Capitolul I.

PRINCIPIILE DE TERAPIE ANTIBACTERIANA Tratamentul bolilor infectioase trebuie sa indeplineasca mai multe deziderate: sa fie initiat cat mai devreme in evolutia bolii, aceasta fiind o conditie esentiala; sa fie complet, cumuland toate posibilitatile de atac. Se disting astfel 4 tipuri de masuri terapeutice : 1. tratamentul etiologic ; 2. tratamentul patogenetic ; 3. tratamentul simptomatic ; 4. tratamentul igieno-dietetic. sa fie individualizati in functie de particularitatea cazului ; sa fie malabil, adaptat evolutiei ; sa aiba in vedere toleranta, contraindicatiile si nu in ultimul rand, pretul de cost. Tratamentul etiologic : insumeaza masurile destinate anihilarii agentului patogen sau a toxinelor elaborate de acestea. Se diferentiaza doua posibilitati : tratamentul etiotrop propriu-zis prin utilizarea preparatelor antibacteriene, antivirale, antimicotice ; tratamentul imun prin care unii agenti sau toxinele lor sunt anihilati pe calea apararii a organismului prin anticorpi specifici. Tratamentul patogenetic : prin aceasta forma se inteleg toate masurile necesare combaterii unor efecte induse de agentul patogen sau corectarii unor insuficiente sau dezechilibre majore, cum ar fi : terapia antiinflamatoare, anticonvulsivanta, depletiva, reechilibrarea hidroelectrolitica, acido-bazica, carditonica, etc. Tratamentul simptomatic : aceasta urmareste combaterea sindromului algic (prin utilizarea antialgicelor), a hiperpirexiei (prin utilizarea antitermicelor), atenuarea tusei (inhibitori centrali), sedare (sedative), etc. Tratamentul igienico-dietetic : acest tip cuprinde repausul la pat, regimul alimentar (hidro-lacto-zaharat, hiposodat, hipoglucidic, hipoproteic) adaptat de la caz, la caz. Decizia de a initia, continua si/sau sista terapia antibacteriana, trebuie efectuata cu precautie. I. Alegerea terapiei antibacteriene empirice

Agentul etiologic este adesea necunoscut in momentul initierii unui tratament. In acest caz, tratamentul prezumtiv trebuie orientat spre agentii etiologici cei mai frecventi intalniti, utilizand o schema ce poseda cel mai ingust spectru ce poate acoperi microorganismele implicate. Tratamentul va trebui uterior modificat, in concordanta cu evolutia pacientului si cu rezultatele de laborator. In momentul evaluarii initiale efectuarea unei coloratii gram din materialul patologic potential infectat, permite adesea un diagnostic prezumtiv, rapid si poate fi esentiala pentru interpretarea rezultatelor ulterioare.

Modele de sensibilitate locala trebuie luate in considerare in selectarea empirica a terapiei, deoarece acestea pot varia in limite foarte largi intre comunitati. Hemoculturile, culturile sunt necesare pentru un diagnostic precis si pentru testarea sensibilitatii germenilor. Testarea sensibilitatii antibacteriene permite o selectie rationala a agentilor antimicrobieni si trebuie utilizata pe aproape toate culturile pozitive semnificative. Testarea diagnostica rapida cum ar fi utilizarea reactiei de polimerizare in lant (PCR) si detectarea antigenelor bacteriene, poate sa furnizeze o confirmare precoce a prezentei unui agent infectios. II. Statusul gazdei

Starea clinica a pacientului contribuie la luarea deciziei asupra rapiditatii cu care trebuie instituit tratamentul, caii de administrare si terapiei. Pacientii necesita a fi evaluati prompt, din punct de vedere al stabilitatii hemodinamice, evolutiei procesului infectios, rapid, progresiv, care poate ameninta viata, dar si din punct de vedere al deficitelor imunologice. Momentul initierii terapie antimicrobiene in situatia unui tablou clinic acut, terapia empirica este initiata imediat dupa prelevarea probelor biologice. Se impune intsruirea tratamentului antibacterian la pacientii splenectomizati, neutropenici, si in general la toti pacientii imunodeprimati. Calea de administrare in infectiile sistemice, de cele mai multe ori, se recurge la administrarea intravenoasa in bolus sau microperfuzii. Administrarea orala este recomandata petru continuarea tratamentului parenteral, sau cand este tolerata in infectii usoare si medii, doar daca este posibil atingerea de concentratii adecvate la locul infectiei. Tipul tratamentului tratamentul bactericid este de preferat fata de cel bacteriostatic, mai ales in cazul infectiilor severe, la pacientii imunodeprimati Graviditatea si perioada puerperala desi nici un agent antibacteria nu este cunoscut a fi complet sigur in timpul sarcinii, betalactaminele si cefalosporinele sunt cele mai frecvent utilizate in aceasta situatie. Tetraciclinele, fluorochinolonele, aminoglicozidele, sulfamidele, sunt total contraindicate.

III.

Combinatii antimicrobiene

Utilizarea combinatiilor antimicrobiene trebuie pe cat se poate evitata, datorita toxicitatii antagonismului farmacologic si selectiei de tulpini rezistente. Utilizarea empirica a combinatiilor antibacteriene pentru a acoperi un spectru cat mai larg, este justificata doar la pacientii cu infectii severe in situatii in care : 2

Identificarea agentului patogen nu este clara ; Agentul etiologic suspectat are o susceptibilitate antimicrobiana variabila ; Esecul initierii unei terapii antibacteriene eficiente ar putea creste morbiditatea sau mortalitarea. Combinatiile antibacteriene sunt indicate pentru a crea sau a produce un efect sinergic (de ex. sepsis, endocardite, peritonite, meningite, etc.) IV. Stabilirea terapiei antibacteriene In momentul initerii unui tratament antibacterian, trebuie luate in considerare urmatoarele : Agentul etiologic a fost identificat? Este adecvata concentratia agentului la locul infectiei? S-au dezvoltat agentii patogeni rezistenti ? Daca sindromul infectios persista, aceasta se datoreaza unui proces infectios, sau este vorba despre o alta afectiune ? IV. Durata terapiei

Depinde de natura infectiei si de severitatea tabloului clinic. Tratamentul antibiotic necesita a fi continuat si dupa ce pacientul a devenit afebril, aceasta fiind monitorizat clinic, bilogic. In general, in infectiile medii, durata terapiei este intre 10-14 zile, iar in infectiile severe, aceasta se poate prelungi la saptamani, luni (endocardite, artrite, osteomielite, etc.).

Capitolul II. TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN Tratamentul antibacterian insumeaza tote masurile destinate anihilarii agentului patogen, inclusiv a toxinelor elaborate de agentii infectiosi. Actiunea antibioticelor asupra germenilor sensibili poate fi : Bactericida - distrugerea bacteriana ; Bacteriostatica - stoparea procesului de multiplicare bacteriana. PRINCIPALELE CLASE DE ANTIBIOTICE I. BETALACTAMINELE

Penicilina (1941- descoperita de Fleming) este cel mai frecvent utilizata in zilele noastre Sunt antibiotice bactericide, nu poseda un efect postantibiotic (cu exceptia carbapenemelor) CLASIFICARE

Peniciline Asocieri de betalactamine cu inhibitori de betalactamaze Cefalosporine Carbapeneme Monobactami

PENICILINELE NATURALE Spectrul de actiune al penicilinelor este legat de capacitatea de penetrare in celula bacteriei, inegala de la o specie, la alta. Penicilina este activa in vitro pe : - Coci gram pozitivi (streptococi, pneumococi, streptococi anaerobi) ; - Coci gram negativ (memingococi, gonococi); - Bacilli gram pozitiv: aerobi (carbunos, difteric); anaerobi (clostridiile, bacillus tetani). - Spirochetacee (treponema, leptospira, borrelia); - Bacilli gram negative (pasteurella si fusobacterium); Penicilina G: - Disponibila sub doua forme: sodica si potasica ; - Doza : 50000 U-250000 MU/kgc/zi ; - Fractionata in 2-3 prize, intramuscular, intravenos ; - Eliminare renala ; - Penetrabilitate inegala, excelenta in tractul respirator superior, inferior, nula in oase, articulatii, ochi, saliva, limfa; - Netoxica in doze mari. Peniciline orale: - Penicilina V Doza: 3-6 MU/zi la adult; 0.05 MU/kg la copil Administrare per os, in absenta alimentelor Peniciline cu actiune prelungita: - Procain-penicilina - Benzantin-penicilina - Moldamin, Efitard 1200000 MU la adulti, 600000 U la copii, utilizate pentru profilaxia reumatismului articular acut (RAA) si glomerulonefrita poststreptococica (GNPS) PENICILINELE CU SPECTRU LARGIT a) Aminopenicilinele : spectrul de actiune tulpini nesecretorii de penicilinaze ale enetrobacteriaceelor uzuale (Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Klebsiella, H. influenzae, Bordetella pertussis si parapertussis) 1. Ampicilina : oral, parenteral Difuziune excelenta in tesuturi Resorbtie buna si rapida, neinfluentata de alimentatie Doza : 50-200 mg/kgc/zi la copii (oral, i.v., i.m.) 4

 250-500 mg-4x/zi la adulti 2. Amoxicilina : Antibiotic utilizat frecvent in infectii acute ale tractului respirator superior, inferior 50-150 mg/kgc (oral, i.v., i.m.) b) Carboxipenicilinele: 1.Carbenicilina : active Pseudomonas, Proteus, Enterobacter, Morganella, Provinencia, Serratia spp ; se utilizeaza numai parenteral. 2. Ticarcilina : Spectru asemanator, mai activ pe Pseudomonas Doza : 50 mg-200 mg/kgc/zi i.v., in infectii sistemice 3. Ticarcilina+Acid clavulanic (Timentin): mult mai active pe germeni gram negative c) Ureidopenicilinele: 1. Azlocilina Active pe coci gram pozitiv, Enterobacteriacee, Acinetobacter, Serratia marcescens, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella, Escherichia coli; Doza: 12-16g/zi la ore, i.v. 2. Piperacilina 3. Mezocilina : Activa pe gram negativ, actiune antipiocianic, Proteus 50-200 mg/kgc/zi i.v. 4. Piperacilina/Tazobactam=Tazocilina (Tazocin) Doza: 50-100 mg/kgc/zi i.v. 200-350 mg/kgc/zi d) Amidino-penicilinele: - active doar pe bacili gram negative Pivmecilinam, Mecilinam 0,61,6 g/3x/zi i.v. la adult 10-15 mg/kgc/zi i.v. la copil Active pe Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Proteus Administrare : oral, parenteral 200-600 mg/3x/zi e) Peniciline antistafilococice : Izoxazolipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxacilina Metilicilina Nafcilina In prezent, rezistenta stafilococului la aceste antibiotice se ridica pana la 30%. Doza : 50-100 mg/kgc/zi i.v., i.m., p.o. Peniciline asociate cu inhibitori naturali de betalactamaze : 1. Augmentin (Amoxicilina+Acid clavulanic) 2. Timentin (Ticarcilina+Sulbactam) 3. Unasyn (Ampicilina+Sulbactam) 4. Tazocilina (Piperacilina+Tazobactam) Augmentin : Aciune : Haemofhilius influenzae, Branhamella (infectii de cai respiratorii superioare, inferioare) Doza :30-50 mg/kgc/zi 2-3 adm. p.o., i.v. 5

Trimentinul: Utilizat in infectiile genitourinare, abdominale, pelviene cu activitate pe bacili gram negative Doza: 3,1 g la 6 ore i.v. Tezobactamul: 12-22,5 g/zi la adult, i.v./24h, la 8h interval Difuzeaza excelent in LCR, activ pe bacili gram negativ (piocianic, Klebsiella) CEFALOSPORINELE S-a propus, si se mentine clasificarea cefalosporinelor in generatii (I, II, III, IV) in functie de ordinea aparitiei lor, dar si tinandu-se cont de farmacologia si spectrul lor de actiune.

Administrare parenterala Cefalotina : 2-10 g/zii.v. la adult adult Cefaloridina copil Cefazolina : 2-6 g/zi i.v. la adult Cefacetril Cefanona Tabel I Cefalosporinele de generatia I

Administrare orala Cefalexina : 2-4 g/zi p.o. la Cefadroxil : 50-100 mg/kgc la Cefatrizina : 2-3 g/zi p.o. Cefradina Cefadrezil 0,5-1 g 2x/zi p.o.

Spectru actiune: Coci, bacili gram pozitiv, inclusive stafilococul secretor de penicilinaza Gram negativ: Escherichia coli, Proteus, Klebsiella Absorbtie digestive buna, difuziune tisulara buna, toleranta buna. Ineficiente pe enterococi, Listeria, SAMR Indicatii : infectii ORL, bronsite comunitare, infectii urinare joase, infectii cutanate, antibiotico-profilaxie in chirurgie. Administrare parenterala Cefamandola : 50-150 mg/kgc i.v. Cefuroxim axetil : 20-100 mg/kgc i.v.la copil Cefotiam Cefoxitina : 80-160 mg/kgc i.v. Tabel II Cefalosporinele de generatia a II-a Au o activitate antibacteriana mai puternica, fata de stafilococii patogeni, streptococi, enterococi si pe unii bacili gram negativ (Haemophilius), coci gram negativ (Neisseria spp.) Penetrabilitate tisulara buna, exceptand SNC ; Indicatii : infectii ORL, pneumonii comunitare, infectii ginecologice, cutanate si de parti moi, infectii urinare, antibiotico-profilaxie. 6 Administrare orala Cefaclor : 20-40 mg/kgc Cefprozil

Cefalosporinele de generatia a III-a Spectru antibacterian larg, difuziune tisulara prin membrane, stabilitate la actiunea betalactamazelor Cefalosporinele de extrema stanga activi pe bacili gram negativ si coci gram pozitiv (Ceftriaxona) Cefalosporinele de centru cu activitate pe bacilul piocianic (Ceftazidima si Cefoperazona) Cefalosporinele de extrema dreapta activitate deosebita pe bacili gram negativ anaerob (Bacteroides fragilis) Nu sunt active pe enterococ, Listeria, SAMR Penetrabilitate excelenta tisulara, LCR Administrare orala Cefixima: 8 mg/kgc/zi la copil Cefpodoxima: 200-400 mg/zi la adult Cefdinir:300-600 mg/zi la adult Ceftibuten: 9 mg/kgc/zi la copil

Adminstrare parenterala Cefotaxime: 100-200 mg/kgc i.v. Ceftizoxime: 100-200 mg/kgc i.v. Ceftriaxona: 50-100 mg/kgc i.v. Cefoperazona: 50-100 mg/kgc i.v. Ceftazidima: 50-100 mg/kgc i.v. Cefsulodina: 50-100 mg/kgc i.v. Moxalactam: 50-100 mg/kgc i.v. Flemoxef: 50-100 mg/kgc i.v.

Tabel III Cefalosporinele de generatia a III-a Cefalosporinele de generatia a IV-a Activitate pe: Citrobacter, Enterobacter, Pseudomonas aeruginosa Indicatii: infectii severe intraabdominale, infectii bacteriene la neutropenici Cuprind : Cefeprim : 2-6 g/zi i.v. la adult Cefpiramida Cefpirom : 2-4 g/zi i.v. la adult CARBAPENEME Sunt agentii importanti, utilizati in infectiile sistemice severe, cu agentii patogeni, producatori de betalactamaze (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp., Enterobacter spp., Serratia spp., Proteus vulgaris, Providencia spp., Morganella) Spectrul de actiune : coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram negativ, bacili gram pozitiv, unii anaerobi; sunt antibiotice cu spectru ultra larg. Pot fi utilizate in monoterapie, in infectii sistemice severe. Tienamicina+Cilastatin (Tienam): Inactiva pe SAMR, Pseudomonas aeruginosa Doza: 15-25 mg/kgc/zi, i.v. la 8-12 ore la copil 2-4 g i.v. la adult; nu se recomanda in infectiile sistemului nervos central Meropenem-Meronem : Mai activi, decat anteriorul pe piocianic Are o penetrare antibacteriana mai rapida si mai intensa Este preferat in infectiile SNC Doza : 30-40 mg/kgc/zi i.v.la 8 ore 7

Ertapenem: Utilizat frecvent in infectiile severe abdominale, peritonite, pancreatite, infectii cutanate si da parti moi Doza: 1 g/zi i.v. la adult in priza unica Alti reprezentanti ai seriei: Panipenem, Doripenem, Feropenem. MONOBACTAMI Poseda un singur inel betalactamic. Aztreonam spectru de activitate redusa : germeni gram negativ, inactiv pe coci gram pozitiv. Penetreaza bine tisular si LCR. Utilizat in infectii urinare, genitale, hepatobiliare, abdominale, osteoarticulare, sepsis, meningite. MACROLIDELE Primul reprezentant al seriei Eritromicina (1952) Toate macrolidele actioneaza intracelular Eritromicina bacteriostatica in doze mici, bacteriocida in doze mari Spectru de actiune: coci si bacili gram pozitiv, aeobi si anaerobi, coci gram negative Bacili gram negativ Bordetella pertussis, Haemophilius influenzae, Legionella, Helicobacter Microbacterii atipice Spirochete Clamydia pneumoniae, ricketsii Toxoplasma gondii. De extractie naturala Cu 12 atomi C Cu 14 atomi C Cu 15 atomi C Cu 16 atomi C Cu 17 atomi C De semisinteza Metilmicina Eritromicina Oleandomicina Trioleandomicina Roxitromicina Claritromicina Azitromicina Rokitamicina Miokacina

Spiramicina Josamicina Lancacidina

Tabel IV Clasificarea macrolidelor Erirtromicina: 30-50 mg/kgc/zi p.o. Spiramicina: 50 mg/kgc/zi p.o. Claritromicina: 250-500 mg/2x/zi p.o., i.v. (15 mg/kgc/zi) Azitromicina: 250-500 mg/zi la adult p.o., i.v. ; 10 mg/kgc/zi la copil p.o., i.v. KETOLIDELE: reprezinta o noua clasa de antibiotice din familia macrolidelor. Telitromicina: active pe streptococ, stafilococ, pneumococ, bacili gram negative, Haemophilius, Moraxella, Bordetella, Legionella. Sunt utilizate in pneumonii comunitare, sinuzite, angine, faringite.

SINERGISTINE: (Quinupristin+Dalfopristin=Sinercid): Antibiotice active pe germeni gram pozitiv si gram negativ, aerobi si anaerobi (SAMR, pneumococi, entreococi). LINCOSAMODELE: Mai active pe Bacteroides, penetreaza in os si articulatii, plamani, sinusuri, cai biliare. Indicate: in tratamentul osteomielitelor si osteoartritelor stafilocicice, si in infectiile cu bacili gram negativ, anaerob pulmonare sau genitoabdominale-pelvine Lincomicina : 30-40 mg/kgc/zi, 2-3x/zi i.v., i.m. Clindamicina : Derivat de semisinteza a Lincomicinei Administrare orala (Dalacin), i.m, i.v. Doza 15-40 mg/kgc/zi la copii 0,6-2,4 g/zi la adulti Efecte adverse: colite secundare, ulceromembranoase cu Clostridium dificile GLICOPEPTIDELE : Mecanism de actine : inhiba sinteza peretelui celular Antibiotice bactericide Spectru de actiune : stafilococ aureu patogen si epidermidis, inclusiv tulpinele rezistente la meticilina, streptococi de grup B, enterococi, pneumococi, germeni anaerobi gram pozitiv si negativ, Listeria monocytogenes Indicate in infectiile severe cu SAMR Efexte adverse: nefrotoxicitate Teicoplanina: 6 mg/kgc/zi prima zi 3mg/kgc/zi i.v. Vancomicina: 10-40 mg/kgc/zi i.v. (penetrabilitate in LCR) AMINOGLICOZIDELE Bactericide, sunt utilizate in asociere cu alti agenti antibacterieni, in infectii severe, cauzate de germeni aerobi, gram pozitiv si negativ Administrare i.m., i.v. Reactii adverse:ototoxicitate, nefrotoxicitate, blocada neuromusculara Spectru larg: bacili gram negativ, coci gram pozitiv, microbacterii tipice, atipice 1944 Streptomicina : 15 mg/kgc/zi i.m. Neomicina Kanamicina Gentamicina: 3-5 mg/kgc i.v., i.m./zi Tobramicina: 2 mg/kgc/zi i.v. Sisomicina Dibekacina: 3 mg/kgc.zi i.v., i.m. Amikacina: 5-7-15 mg/kgc/zi i.v., i.m. 9

1963

1972

1975 1978 1980

Netilmicina: 4-7 mg/kgc/zi i.v., i.m. Isepamicina: 8-15 mg/kgc/zi i.v., i.m. 5- Episisomicina Sagamicina

Tabel V Aminoglicozide si anul descoperirii ANTIBIOTICELE POLIPEPTIDE Sunt antibiotice de extractie naturala, din bacterii di genul Bacillus: poliminele B si E, Bacitracina, Tirotricina Antibiotice bactericide nu se absorb din intestin, prezinta actiune locala toxicitate renala Colimicina (Colistina, Polimixina E) : Cel mai putin toxic Administrare orala, i.v. Doza : 100000-250000 U/kg/zi, recomandat in boala diareica acuta, cu germeni sensibili (Shigella, Salmonella) Administrat parenteral, este indicat in infectii urinare, genitale, sistemice, meningite (activa pe Acinetobacter, Pseudomonas aeruginosa, enterococ) CLORAMFENICOLII Antibiotice bacteriostatice, mod de administrare oral, parenteral (Cloramfenicolul, Tiamfenicolul) Spectru de actiune: streptococi, grupele A, B si viridans, pneumococi, gonococi, meningococi, Listeria, Salmonella, Shigella, Haemophilius, Vibrio cholerae, ricketsioze Penetrare in LCR utilizat in meningite, abcese cerebrale Doza: 25-50 mg/kgc/zi Efecte secundare: anemie hemolitica, aplastica, ireversibila si fatala SULFAMIDELE Preparate bacteriostatice Spectru de actiune extinsa: Haemophilius, Shigella, Listeria, Pneumococ, Pneumocystis Efectele secundare : anemie aplastica, neutropenie, reactii alergice (sindrom Stevens-Johnson) Clotrimazolul (BISEPTOL): Cuprinde Trimetoprim/Sulfametoxazol Administrare orala, parenterala Doza: 4-6 mg 2x/zi Pirimetamina+Sulfadoxina=Fansidar: folosit in tratamentul malariei, toxoplasmozei FLUROCHINOLONELE 1962 Acidul nalidixic Antibiotice bactericide Spectru de actiune: coci gram pozitiv (stafilococi, enterococi), gram negativ (Neisseria spp.), enterobacteriacee, bacili gram negativ, inclusive Pseudomonas aeruginosa, microbacterii, mycoplasme, clamydii Administrare orala, parenterala 10

Eliminare urinara, biliara Efecte secundare: sunt contraindicate la copii hematologice, nervoase, hepatice

Norfloxacina: 800 mg/zi p.o. Pefloxacina: 800 mg/zi p.o. Ciprofloxacina: 800 mg/zi p.o.; 400-600 mg/zi i.v. Ofloxacina: 400-800 mg/zi p.o.

Lomefloxacina: 400-800 mg/zi p.o. Sparfloxacina Gatifloxacina: 400 mg/zi p.o. Levofloxacina: 500-1000 mg/zi p.o., i.v. Moxifloxacina: 400 mg/zi p.o., i.v.

Tabel VI Florochinolone noi BENZIMIDAZOLI Metronidazolul Spectru de actiune: anaerob, gram pozitiv si negativ Efect bactericid Mod de administrare : oral, parenteral Indicatii : parazitoze, tetanos, Helicobacter Pylori, colita ulceroasa, chirurgia colonului Doza : 50 mg/kgc/zi 3x/zi CICLINELE Sunt antibiotice bacteriostatice, dar pot fi bactericide in anumite situatii Active pe coci gram pozitiv, coci gram negative, bacilli gram pozitiv, bacili gram negativ Contraindicatie in sarcina, alaptare, copii, pacienti cu insuficienta renala Tertaciclina: 25-30 mg/zi p.o., i.v. Doxiciclina: 200 mg/zi p.o., i.v. Minociclina: 200 mg/zi p.o., i.v. Tigecylina (Tygacil): activ pa SAMR OXAZOLIDINONE Sunt antibiotice bacteriostatice Active pe: coci gram pozitiv aerobi, inclusiv SAMR, enterococ fecal, bacili gram pozitiv; indicate in infectii severe, pneumonii nozocomiale, infectii de parti moi, neuroinfectii, etc. Linezolid: 1,2 g/zi i.vi., p.o., la 12 ore ANTIFUNGICE Fungicide, fungistatice Antifungice sistemice, locale Clasa de antifungice 1, Poliene Amfotercina B Amfotercina B liposomala Nistatina 11 Mecanism de actiune Fungistatice Fungicide la doze mari

2, Azoli Ketoconazol Miconazol Fluoconazol Intraconazol Voriconazol Posaconazol 3, Alilamine Terbinafina 4, Flucitoza 5, Griseofulvina 6, Echinocandine Anidulafungin Caspofungin Micafungin

Blocheaza sinteza ergosterului

Fungicid Inhiba sinteza acizilor nucleici Inhiba sinteza acizilor nucleici si mitozele Blocheaza sinteza 1,2 beta-glucan cu dezorganizare de peretele celular fungic

Tabel VII Antifungice clasificare Indicatii: infectii sistemice cu Cryptococcus, candidoze severe (Amfotericina B, Fluconazol), aspergiloza invaziva, fusarioza, infectii invazive cu tulpini de Candida nonalbicans (Voriconazol, Caspofungin), stomatite (Nistatin). Efecte adverse: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate, fotosensibilizare, hipotensiune arteriala, tulburari digestive. AGENTI ANTIHERPETICI Aciclovir: 10-40 mg/kgc/zi p.o., i.v., indicat un encefalita herpetica, herpesul neonatal, infectii cu VVZ sau HSV, herpes genital Valaciclovir: 0,5 g 2x/zi p.o., indicat in herpes zoster, infectii genitale cu HSV Famaciclovir: 0,5 g 3x/zi p.o., indicat pe susele acyclovir rezistente Glaciclovir: 2x5 mg/kgc/zi p.o. sau intravitros utilizat in terapia sau profilaxia infectiei cu CMV. Reactii adverse : meduloxicitate, hapatotoxicitate, nefrotoxicitate, cefalee, convulsii Valganciclovir: 900x2 mg/zi p.o. utilizat in terapia sau profilaxia infectiei cu CMV Foscarnet: 2x90 mg/kgc/zi p.o. utilizat in infectia CMV si cea cu herpes virusuri Cidofovir :5 mg/kgc i.v., utilizat in infectia CMV, la pacientii HIV si in papilomatoza AGENTI ANTIVIRALI Agentii antigripali suprima replicarea virala Amantadina, Rimantadina: 100 mgx2/zi p.o. Efecte adverse : cofuzie, agitatie, tulburari de somn. Zanamivirul (Relanza): 10 mgx2/zi, 5 zile. Se utilizeaza in decurs de 30 ore de la debutul simptomelor gripale, activ pe virulsul gripal A,B Oseltamivir (Tamiflu): 75 mgx2/zi p.o., 5 zile, inhibitor al neuraminidazei, activ pe virusul gripal A, B. 12