgie cu reparatie plastică; în formele depăşite chirurgical – radioterapie, chimioterapie topică, electronoterapie

CBC terebrante vechi chimioterapie topică paleativa

CBC multiple electrocoagulare, chiuretaj asociat cu chimioterapie topica sau imunoterapie locala, sistemica

CBC metastatice disecţie chirurgicală, chimioterapie sistemică

CBC ale pielii capului excizie chirurgicală, chiuretaj cu chimioterapie topică cu 5-FU, radioterapie voltaj slab, iradiere cu Sr-90Y

CBC ale urechilor pentru localizarile de pe feţele pavilionului urechii – crioterapie, chiuretaj, apoi iradiere Sr-90Y sau chimioterapie topică, laser; pentru localizările de pe
marginea pavilionului – electrocoagulare sau pentru cele mai mari – excizie cuneiformă

CBC ale pliurilor retroauriculare şi ale conductului au prognostic prost (pot evolua spre forme terebrante) se încearcă intervenţia cât mai precoce cu electronoterapie, terapie cu radiaţii ionizante
utilizând 192Ir  sau 160Co

CBC ale nasului pentru cele sub 5 mm – electrocoagulare, crioterapie,chiuretaj asociat cu electrodesicatie moderata sau chimioterapie topica, preferabil cu 5-FU,
iradiere cu Sr-90Y

pentru leziunile peste 5 mm – radioterapie slabă, chiuretaj cu 5-FU

pentru dimensiuni mai mari – chirurgie de reparaţie plastic

CBC ale şanţului nazogenian daca leziunea nu este foarte profundă – radioterapie cu înclinare forţată

dacă leziunea este profund infiltrativă–chirurgia mutilantă dar profilactică pentru apariţia unei forme terebrante sau endocurieterapia cu Ir sau
electroterapie

CBC ale pleoapelor cele mici, superficiale, de pe marginea ciliară – electrocoagulare blândă sau iradiere cu Sr-Y

cele mari cu aceeaşi localizare – chirurgie cu reparaţie plastic

cele localizate pe pleoape – crioterapie, exereza chirurgicala, radioterapie slabă sau de contact cu protejarea ochiului
 CBC TRATAMENT
• TRATAMENT CHIRURIGICAL:
– EXCIZIE CHIRURGICALA: SIMPLA/GREFA/LAMBOU
– EXCIZIE MOHS
– ELECTRODISECARE/CAUTERIZARE/RADIOCAUTERIZARE/EXCIZIE LASER C02
• RADIOTERAPIE:
– DE CONSOLIDARE
– CURATIV
• TRATAMENT LOCAL:
– IMIQUIMOD 5%
– 5 FLUOROURACIL
– INTERFERON ALFA 2B
– TERAPIA FOTDINAMICA
 EPITELIOMUL SPINOCELULAR
• Carcinomul spinocelular (CSC) este o tumoră
malignă care are ca punct de plecare stratul
spinos (mucos) din piele şi mucoase. CSC este
un carcinom invaziv, cu mare potenţial de
malignitate, dând metastaze limfoganglionare
şi la distanţă. Spre deosebire de carcinomul
bazocelular, polimorfismul lui clinic este mai
redus, apărând frecvent pe leziuni
precanceroase şi având o evoluţie mai rapidă.
 EPITELIOMUL SPINOCELULAR
• Carcinomului spinocelular constituie aproximativ 30–40% dintre
cancerele cutanate. În Europa are o incidenţă de 10-20 de cazuri la
100.000 de locuitori, iar în Australia de 250 de cazuri la 100.000 de
locuitori. Incidenţa carcinomului spinocelular este inferioară celei a
carcinomului bazocelular la populaţia europeană, fiind mai frecventă
la populaţia afro-asiatică. În Statele Unite sunt diagnosticate circa 1
million de cazuri noi de cancer bazo- şi spinocelular anual. Totuşi,
decesele survenite din cauza acestor tumori maligne cutanate este de
sub 0,1% din totalul deceselor cauzate de cancere în general.
Carcinomului spinocelular apare îndeosebi după vârsta de 60 de ani,
maxima incidenţei fiind între 60-70 ani, predominând la bărbaţi. Cât
priveşte sexul, toate statisticile de până acum arată o incidenţă mai
crescută a procesului neoplazic la bărbaţi faţă de femei (raport 2/1).
 EPITELIOMUL SPINOCELULAR
• Această diferenţă se datorează cancerului de buză (cca. 97%
la bărbaţi faţă de 3% la femei). Prevalenţa net crescută la
bărbaţi se datorează, în special, expunerii îndelungate la
razele UV şi a fumatului. Majoritatea carcinoamelor
spinocelulare apar pe piele sănătoasă (67%) dar şi pe leziuni
preexistente (33%). Poate fi localizat oriunde pe tegument,
dar şi pe semimucoase şi mucoase. În peste 80% dintre
cazuri, carcinoamele spinocelulare sunt localizate la nivelul
extremităţii cefalice şi organele genitale, dar se întâlneşte
destul de frecvent pe spate şi extremităţi, în special pe dosul
mâinilor şi degetelor, gambe, plante şi palme
 CSC FACORI DE RISC
• Expunerile solare cumulative sunt considerate principalul factor
cauzal în apariţia CSC. Rolul etiologic indiscutabil al radiaţiilor UV,
mai ales prin acţiunea lor cumulativă, este menţionat cel mai des,
ceea ce explică, în mare parte, frecventa localizare a carcinomului
spinocelular pe părţile descoperite, inclusiv buza inferioară.
Soarele este responsabil de apariţia leziunilor precanceroase
denumite keratoze actinice apărute pe pielea fotoexpusă.
Keratozele actinice pot dispărea spontan sau pot să se transforme
în adevărate carcinoame spinocelulare. Sunt predispuşi îndeosebi
indivizii cu fototip I şi II. O contribuţie importantă o au şi radiaţiile
calorice prin modificările preblastomatoase pe care le induc,
survenind pe faţă şi buze, la muncitorii din metalurgie, sticlărie, etc
 EPITELIOMUL SPINOCELULAR
• În apariţia atât de frecventă a carcinomului spinocelular pe buza
inferioară intervin, cu certitudine, şi alţi factori ca fumatul, tartrul
dentar, resturi dentare traumatizante, unele obiceiuri alimentare, etc
• Alţi factori cancerigeni cu rol în apariţia carcinomului spinocelular
sunt: radiaţiile ionizante, arsenicul, hidrocarburile halogenate şi alte
substanţe chimice folosite în industrie
• Papilomavirusurile (HPV) al căror rol oncogen este tot mai frecvent
discutat ar predispune la apariţia carcinomului spinocelular al
mucoaselor (carcinomul de col uterin şi al anusului). HPV pare să
joace un rol şi în apariţia CSC cutanate la pacienţii care au suferit
grefe de organ (peste 50% din pacienţi). La pacienţii
imunocompetenţi, HPV au rol numai în apariţia carcinoamelor
spinocelulare ale mucoaselor, nu şi a celor cutanate
 CSC FORME CLINICE
• Debutul carcinomului spinocelular se poate face printr-o mică placă keratozică
verucoasă, printr-o mică formaţiune papilomatoasă sau verucoasă asimilată
papilomului verucos sau cornos, printr-o ulceraţie cu baza şi marginile indurate,
printr-o fisură sau o papulă roz-roşie sau printr-un nodul pseudoinflamator cu
evoluţie relativ rapidă şi tendinţă la ulcerare. În funcţie de localizare (piele,
semimucoase, mucoase), carcinomul spinocelular se dezvoltă fie exofitic, înfăţisându-
se sub formă ulcero-vegentantă, nodulară, keratozică verucoasă sau conopidiformă,
fie endofitic (ulceros), mai ales în localizările pe mucoase, cicatrici sau radiodermite.
• Leziunile de debut se pot manifesta sub diferite aspecte:
• nodul roşu, cărnos, frecvent cu suprafaţa erodată, uşor neregulată, cu secreție sau
ulcerație;
• leziune ulcerată central având baza infiltrată şi suprafaţa acoperită de cruste şi
secreţii gălbui, fetide, iar periferia marcată de un burelet semidur, adesea ulcerat;
compresiunea între două degete permite exteriorizarea unor mici mase albicioase,
cazeiforme (viermişorii descrişi de Virchow);
 CSC FORME CLINICE
• leziune vegetantă sau burjonată care se prezintă ca o masă tumorală, proeminentă,
ulcerată, cu contur şi relief neregulat, secretândă şi fetidă;
• leziune keratozică uscată, verucoasă, de culoare cenuşie sau gălbuie care acoperă
total sau parcelar o formaţiune tumorală.
• Infiltraţie leucoplazică circumscrisă cu aspect rotund ovalar, care bombează, se
ulcerează şi apoi burjonează;
• fisură cu evoluţie cronică, fără tendinţă la epitelizare, baza fisurii fiind indurată.
• Leziunile cu aceste aspecte evoluează, se extind în suprafaţă şi profunzime, uneori
ulcerează, sângerează şi se pot acoperi cu cruste. Tegumentul peritumoral este
eritematos, iar zona marginală a leziunii poate lua o culoare alb-gălbuie. Infiltraţia
de la baza tumorii se extinde şi depăşeşte de obicei în suprafaţă leziunea tumorală
sau ulcerată. Prin extinderea în profunzime a infiltratului tumoral, leziunea devine
imobilă faţă de planurile profunde pe care tumora se fixează.
• Oricare ar fi aspectul clinic, apariţia aceastor leziuni cronice impun efectuarea
biopsiei care va confirma diagnosticul
 CSC FORME CLINICE
• Carcinomul spinocelular cutanat poate avea diferite aspecte clinice în momentul în care tumora este
constituită
• Forma vegetantă are un aspect conopidiform, masa tumorală având o suprafaţă reliefată, boselată,
de culoare roz sau albicioasă, acoperită uneori cu secreţie fetidă, vâscoasă, grasă. Suprafaţa tumorii
poate ulcera. Această formă, dacă se localizează plantar, poartă numele de epithelioma cuniculatum.
• Forma ulcero-vegetantă apare ca o tumoră proeminentă, cu margini ridicate, dure şi o ulceraţie
crateriformă centrală din care, la digitopresiune, se pot elimina mase cornoase asemănătoare
comedoanelor (viermişorii Wirchow). Se localizează în general pe faţă, la nivelul unor cicatrice
vicioase, etc. A fost descrisă forma nodulară şi plană.
• Forma nodulară are la început aspectul unei plăci infiltrate care devine reliefată, nodulară și creşte în
dimensiuni. Suprafaţa nodulului se poate eroda superficial, se acoperă parţial de crustă hematică și
poate sângera. Se transformăm astfel în formă nodular-ulcerată.
• Forma ulcerată debutează printr-o mică ulceraţie sau fisură cu baza indurată şi evoluează în
profunzime, fiind mai agresivă, mai invazivă
• Forma keratozică apare ca o papulă hiperkeratozică simulând o keratoză actinică sau o verucă vulgară
• Forma verucoasă este o formă foarte bine diferenţiată histologic, evoluţia ei fiind foarte lentă şi rată
mai redusă de metastazare. Această formă este asemănătoare verucilor şi are aspecte clinice diferite.
CSC
CSC PE FATA
 CSC PE BUZA
• Carcinomul spinocelular al
mucoasei oro-labiale
reprezintă cea mai frecventă
formă de carcinom, având
localizare în special la nivelul
buzei inferioare şi mai rar la
nivelul comisurilor sau pe
buza superioară. Afectează
în special sexul masculin cu
vârste între 60-65 ani, în
raport de 40:1
bărbați:femei.
 CHEILITELE
• Cheilitele care posedă potenţial de malignizare sunt de obicei cheilitele
cronice, degenerative şi keratozice localizate îndeosebi pe buza inferioară.
Cheilitele cronice se pot prezenta sub forme clinice diferite: cheilita cronică
descuamativă, în care semimucoasa îşi pierde elasticitatea, devine mai puţin
lucioasă şi este acoperită de scuame fine care se refac continuu; într-un
stadiu intermediar apar scuamo-cruste şi fisuri persistente; cheilita abrazivă
cu apariţia de blocuri cornoase alternând cu fisuri adânci, dureroase şi
ulceraţii sângerânde. Cheilitele cronice actinice sunt întâlnite îndeosebi la cei
expuşi prin profesia lor la radiaţiile solare (agricultori, zootehniști) şi la
persoanele cu fototip deschis. La marii fumători de ţigarete, pe locul unde
aceştia obişnuiesc să păstreze ţigareta până la arderea completă, apare o
placă keratozică rotund-ovalară, cu diametrul de 1-2,5 cm, bine delimitată,
reliefată deasupra mucoasei vecine. Este vorba de keratoza circumscrisă
termală care prezintă un risc crescut de malignizare
 CSC PE BUZA
• Cel mai adesea survin pe
leziuni precarcinomatoase:
cheilite cronice,
leucoplazii, plăci termale,
ulceraţii posttraumatice,
igienă bucală deficitară
sau, mai rar, pe leziunile
cronice ale unor afecţiuni
cutanate - lupus
eritematos, lichen plan
etc.
 CSC PE BUZA
• Clinic, pot îmbrăca un aspect
nodular, ulcerat sau
burjonat, caracterizându-se
printr-o metastazare loco-
regională rapidă (după unii
autori aproximativ 10% din
cazuri, încă de la primul
consult). Tumora are un
prognostic sever, datorită
unei metastazări precoce şi
frecvente în majoritatea
cazurilor
 LEUCOPLAZII
• Leucoplazia este definită prin prezenţa
de plăci albe apărute ca efect al
keratinizării epiteliului mucoaselor,
localizate pe orice mucoasă, îndeosebi
cea bucală şi genitală. Leucoplazia
bucală se caracterizează prin pete alb-
opaline, discret reliefate, mimând un
depozit pseudomembranos, având
margini bine delimitate şi dimensiuni
de obicei de 1 cm, dar şi cu prezenţa de
plăci mari sau de plăci mici
asemănătoare „picăturilor de ceară”.
 LEUCOPLAZII VERSUS CSC
• Suprafaţa acestor plăci este plană,
netedă sau frecvent cadrilată. Leziunile
sunt de obicei unice, rar multiple, cu
localizare îndeosebi pe linia ocluzală a
mucoasei jugale, porţiunea endobucală
a mucoasei labiale inferioare, zona
retrocomisurală (la fumătorii obişnuiţi).
• Alte forme clinice de leucoplazie sunt
forma verucoasă şi cea erozivă. În
evoluţie plăcile leucoplazice mai vechi,
extinse, ulcerative şi nodulare de pe
mucoasa jugală şi dosul limbii se pot
maligniza în carcinom spinocelular
• Ulcerarea este semnul care trebuie să
atragă atenţia asupra malignizării.
CSC LA NIVEL AURICULAR
• Keratoza solară
• Afecţiunea este
considerată ca o
importantă stare
precanceroasă datorită
frecvenţei sale. Apare
după 50 de ani, la
ambele sexe, cu
predilecţie la
persoanele cu fototip
clar.
CSC LA NIVEL AURICULAR
• Clinic se prezintă ca o pată uşor
pigmentată, roz-gălbuie, cenuşie
sau brun deschisă, rotund-ovalară,
slab delimitată, cu diametrul între
0,5-1,5 cm şi suprafaţa uşor
hiperkeratozică.
• În general leziunile sunt multiple,
având ca sediu electiv faţa (obraji,
urechi) şi mai rar dosul mâinilor. În
evoluţie ele se pot transforma malig,
îndeosebi în carcinom spinocelular
şi mai rar în carcinom bazocelular.
• Profilaxia constă în evitarea
expunerilor prelungite la soare,
protecţie vestimentară, creme
fotoprotectoare.
CSC LA NIVELUL MEMBRELOR
 NEOPLAZII VULVARE IN SITU
• Leucoplazia mucoasei
genitale are aspect
clinic identic cu cel al
leucoplaziei bucale. La
bărbat leucoplazia
poate apărea pe gland
şi faţa internă a
prepuţului, complicând
o balanită
scleroatrofică.
 NEOPLAZII VULVARE IN SITU
• La femei leucoplazia
mucoasei genitale este mai
frecventă decât cea bucală,
apărând în general după
menopauză.
• Se prezintă ca o leziune
unică sau multiplă, cu
tendinţă rapidă de evoluţie
spre fisurare şi ulcerare,
scleroatrofie şi hiperkeratoză
verucoasă însoţită de prurit.
 LICHEN SCLERO-ATROFIC
• Este localizată în regiunea
clitoridiană şi periclitoridiană,
feţele interne ale labiilor mari,
labiile mici, putând să se
extindă spre anus.
• Evoluţia spre malignizare în
carcinom spinocelular este mai
crescută în leucoplazia genitală
la femei decât în leucoplazia
genitală a bărbaţilor. În jur de
50% din cancerele vulvare apar
pe fond de leucoplazie
CSC VULVAR
 CSC VULVAR
• Carcinomul spinocelular vulvar survine în
special în regiunea clitoridiană şi
periclitoridiană, tot pe leziuni
precarcinomatoase preexistente: lichen sclero-
atrofic, eritroplazie, leucoplazii etc. Formele
clinice cel mai des întâlnite sunt: forma
vegetantă, papilară sau ulceroasă cu tendinţă
marcată de infiltrare a vaginului. Metastazează
precoce în aproximativ 15-20% din cazuri
 NEOPLAZII PENIENE IN SITU
• Carcinomul spinocelular penian este
localizat mai frecvent la nivelul şanţului
balano-prepuţial, teaca penisului, gland,
apărând pe leziuni preexistente de
lichen sclero-atrofic, balanită sclero-
atrofică, leucoplazie, condilomatoză
gigantă Bushke-Lowenstein, eritroplazia
Queyrat. Aceste leziuni precanceroase
sunt, adesea, consecinţa unei fimoze
vechi congenitale sau dobândite, care
permite acumularea smegmei ce
reprezintă un factor etiologic
cancerigen indiscutabil.
 CSC PENIAN
• Formle clinice sunt variate, cele
mai frecvente fiind cele vegetante,
nodulare, infiltrative sau endofitice
ulcero-necrotice la nivelul
glandului. După aproximativ 1-3
ani de la debut sunt prinşi
ganglionii regionali. Carcinomul
penian are un prognostic rezervat.
Se impune diagnostic şi tratament
cât mai precoce. Circumcizia poate
fi considerată ca o măsură
profilactică, dacă avem în vedere
reducera ratei de dezvoltare a
carcinoamelor peniene la bărbaţii
cu circumciși.
 CARCINOMA CUNICULATUM
• Carinomul verucos, cu
localizare palmo-plantara
mimeaza veruca plantara
si are agresivitate mare
prin diseminare loco-
regionala (secundar
vecinatatii aponevrozei
plantare) cat si prin
metastazare hematogena
 CSC DIAGNOSIC
• STADIALIZARE
• Clasificarea TNM a carcinomului spinocelular după American Joint Committee on Cancer (AJCC)/International Union against Cancer (UICC):
• Tumora primară (T)
• Tx – examinările efectuate nu permit a aprecia extinderea tumorii primare
• T0 – tumora primară nu este decelabilă
• Tis – tumora preinvazivă intraepitelială (carcinom in situ)
• T1 – tumora cu dimensiuni de 2 cm sau mai mică
• T2 – tumora mai mare de 2 cm dar mai mica de 4 cm
• T3 – tumora mai mare de 4 cm
• T4 – tumora invazivă (cartilaj, muşchi, os)
• Ganglioni limfatici regionali (N)
• Nx – examinările efectuate nu permit a aprecia metastazele regionale
• N0 – fără semne de invadare a ganglionilor limfatici regionali
• N1 – metastază într-un singur ganglion limfatic ipsilateral cu dimensiune de 3cm sau mai mică
• N2 – metastază într-un singur ganglion limfatic ipsilateral (cu dimensiuni ≥3 cm, dar <6 cm), în mai mulți ganglioni limfatici ipsilaterali (toate < 6 cm) sau bilateral
sau în ganglionii contralaterali (toate < 6 cm)
• N2a – metastază într-un singur ganglion limfatic ipsilateral mai mare de 3 cm, dar mai mica de 6 cm
• N2b – metastaze în mai mulți ganglioni limfatici ipsilaterali, toate cu dimensiuni mai mici de 6 cm
• N2c – metastaze în ganglioni limfatici bilateral sau contralateral, toate cu dimensiuni mai mici de 6 cm
• N3 – metastază în ganglion limfatic cu dimensiune mai mare de 6 cm
• Metastaze (M)
• Mx – nu sunt date suficiente pentru estimarea metastazelor la distanţă
• M0 – nu sunt semne de metastaze la distanţă
• M1 – metastaze la distanţă
• Stadializare
• Stadiul 0 - Tis/N0/M0
• Stadiul I - T1/N0/M0
• Stadiul II - T2/N0/M0
• Stadiul III - T3/N0/M0, T1/N1/M0, T2/N1/M0, sau T3/N1/M0
• Stadiul IV - T4/N0, N1/M0, oricare T/N2, N3/M0, oricare T/oricare N/M1
 CSC STADIALIZARE
STADIUL Categoria T Categoria N Categoria M
Stadiul 0 Tis N0 M0
Stadiul I T1 N0 M0
Stadiul II T2 N0 M0
T3 N0 M0
T1 N1 M0
Stadiul III
T2 N1 M0
T3 N1 M0
T4 orice N M0
T1 N2 M0
Stadiul IV T2 N2 M0
T3 N2 M0
orice T orice N M1
 CSC TRATAMENT
• CHIRURGICAL-DE ELECTIE
• TERAPIE FOTODINAMICA: KERATOZA ACTINICE,
EPITELIOMATOZA, DISEMINARE IN CAMP
• CHIMOTERAPIE: LOCALA: 5FU, IMIQUIMOD
• GENERALA IN STADII METASTAZATE
• RADIOTERAPIE:
– DE CONSOLIDARE PE GGL LIMFATICI
– CURATIVA