Sunteți pe pagina 1din 9

LUPAȘCU IULIANA

ASPECTE METODOLOGICE DE APLICARE A


PROGRAMELOR DE FITNESS – FORȚĂ LA
PREGĂTIREA SPORTIVILOR ÎN PROBA AIKIDO

1
Actualitatea cercetării. În prezent suntem înconjuraţi de diferite accesorii și invenţii care ne fac viaţa mai
uşoară, reducînd astfel efortul fizic.
În mare parte, viața de astăzi se evidenţiază în alimentaţia incorectă şi un mod sedentar de viaţă a oamenilor. În
urma acestor fapte creşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare, respiratorii, ale aparatului digestiv şi
locomotor, hipodinamia şi hipochinezia (scăderea capacității de mișcare). De aici apare şi intenţia oamenilor de
a găsi noi opţiuni de recreare după muncă, de creştere a posibilităţilor psihofizice, de modelare a unei siluete
bune şi o stare de sănătate mai bună.
În a doua jumătate a secolului XX omenirea fiind ameninţată de noi obstacole şi haos care puneau piedica
dezvoltării, unde se simte necesitatea optimizării şi îmbunătăţirii modului de viaţă, apare o sistemă nouă a
artelor marţiale cu caracter asanativ necompetiţional şi totodată universală care ia denumirea de Aikido, creată
de japonezul Morihei Ueshiba, unde treptat devine „tot mai la modă”. Din acest moment interesul persoanelor
faţă de acest tip de activitate motrică creşte tot mai mult, datorită conţinutului Aikido şi datorită faptului că
antrenamentele se desfăşoară intr-o manieră nonagresivă, factor care foarte bine favorizează creşterea
productivităţii şi emotivităţii omului. 2
Aikido este o artă marţială modernă creată de Morihei Ueshiba (1983-1969). Ca artă marţială este
unică pentru că pune un mare accent pe principii etice care prind viaţă prin aplicarea tehnicilor.
Rădăcinile tehnice ale aikido-ului derivă, în cea mai mare parte, din Daitoryu aiki-jujutsu. Aceasta
artă jujutsu provine, la rândul ei, din tradiţii variate moştenite de la războinicii clanului Aizu.
Metodologia Daito-ryu a fost modernizată şi răspândită de către Sokaku Takeda, începând cu sfârşitul
anilor 1800 şi se spune că a fost predată la aproximativ treizeci de mii de persoane. Morihei Ueshiba a fost
unul dintre cei mai importanţi elevi ai lui Takeda, succesul lui ajutând la inspirarea renaşterii interesului
faţă de şcoala Daito-ryu.
Ueshiba a fost influenţat în foarte mare măsură şi de către Onisaburo Deguchi (1871-1948) din secta religioasă Omoto. Fondatorul aikido-ului
a absorbit o mare parte ale învăţăturilor Omoto, viziunea lui Ueshiba asupra Universului întro armonie dinamică fiind o paralelă apropiată a
doctrinei acestei religii.
Aikido s-a bucurat de o creştere stabilă de popularitate atât în Japonia cât şi în străinătate începând cu anii 1950.
Ueshiba, care la acea vreme trecuse de vârsta de şaptezeci de ani, nu a fost un participant major în diseminarea
aikido-ului în perioada de după război. Creditul pentru răspândirea rapidă a artei trebuie acordat în principal unor
indivizi precum Koichi Tohei, Gozo Shioda, Minoru Mochizuki, Kenji Tomiki si Kisshomaru Ueshiba.
Aceste figuri centrale sunt de asemenea răspunzătoare pentru dezvoltarea principalelor stiluri de aikido din
zilele noastre. Genealogia fiecărei şcoli de aikido active astăzi poate fi practic urmărită înapoi până la cel puţin
unul dintre aceşti instructori de la inceputuri.

3
Aikido prezintă interes tot mai mare în zilele noastre din cauza.
1) Aikido este despionibil pentru toţi, indiferent de vîrstă sau sex.
2) Aikido propune un anumit mod de viaţă.
3) Aikido oferă un mijloc de a studia viaţa, la general.
Aikido, de asemenea este foarte eficient în menţinerea sănătăţii fizice şi mentale prin controlul stresului. Pune
la dispoziţie mijloace de auto-apărare şi securitate fizică. În cele din urmă, Aikido oferă oamenilor din întreaga
lume oportunităţi pentru o viaţă prosperă în pace şi armonie. Aikido poate fi acea cale prin care oamenii Vor
găsi perfecţiunea fizică şi spirituala.
Practicând Aikido, tinerii vor putea profita de numeroasele avantaje enumerate mai înainte, desvoltându-şi o
minte sănătoasă într-un corp sănătos. Pe lângă efectul sanogen şi educaţia multilaterală, mulţi adolescenţi vor
afla în Dojo că pe lume mai există şi altceva decât „mobil” calculator, modă, vodcă ori manele, iar alţii pot găsi
un scop în viaţă: să-şi ajute semenii.
La fel, cadrele didactice ar profita şi ele atât din punctul de vedere personal (sănătate corporală şi mintală), cât
– mai ales – din punctul de vedere profesional. Disciplinarea tuturor elevilor datorită studierii Aikido ar fi de
mare folos pentru procesul de învăţământ în general. În plus, exerciţiile fizice practicate împreună de profesori
(de orice specialitate) şi de elevi(de orice nivel) ar crea între tineri şi adulţi relaţii de colaborare nemaiauzite,
stabilindu-se o solidaritate umană (biologică) fericită pentru rezultatul şcolarizării unora şi viaţa profesională a
celorlalţi

4
Scopul cercetării – perfecţionarea eficacităţii antrenamentelor de Aikido prin determinarea impactului
activităților de fitness-forță asupra educării calităților psihomotrice în lupta Aikido.

Pentru atingerea acestui scop a fost stabilite următoarele obiective:


1. Studierea teoriei şi metodicii Aikido-ului ca o direcţie a culturii fizice recreative.
2. Determinarea nivelului de pregătire fizică la grupa experimentală.
3. Alegerea mijloacelor pentru formarea stării psihofizice la sportivi în cadrul antrenamentelor de Aikido.
4. Argumentarea teoretică şi experimentală a eficacităţii metodicii dezvoltării capacităţilor psihofizice în cadrul
antrenamentelor de Aikido.
Rezolvarea sarcinilor formulate includ următoarele metode:
1. Analiza teoretică şi rezumatul datelor din sursele literaturii de specialitate.
2. Analiza procesului de antrenament a Aikido-lui şi experienţei profesionale a instructorilor de Aikido.
3. Observaţia pedagogică.
4. Metodele testării capacităţilor fizice.
5. Metodele testării posibilităţilor fiziologice.
6. Experimentul pedagogic.
7. Metodica matematică a prelucrării şi interpretării datelor statistice.

5
Sinteza datelor literare a permis de a constata că aplicarea largă a mijloacelor orientate a sistemelor artelor
marţiale spre dezvoltarea stării psihofizice în combinaţie cu exerciţiile dinamice, este una din condiţiile necesare
pentru perfecţionarea procesului de antrenament de fortificare, formarea tonusului muscular, dezvoltarea
capacităţilor motrice, precum şi scoaterea încordării vieţii zilnice, ce se exprimă în confortul psihologic şi
siguranţa în sine.
Au fost prelucrate surse literare în direcţia teoriei şi metodicii culturii fizice, teoriei şi metodicii Aikido-ului,
precum şi a bazelor fiziologice şi biochimice ale calităţilor fizice, a controlului medical în cultura fizică.
Generalizarea datelor literaturii de specialitate a permis să considerăm, că Aikido-ul nu dispune de o programă în
sistemul orelor de educaţie fizică, ceea ce ne îndreaptă spre o cercetare mai minuţioasă a acestui domeniu şi
sperăm, că pe viitor el se va bucura de popularitate şi rezultate bune în ce priveşte pregătirea fizică şi armonioasă
a elevilor, adolescenților si studenţilor.
Observaţiile pedagogice s-au desfăşurat cu scopul studierii multilaterale a problemei interesate de noi în
procesul desfăşurării antrenamentelor de Aikido. Observaţiile s-au îndeplinit atât după activitatea antrenorilor, cât
şi după activitatea persoanelor în timpul desfăşurării exerciţiilor fizice.
Datele primite au permis de a determina orientarea metodicii viitoare, precum şi de a alege, pentru realizarea ei,
mijloacele, metodele şi formele de îndeplinire ale antrenamentului de Aikido experimental.
Observaţiile pedagogice s-au rezolvat pe parcursul a două etape.
Primele observaţii pedagogice au fost făcute la persoanele examinate.
La a doua etapă a observaţiei pedagogice s-au determinat grupa examinată, ce a permis constatarea unei
caracteristici pozitive a metodicii propuse pentru persoane, care contribuie la menţinerea tonusului muscular la
nivelul înalt, ce permite să asigure starea funcţională destul de bună. 6
Tabelul 1. Media indicilor de grup a dinamicii parametrilor capacităţilor fizice ale grupei experimentale (n = 13)

Parametri Nr. d/o X ±mx t P

inițial final

Brațelor (atârnat
apucat de bară– sec) 1. 24,15±3,45 46,61±6,04 3,46 ˂0,01
Forța de Picioarelor (atârnat
agățat de sub 2. 32,69±1,72 55,61±2,85 3,06 ˂ 0,01
rezistență a genunchi –sec)

mușchilor Abdominali
Înd.- dezd. trunchiului 3. 21,69±0,98 33,0±0,89 3,73 ˂ 0,01
t=30 sec)(ori)
Spatelui (extensii din
cicat t=30 sec) (sec) 4. 19,0±1,07 30,3±2,04 3,15 ˂ 0,01
Picioarelor (sfoară
Mobilitate laterală) 5. 26,92±3,02 12,38±1,81 3,39 ˂ 0,01
articulațiilor (cm) Spatelui (aplecare
profundă) 6. 13,92±2,15 23,46±1,29 3,12 ˂ 0,01
Tabelul 2. Media indicilor de grup a dinamicii parametrilor psihomotorice ale subiecților grupei experimentale (n = 13)

Parametri Nr. d/o X±mx t P


inițiale finale
Testul lui Romberg pe dreptul 1. 8,61±1,38 18,84±1,38 3,23 ˂0,01
(echilibrul pe un picior fără
control vizual –sec)

pe stîngul 2. 14, 84±2,15 23,69±1,29 3,94 ˂ 0,001

Rapiditatea: (frecvența cu dreapta 3. 13,46±0,94 26,92±0,68 3,32 ˂ 0,01


punctării cu mîna (nr. ori în 5
sec)

cu stînga 4. 9,07±1,20 17,38±1,03 3,36 ˂ 0,01

Testul lui Mac-Krosski (Anexa 1) puncte) 5. 48,07±2,59 66,53±1,29 3,81 ˂ 0,01

8
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE
l. Analiza literaturii de specialitate a demonstrat că există un oarecare material despre Aikido, iar metodica formării stării
psihofizice în sistemul lecţiilor de antrenament la aikido este descris insuficient.
2. A fost apreciat nivelul de pregătire fizică şi psihomotrică al grupului de sportivi care se ocupă Aikido.
3. Au fost apreciate mijloacele Aikido pentru formarea stării psihofizice în sistemul lecţiilor de antrenament recreative.
4. Eficienţa utilizării surselor de Aikido în sistemul antrenamentelor recreative au fost manifestate la toţi parametrii
cercetaţi, la care s-a demonstrat nivelul statistic al diferenţelor de semnificaţie de P< 0,01 din grupa capacităţilor fizice şi
psihomotrice.
***
Rezultatele pozitive ce au fost obţinute în decursul lucrării, ne dau posibilitatea de a recomanda antrenorilor de a introduce
sursele de Aikido în procesul de instruire şi a celui educaţional în propriile antrenamente, ca parte pregătitoare, ce coincide
cu obiectivele puse înainte de antrenament. Sursele de Aikido pot fi folosite în formularea unei compoziţii de mișcări, atît
alocate pentru activitățile de fitness, precum și pentru acțiuni tehnico-tactice din proba Aikido.
De asemenea, sursele de Aikido sunt recomandate pentru a spori capacităţile motrice, dar şi pentru a îmbunătăţi abilităţile
psihofizice a tuturor ce practică asemenea activități.
9

S-ar putea să vă placă și