MODULUL 8: FORMELE LIMBAJULUI

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaionale
n urma studierii acestui Modul, vei dobndi urmtoarele competene i aptitudini: - S CLASIFICI LIMBAJUL UTILIZND DIFERITE CRITERII; - S SPECIFICI CARACTERISTICILE FORMELOR LIMBAJULUI; - S NELEGI RAPORTUL DINTRE DIFERITELE FORME ALE LIMBAJULUI; - S EXPLICI SURSELE DIFICULTILOR DE COMUNICARE; - S-I OPTIMIZEZI STILUL PRORPIU DE COMUNICARE.

Cuvinte cheie:
limbaj oral, limbaj scris, limbaj intern, limbaj nonverbal, limbaj paraverbal, solilocviu, monolog, dialog, colocviu.

Cuprinsul Modulului:
Modulul 8: ....................................................................................................1 formele limbajului........................................................................................1 Obiective educaionale................................................................................1 Cuvinte cheie:.............................................................................................1 Cuprinsul Modulului:..............................................................................1 8.1 criterii i forme de clasificare ale limbajului........................................3 8.2 limbajul oral............................................................................................6 8.3 limbajul scris.........................................................................................10 8.4 limbajul intern......................................................................................13

8.5 limbajul nonverbal i limbajul paraverbal........................................15 Subiecte pentru autoevaluare:..................................................................16 ntrebri de autoevaluare..........................................................................16 Secretele tehnicilor de manipulare............................................................19

UNITATEA DE NVARE NR. 8

Dup cum ai aflat din modulul anterior, n existena sa concret, limbajul ndeplinete mai multe funcii concentrate n jurul actului de comunicare. Acest obiectiv este realizat prin intermediul mai multor forme ale limbajului, care vor fi prezentate n detaliu n cele ce urmeaz.

8.1 CRITERII I FORME DE CLASIFICARE ALE LIMBAJULUI

n figura &&& este prezentat cea mai uzitat dintre taxonomiile limbajului. solilocviu monolog oral dialog extern colocviu

verbal

scris

intern Limbaj nonverbal

paraverbal Fig. &&&. Taxonomia limbajului Astfel, un prim criteriu de clasificare invoc modul de implicare a limbii, n baza cruia limbajul poate fi verbal (realizat cu ajutorul cuvintelor), nonverbal (nu utilizeaz cuvinte) i paraverbal (nsoete vorbirea i capt sens i semnificaie doar mpreun cu aceasta).

n funcie de gradul de accesibilitate pentru cei din jur, limbajul verbal se clasific la rndul lui n limbaj extern (accesibil celorlali) i limbaj intern (accesibil doar propriei persoane). La rndul su, limbajul extern se subdivide n limbaj oral i limbaj scris, n funcie de natura suportului utilizat: cuvinte rostite n cazul limbajului oral, respectiv cuvinte scrise n cazul limbajului scris. Dup numrul de interlocutori, limbajul oral include mai multe forme concrete: solilocviul, monologul, dialogul i colocviul.

Dac ai neles paragrafele parcurse pn aici, atunci te rog s rspunzi la urmtoarea ntrebare:

Cum se clasific limbajul oral n funcie de numrul de participani la actul comunicrii?

........................................................................................... ........................................................................................... ........................................................................................... Dac consideri c ai rspuns corect, verific-te mai jos. Dac nu, atunci te rog s revii asupra paragrafelor parcurse pn acum, pentru a le aprofunda. Rspunsul corect la ntrebarea anterioar este:

Solilocviu, monolog, dialog i colocviu.

Dac ai rspuns corect, te felicit! Dac nu, atunci trebuie s revii asupra paragrafelor parcurse pn acum, pentru a le aprofunda.

8.2 LIMBAJUL ORAL

Limbajul oral const n producerea unor semnale verbale sonore (cuvinte rostite) perceptibile pentru alte persoane i receptarea unor asemenea semnale emise de ctre alii. Simplu spus, limbaj oral nseamna a vorbi i a asculta. Este cel mai important dintre toate formele limbajului , forma fundamental a acestuia, aspect susinut de urmtoarele argumente: este cel mai frecvent utilizat n comparaie cu toate celelalte forme (ca dovad, f un exerciiu de imaginaie i estimeaz cte cuvinte pronuni i asculi n medie ntr-o zi n comparaie cu numrul cuvintelor pe care le scrii / citeti sau cu cele pe care le spui doar n gnd); este prima form a limbajului care apare n dezvoltarea ontogenetic, celelalte forme constituindu-se pe baza acesteia. Studiile de psihologia dezvoltrii arat c limbajul oral apare n jurul vrstei de un an, n timp ce limbajul intern, scris, nonverbal i paraverbal apar mult mai trziu i doar pe baza celui oral. Funciile principale ale limbajului oral sunt cele de comunicare i de cunoatere. El dispune de un registru foarte vast de mijloace de expresivitate (vezi funcia emoionalexpresiv).

O not distinctiv a acestei forme a limbajului este caracterul situational. Aceast nsuire face trimitere la faptul c limbajul oral, desfurndu-se mereu ntrun context social, este dependent i susinut de interaciunile sociale, fiind orientat i direcionat de reaciile de moment ale interlocutorilor. Spre deosebire de un discurs citit sau recitat n faa altora, care decurge fidel modului n care a fost elaborat n prealabil i neabtndu-se de la textul stabilit, comunicarea oral ine cont de reaciile celor crora li te adresezi, detaliind anumite aspecte ce par a fi mai puin clare pentru interlocutori, fcnd paranteze explicative, aducnd argumente suplimentare, prelund, subliniind sau chiar contrazicnd anumite idei exprimate de alii ca rspuns la spusele tale. n acest fel, comunicarea este marcat de imprevizibil i spontaneitate, irul ideilor de modific din mers, putnd lua turnuri neateptate. n funcie de numrul de interlocutori, limbajul oral poate mbrca forma monologului, a dialogului sau a colocviului. Monologul are ca not definitorie faptul c un vorbitor se adreseaz unui public mai larg. l ntlnim atunci cnd cineva susine o prelegere, un discurs, o conferin, o predic etc. Etimologic, provine din cuvintele greceti mono (= unu) i logos (= cuvnt, vorbire). Dintre toate formele limbajului, monologul are un gradul de dificultate cel mai ridicat, ntruct eficiena sa este dependent nu doar de ceea ce spui, ct mai ales de adaptarea coninuturilor i a nivelului de accesibilitate al exprimrii la caracteristicile auditorului. Discordana dintre cele dou elemente duce fie la ngreunarea nelegerii atunci cnd nivelul discursului este unul prea elevat, fie la o impresie general de superficialitate atunci cnd nivelul exprimrii i calitatea expresiilor folsite sunt sub cele de care este capabil auditoriul. De exemplu, un cercettor care a facut o descoperire important n domeniu tiinei i va prezenta realizarea ntr-un mod mai accesibil, apelnd la un vocabular facil n faa publicului larg (de pild, la o conferin de pres), ns va etala acelai subiect ntr-o cu totul alt manier, formulat n limbaj de specialitate la o conferin tiinific ori n faa unei comisii de specialiti.

Eficiena monologului reclam aadar o bun cunoatere a auditoriului, a caracteristicilor publicului cruia i te adresezi i a gradului de heterogenitate al acestuia. Acest lucru nu este ns ntotdeauna la ndemn. De cele mai multe ori vorbitorul este nevoit s extrag informaii despre impactul spuselor sale asupra auditoriului din reaciile nonverbale ale acestuia. Rareori se ntmpl ca cineva care vorbete de la o tribun s fie sesizat pentru nelmuriri ori informaii complementare. De exemplu, n timpul unui curs academic, constatarea unei priviri nedumerite poate fi semnul necesitii unor explicaii i exemple suplimentare; oftatul i privitul frecvent la ceas ori pe fereastr pot indica plictiseal sau oboseal i, prin urmare, ar fi momentul potrivit pentru a schimba modul de expunere sau pentru a face o pauz. Dificultatea monologului rezult aadar din slaba susinere situaional a acestuia, iar eficientizarea discursului ine n primul rnd de miestria vorbitorului de a interpreta reaciile (preponderent nonverbale) care vin din partea audienei i de a adapta coninuturile expuse n consecin. Dialogul (di = doi, logos = cuvnt, vorbire) se distinge prin existena a doi interlocutori ntre care pozitiile de emitor i receptor alterneaz succesiv. Este cea mai frecvent ntlnit dintre toate formele limbajului i prototipul acestei activiti psihice. Din punct de vedere al pregtirii coninuturilor ce urmeaz a fi vehiculate, dialogul modalitatea de comunicare cea mai facil, ntruct dispune de cel mai inalt grad al caracterului situational : cel mai frecvent, o idee exprimat continu sau constituie un rspuns la ceea ce partenerul de conversaie a spus anerior, feedback-urile sunt verbale, clare i directe, subiectul nu este unul impus ci eventual propus de unul dintre interlocutori i poate fi schimbat cu uurin n funcie dorina vorbitorilor sau de contextul situaional. Colocviul presupune un numr mai mare de participani care comunic ntre ei, fiecare adresndu-se succesiv tuturor. Este o forma de monolog sau dialog extins, o discuie gen mas rotund.

Dac ai neles paragrafele parcurse pn aici, atunci te rog s completezi cuvintele lips n textul de mai jos:

Monologul are ca not definitorie faptul c .........................................................................................

Scrie aici rspunsul considerat corect de ctre tine: ........................................................................................... .......................................................................................... i apoi, verific-te mai jos dac ai dat rspunsul corect.

Rspunsul corect este:

un vorbitor se adreseaz unui public mai larg.

Dac ai rspuns corect, te felicit! Dac nu, atunci trebuie s revii asupra paragrafelor parcurse pn acum, pentru a le aprofunda.

8.3 LIMBAJUL SCRIS

Limbajul scris const n elaborarea unor semnale grafice i respectiv n receptarea i nelegerea unor astfel de semnale emise de alte persoane. Spre deosebire de limbajul oral, care se dobndete timpuriu, spontan i natural, simpla interaciune cu semenii fiind suficient pentru a activa predispoziiile genetice pentru nvarea vorbirii, nsuirea limbajului scris necesit intenionalitate, efort constant i intruire special. Ontogenetic apare mai trziu dect limbajul oral (n jurul vrstei de 6 7 ani), cnd copilul stpnete relativ corect exprimarea oral i motricitatea fin de la nivelul minii este suficient de dezvoltat. n cele mai multe cazuri, scrisul se achiziioneaz prin procesul colarizrii, cu ajutorul metodei fonetico-analiticosintetice: colarul mic nva s despart propoziiile n cuvinte, cuvintele n silabe, silabele n sunete distincte, iar apoi nva semnul grafic (litera) aferent sunetului respectiv. Sub aspectul gradului de dificultate, limbajul scris este mai pretenios dect cel oral pentru c necesit o activitate complex de elaborare a frazelor n scopul surprinderii adecvate a ceea ce se dorete a se exprima i nu dispune de caracter situaional. Este strict reglementat de reguli de ortografie i punctuaie, iar cele mai nensemnate omisiuni pot denatura sensul mesajului. Dificultatea exprimrii n scris este amplificat i de faptul c mijloacele de expresivitate sunt mult mai srac reprezentate (semnele de punctuaie), iar utilizarea i receptarea adecvat a acestora necesit cunotine suplimentare. Un exemplu concret este faptul c intonaia este foarte greu de redat n scris, iar redarea acestia pe baza unui text este adeseori un exerciiu delicat: probabil fiecare dintre noi am avut la un moment dat experiena (neplcut) de a asculta pe cineva recitnd monoton i inflexibil nite versuri (dealtfel) pline de sensibilitate.

n fine, o alt diferen important dintre limbajul oral i cel scris este dat de lungimea frazelor. Limbajului scris i sunt specifice frazele lungi, elaborate, care reflect mai fidel i mai nuanat ideea ce se dorete a fi exprimat, ntruct, spre deosebire de ascultror, cititorul alege singur ritmul ce-i este confortabil pentru a parcurge textul i are posibilitatea de a reveni asupra unui anumit paragraf. Invers, limbajul oral implic fraze mai scurte, mai uor de procesat n timp real, are o caden mai alert, ns ansamblul mijloacelor de expresivitate disponibile fac ca mesajul s fie mai viu i s aib un impact mai puternic. Fiecare form a limbajului are aadar caracteristici proprii ce se impun a fi respectate. n caz contrar, eficiena i inteligibilitatea mesajului sunt afectate semnificativ. Transferul caracteristicilor limbajului scris asupra vorbirii duce la o nelegere lacunar, n timp ce transcrierea mot-a-mot a unui discurs creaz un efect de superficialitate. Vi s-a ntmplat s ascultai pe cineva care v vorbea citind n faa dumneavoastr citind un text / discurs scris pe o foaie? Cte idei ai reinut din spusele acelei persoane? Ct de interesant a fost prezentarea sau ct de tare v-ai plictisit? Acum ncercai s rspundei la aceleai ntrebri, dar raportndu-v la cineva care v-a vorbit liber. Cum apreciai eficiena i caracterul inteligibil al mesajului n cele dou cazuri?

Dac ai neles paragrafele parcurse pn aici, atunci te rog s rspunzi la urmtoarea ntrebare:

Care este metoda prin care se nva limbajul scris pe parcursul colarizrii?
........................................................................................... ........................................................................................... Dac consideri c ai rspuns corect, verific-te mai jos. Dac nu, atunci te rog s revii asupra paragrafelor parcurse pn acum, pentru a le aprofunda. Rspunsul corect la ntrebarea anterioar este:

metoda fonetico-analitico-sintetic
Dac ai rspuns corect, te felicit! Dac nu, atunci trebuie s revii asupra paragrafelor parcurse pn acum, pentru a le aprofunda.

8.4 LIMBAJUL INTERN

Limbajul intern se desfaoar n sfera launtric, mintal a individului i reprezint o vorbire cu sine i pentru sine. Sub aspect fonetic este asonor, inaccesibil altor persoane, dar, cu toate acestea, el implic o serie de micro-micri la nivelul aparatului fono-articulator. Acest lucru face ca, chiar dac cei din jur nu au acces la coninuturile procesate, prezena vorbirii n gnd s poat fi uneori identificat. Spre deosebire de limbajul extern, care se desfoar n mai multe faze succesive i consum timp, limbajul intern reduce succesivitatea la o relativ simultaneitate, ceea ce i confer o viteza de lucru foarte mare (economicitate). Adeseori eludeaz elementele mai puin importante dintr-un mesaj (cum sunt cuvintele de legtur), fiind centrat pe nelesuri, pe imagini i idei. Limbajul intern uzeaz de prescurtri i condensri de sensuri, substituind cuvintele cu imagini i fixndu-se cu predilecie asupra aciunuilor i calitilor, nsuire numit predicativitate. Sub aspect evolutiv, limbajul intern se constituie pe baza celui extern, dar, odat, dezvoltat i maturizat, ajunge s coordoneze celelalte forme ale limbajului. Functiile sale principale sunt functia cognitiva i funcia reglatorie. El reflect cel mai fidel structura actului gndirii (operaiile gndirii se realizeaz n limbaj intern). Astfel, una dintre metodele de studiu ale procesului de rezolvare a problemelor, funcie esenial a gndirii (protocolul gndirii cu voce tare) presupune tocmai verbalizarea operaiilor desfurate la nivel luntric, intern.

Dac ai neles paragrafele parcurse pn aici, atunci te rog s rezolvi urmtorul test gril:

Principalele funcii ale limbajului intern sunt:

a. b. c. d. funcia de comunicare; funcia cognitiv; funcia reglatorie; funcia emoional-expresiv.

Scrie aici rspunsul considerat corect de ctre tine: ........................................................................................... i apoi, verific-te mai jos dac ai dat rspunsul corect. Dac ai rspuns corect, te felicit! Dac nu, atunci trebuie s revii asupra paragrafelor parcurse pn acum, pentru a le aprofunda. Rspunsul corect este:

b i c.

8.5 LIMBAJUL NONVERBAL I LIMBAJUL PARAVERBAL

Limbajul nonverbal cuprinde ansamblul gesturilor, expresiilor mimico-faciale, posturilor corporale etc. care nsoesc, dubleaz sau substituie vorbirea . Acestea sunt menite a ntri, completa sau nlocui informaia enunat verbal, ns sunt frecvente i cazurile n care mesajele nonverbale contrazic flagrant coninutul celor spuse. n materie de veridicitate, mesajele nonverbale sunt ns ntotdeauna mai credibile. Alegerea coninuturilor ce urmeaz a fi transmise verbal se afl sub controlul total al subiectului (o excepie de la aceast regul o constituie actele ratate, situaii n care adevrul pe care nu voiam s-l spunem ne scap pur i simplu). Adeseori, din complezen sau pentru a putea rezolva onorabil o situaie delicat, le spunem celorlali ceea ce considerm c ar fi potrivit contextului, c le-ar face plcere s aud sau chiar neadevruri flagrante menite a rezolva o problem n care ne aflm. Elementele nonverbale ale comunicrii ns, aflndu-se sub tutela sistemului nervos parasimpatic, rspund mai greu la comenzi voluntare i de aceea controlul lor este mult mai dificil. Prin urmare, limbajul nonverbal este mult mai veridic n comparaie cu cel verbal. Chiar dac ne este relativ facil s afim un zmbet (forat) la nevoie (pentru o abordare mai detaliat a markerilor fiziologici care difereniaz un zmbet veritabil de unul de complezen, vezi modulul &&&), controlul ritmului cardiac, al tensiunii arteriale ori al conductanei electrice a pielii este aproape imposibil de realizat. Pornind de la aceste considerente, n psihologia judiciar este folosit pe scar larg un dispozitiv numit poligraf (cunoscut n limbaj comun sub denumirea de detector de minciuni), care permite identificarea comportamentului simulat al unei persoane prin nregistrarea i analiza reaciilor psiho-fiziologice ce apar n timpul administrrii unor ntrebri. Dac limbajul nonverbal se poate manifesta independent de exprimarea oral, limbajul paraverbal ns este strict dependent de vorbire i nu poate exista independent de aceasta. Sunt incluse aici elemente ca intensitatea vorbirii, intonaia, ritmul i pauzele, topica, alegerea cuvintelor, repetiiile, dificultaile de exprimare etc. Toate acestea sunt purttoare de semnificaie, putnd nuana sau chiar modifica n totalitate adevratul sens al celor enunate. De exemplu, n funcie de intonaie, un nu poate s nsemne de fapt da, iar un da s exprime o negare clar.

Subiecte pentru autoevaluare:

ntrebri de autoevaluare
1. Care este criteriul n baza cruia limbajul se clasific n limbaj verbal, limbaj nonverbal i limbaj paraverbal? Scrie rspunsul tu aici: ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. Rspunsul corect la ntrebarea de mai sus este: Citeriul n baza cruia limbajul se clasific n limbaj verbal, limbaj nonverbal i limbaj paraverbal este modul de implicare a limbii. 2. Cum se subdivide limbajul verbal n funcie de gradul de accesibilitate pentru cei din jur? Scrie rspunsul tu aici: ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. Rspunsul corect la ntrebarea de mai sus este: n funcie de gradul de accesibilitate pentru cei din jur, limbajul verbal poate fi intern sau extern. 3. Care sunt argumentele ce susin faptul c limbajul oral este forma fundamental a limbajului? Scrie rspunsul tu aici: ............................................................................................................. .............................................................................................................

............................................................................................................. Rspunsul corect la ntrebarea de mai sus este: a) Este cea mai frecvent utilizat dintre formele limbajului; b) Ontogenetic, apare mai timpuriu dect alte forme de limbaj; c) Celelalte forme ale limbajului se constituie pe baza limbajului oral. 4. La ce se refer predicativitatea limbajului intern? Scrie rspunsul tu aici: ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. Rspunsul corect la ntrebarea de mai sus este: Predicativitatea se refer la faptul c limbajul intern este centrat pe nelesuri, pe imagini i idei, utilizeaz prescurtri i condensri de sensuri, substituie cuvintele cu imaginile i se fixeaz cu predilecie asupra aciunuilor i calitilor. 5. Care sunt condiiile de care este dependent eficiena monologului? Scrie rspunsul tu aici: ............................................................................................................. ............................................................................................................. ............................................................................................................. Rspunsul corect la ntrebarea de mai sus este: Eficiena monologului sa este dependent de adaptarea coninuturilor i a nivelului de accesibilitate al exprimrii la caracteristicile auditorului. Dac ai terminat de rspuns la ntrebrile de mai sus, verificai-v rspunsurile date confruntndu-le cu materialul teoretic prezentat n acest Modul.
Nu ai rspuns corect la toate ntrebrile? Nu fii dezamgii, cci v recomandm s reparcurgei materialul teoretic i cu siguran vei putea rspunde acestor ntrebri. E simplu! Putei de asemenea, s v notai eventualele nelmuriri, pentru a le clarifica n cadrul Activitii tutoriale (AT).

Ai rspuns corect la toate ntrebrile? FELICITRI!!! Continuai parcurgerea acestui Modul pentru a v pregti corespunztor n vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru acest Modul.

SECRETELE TEHNICILOR DE MANIPULARE

Un articol de: Marius (contacteaza autorul)

Salut si bine ai revenit pe NLP Mania! Azi o sa te sochez un pic Mi-am propus sa te invat o tehnica de manipulare. O metoda asa de simpla incat esti manipulat zilnic cu aceasta metoda si habar nu ai. Vrei sa afli cum esti manipulat fara voia ta? Atunci citeste mai departe ca sa iti dai seama cum poti si sa opresti aceasta manipulare. * * *

Te-ai simtit vreodata manipulat? Ai simtit ca dupa ce ai facut un lucru, iti parea rau ca l-ai facut? Ca si cand nu a fost decizia ta si ai fost vrajit si condus intr-o directie pe care nu o doreai. Tot timpul cautam sa ne atingem niste obiective, niste scopuri pe care le avem. Uneori scopul tau se bate cap in cap cu scopul altei persoane. Uneori poti negocia dar alteori pur si simplu iti impui abilitatile si tu esti invingatorul iar altcineva este invinsul. Cand esti la un interviu si concurezi pentru un post cu inca alti 5 candidati o sa iti pui in valoare abilitatile si experienta ca sa iei postul? Sau nu o sa te folosesti de nimic din ce stii pentru ca sa nu manipulezi decizia celui care te evalueaza? Orice cuvant pe care il folosesti, orice moment in care comunici are ca scop obtinerea unui beneficiu. Poate ca beneficiul nu e tot timpul ceva material, uneori doar vrei ca beneficiu sa te simti bine, sa te relaxezi, dar si asta e tot un castig. Nu facem nimic, daca nu obtinem nimic. Asa ca, in momentul in care ai spus primul cuvant deja te-ai folosit de o metoda ca sa ai un beneficiu. Acum, diferenta intre oameni consta in calitatea acelui cuvant pe care il folosesc ei. Unii oameni spun cuvantul potrivit, altii spun cuvantul gresit. In timp s-a observat ca anumite cuvinte, anumite formulari sunt mai eficiente si conving mai bine. Unii oameni le-au folosit din instinct si au avut rezultate. Alti oameni au invatat de la ei aceste cuvinte magice care pur si simplu modifica deciziile oamenilor. Apoi au inceput acuzatiile de manipulare. Manipularea exista tot timpul si in orice moment in care tu spui sau faci ceva ca sa obti un beneficiu.

Tu manipulezi zilnic, sau macar te straduiesti. Alti oameni pur si simplu sunt mai buni decat tine la asa ceva, iar altii sunt mai slabi si ii poti manipula tu pe ei. Exista persoane care nu pot sa fie manipulate ? Nu, nu exista persoane care sa nu poata fi manipulate. Pur si simplu fiecare are o metoda la care cedeaza mai usor sau mai greu. Exista doar situatii in care nu pot sa fii manipulat. Daca tu stii exact care e drumul tau in viata, nimic nu te abate de la drumul tau. Manipularea nu e altceva decat incercarea unei persoane sa te abata din drumul tau. Cele mai usor de manipulat persoane sunt cele care nu stiu ce vor in viata. Pentru acesti oameni, orice drum este la fel de bun, asa ca ce mai conteaza pe unde merg?! Milton Erikson spunea ca nu exista persoane care sa nu poata fi hipnotizate, trebuie doar ca hipnotizatorul sa fie foarte bun. Vreau sa iti dau un exemplu de manipulare. Te duci la magazin si la raionul de lactate te ia in vizor o domnisoara care face promotie la vreo firma. Vine la tine si dupa ce te saluta te intreaba Dumneavoastra consumati lactate? Ce ai putea sa ii spui la intrebarea asta cand tu esti la raionul de lactate, cu cosul pe jumatate plin de unt, branza, cascaval si lapte??? Asa ca ti-a optinut un prim DA pe care nu poti sa il refuzi pentru ca este evident ca tu consumi lactate. Cine ar spune NU cand cosul e plin cu lactate?:) Asa ca urmeaza partea a doua a manipularii din magazin. Nu stiu de unde, domnisoara scoate un cartonas pe care sunt 4 desene cu sortimente de branza si te intreaba Pe care dintre acestea 4 le preferati? Adica face presupunerea ca sigur unul din cele 4 este preferat de tine. Pentru ca initial ti-a optinut acel DA de cand te-a intrebat daca consumi lactate, acum esti dispus sa alegi de pe fisa un produs. Pur si simplu i-ai spus ca tu preferi acel produs. Poate ca rational o sa spui si ce daca i-am zis ca prefer acel produs? Am fost doar politicos cu ea! Ei bine, acum vine partea interesanta: Mintea ta tine sa isi apere afirmatiile si sa te conduca sa iei decizii pe baza afirmatiilor pe care le faci!

Adica daca tu spui acum doar din politete ca iti place ceva, pur si simplu mintea ta nu stie ca ai facut-o doar din politete. Dupa o saptamana te vei intoarce la magazin. Si ghici care tip de branza vei alege sa pui in cos? Exista cateva etape pe care cineva le face cu tine ca sa te manipuleze Daca vrei sa stopezi manipularea cuiva ai de urmarit acesti pasi. Daca observi etapele prin care cineva te manipuleaza atunci e suficient ca sa blochezi aceasta manipulare. Asta nu inseamna ca esti imun la orice manipulare, ci doar la aceea manipulare pe care o observi. Daca nu observi ce face domnisoara de la raionul de lactate, atunci o sa te manipuleze sa iei lactatele pe care le doreste ea si nu pe care le doresti tu. Citeste in continuare pasii pe care ii face cineva care te manipuleaza: 1. Atragerea atentiei 2. Optinerea acordului 3. Dirijarea emotiilor 4. Modificarea deciziei 5. Modificarea comportamentului Atragerea atentiei persoana care te manipuleaza are nevoie sa o observi ca sa inceapa o discutie cu tine. Atragerea atentiei poate sa fie foarte subtila iar uneori ar fi mai potrivit sa o numesc distragerea atentiei . Ce face un scamator este sa iti distraga atentia, iti arata spre podea in timp ce mainile lui schimba un porumbel intrun papagal. De etapa de captare a atentiei te poti apara doar intr-un singur fel: sa te cunosti foarte bine pe tine si sa stii ce anume iti place si ce nu iti place. Captarea atentiei se produce prin starnirea interesului si curiozitatii. Ma distreaza de fiecare data cand citesc site-ul Antena 3 pentru ca uneori titlurile din articolele lor sunt foarte incitante si iti capteaza interesul. Intra pe site-ul lor daca esti curios sa metoda lor de captare a interesului. Pur si simplu au articole cu titlul de genul Boala pe care majoritatea romanilor o au si nu o trateaza Te face curios acest titlu? Scopul a fost atins.

Dar ce te faci cu un om care stie foarte clar ca pe el nu il intereseaza bolile. Cand stii ce anume te intereseaza nu mai esti intrigat de alte subiecte. Singurul mod in care poti rezista manipularilor este sa stii cine esti si ce iti doresti! * * *

Obtinerea acordului aceasta etapa este cea mai importanta dintre toate etapele manipularii. Aceasta etapa deschide usa psihicului tau. Fara a oferi acordul tau, persoana nu te poate manipula. De fapt cand cineva vine la mine si imi spune ma simt manipulat prima mea intrebare este cum procedezi ca sa te lasi manipulat? Adica ii transmit acelei persoane ca nu ar putea sa fie manipulat daca nu s-ar lasa manipulat. Daca oamenii ar fi atenti pur si simplu manipularea nu ar exista. Cand nu exista obiective bine definite atunci exista manipulare. Daca nu stii ce iti place, daca nu stii ce iti doresti sa faci si sa inveti atunci orice directie este buna pentru tine. Acesta este adevaratul risc cu care te confrunti. Cum iti obtine manipulatorul acordul? Are la indemana mai multe forme de acord din partea ta. Acord verbal : poate sa te intrebe ceva ce sigur vei raspunde cu DA. Acord non-verbal: poate sa te intrebe ceva si doar sa gandesti ca ai raspunde cu DA. Pentru aceste forme de acord iti va pune o intrebare: - Mananci lactate? - Iti place sa te relaxezi ? - Vrei un salar mai mare? - Consideri importanta sanatatea ? - Ai vrea sa traiesti intr-un mediu mai curat? Cine ar raspunde cu sinceritate ca nu vrea aceste lucruri de mai sus? Acord kinestezic: poate sa te atinga si sa accepti atingerea (aceasta forma de obtinere a acordului este foarte puternica si eficienta).

Acordul kinestezic trebuie dozat cu grija. Nu este folosit decat dupa ce exista o anumita experienta, pentru ca poti sa atingi persoana prea devreme sau prea tarziu si nu mai are efect. Cum trebuie sa fie facuta atingerea: - Atingerea se face pe mana sau pe umar - Dureaza maxim 2-3 secunde - Nu este intensa ca o apasare dar trebuie sa fie sesizabila prin haine daca nu e direct pe piele - E bine sa fie facuta cu mana stanga, pe mana dreapta a celui din fata (zona stanga, unde e inima, e considerata prea intima pentru a fi atins de un necunoscut) Triplul acord o forma speciala de acord Ca o paranteza vreau sa iti spun ca maximul de eficienta apare cand obtii de la o persoana de 3 ori acest DA. Adica pui 3 intrebari la care persoana din fata ta iti raspunde cu Da, sau pui doua intrebari si apoi atingi persoana. * ** Dirijarea emotiilor - aceasta etapa este cea in care incepi sa simti ca se intampla ceva. Orice decizie, orice schimbare pe care o faci se bazeaza pe o stare emotionala. Daca nu te face sa te simti mai bine, pur si simplu nu faci nici o schimbare. Asa ca in tehnicile de manipulare e necesar sa apara o emotie pozitiva sau negativa. Cea negativa e ca un bici si iti sugereaza sa fugi de acolo, dar tot o emotie este. Cand cineva striga FOC! pur si simplu te simti bine sa fugi! In momentul in care cineva te atinge sau iti spune ceva iti apare o emotie. Suntem setati genetic sa reactionam emotional la vocea altor oameni sau la atingere. * * *

Modificarea deciziei si Modificarea comportamentului Scopul oricarei tehnici de influentare este modificarea comportamentului altei persoane. Uneori aceea persoana se simte bine dupa ce i se modifica comportamentul (vezi cazul terapiei) alteori se simte rau (atunci apare situatia de manipulare si abuz).

Modificarea deciziei nu o iei pe loc, uneori trec cateva zile si emotiile tale iti dirijeaza decizia. Nici nu iti dai seama ca ti-ai schimbat parerea, ca ai luat alte decizii, pentru ca actiunea asta este subconstienta si pur si simplu nu o observi. Doar cand incepi sa iti modifici comportamenele incepi sa iti dai seama ca ai fost manipulat.

Iti recomand sa citesti

Cum sa iti depasesti teama de vorbit in public! Cum sa atragi oamenii si sa creezi o impresie pozitiva Cum sa distrugi rapid orice blocaj in comunicare Secretul expertilor in comunicare, dezvaluirea de secrete si emotiile Alte 10 tehnici psihologice pentru a creste puterea ta de convingere

In momentul in care deciziile tale se modifica incepi sa iti schimbi convingerile si apoi comportamentele. Atunci e momentul in care manipularea a avut efect. Pentru ca asta urmarea, sa schimbi ceva in actiunile tale. Daca ar schimba in bine, nu ar fi nici o problema. Dar uneori schimba in rau si te indeparteaza de la drumul tau, asa ca fi atent! * * *

Ce ti-am scris in acest articol ramane doar intre noi doi ! Sunt tehnici speciale de persuasiune si trebuie folosite cu inteligenta. Daca faci rau cu aceste tehnici o sa te simti vinovat si o sa te trezesti dupa o perioada ca nu poti cu adevarat sa te bucuri de ce ai obtinut. Foloseste aceste informatii doar in scop de aparare impotriva celor care vor sa te deturneze de la drumul tau. Stiu ca o sa te simti tentat sa le folosesti ca sa vezi ce putere au, joaca-te cu ele o perioada dar apoi renunta. Fa-o doar ca sa iti dai seama cat sunt de puternice si eficiente, dar apoi focalizeaza-te pe dezvoltarea ta. Te invit sa observi in jurul tau oameni care au tendinta (constienta sau inconstienta) sa aplice asupra ta aceste metode de convingere. Scrie-mi intr-un comentariu cum ti se par aceste informatii si daca crezi ca te ajuta sa opresti manipularea ?