Sunteți pe pagina 1din 2

Plumb

Aparut in Franta, ca reactie impotriva romantismului retoric, parnasianimului si naturalismului, simbolismul restituie poezia sensibilitatea si emotia, dar nu la modul direct, ci recurgand la aluzie, la analogie, la sugestie, utilizand un limbaj poetic enedit si comunicand indeosebi senzatii neobisnuite, stari sufletesti imprecise, vagi, vaporoase. Simbolismul romanesc corespunde momentului de sincronizare cu literatura europeana si se caracterizeaza, mai ales in cazul lui George Bacovia, prin accentuarea dimensiunii psihologice si a dimensiunii estetice, prin rafinamentul discursului liric, aspecte menite sa configureze o viziune despre lumea de o tulburatoare originalitate. Poezia Plumb care deschide volumul cu acelas titlu se inscrie in lirica simbolista prin folosirea simbolurilor, tehnica repetitiilor, cromatica si dramatismul trairii eului liric. !itlul poeziei il reprezinta simbolul plumb , care sugereaza apasarea, angoasa, cenusiul e"istential, universul monoton, fara solutii de iesire. !ema acestei poezii o constutuie conditia poetului intr#o lume artificiala, ostila, stranie, lipsita de orice aspiratie. $n acest univers alienant si restrictiv, eul liric resimte acut lipsa de identitate si nepuinta de o fiinta plenar. %irismul subiectiv este redat la nivelul e"presiei prin marcile subiectivitatii& pers $ a verbului stau am inceput si persoana $ a adjectivului posesiv meu . Prete"tul liric este dat de pierderea iubirii, deoarece la Bacovia, dar mai ales in Plumb dragostea pierde orice urma de idealitate, orice contur utopic, transformanadu#se intr#o senzatie de cadere, de tumult inghetat, de personalitatea mineralizata. 'in aceasta perspectiva, poezia Plumb este epulogul unei iubiri pierdute ce nu mai ofera eului liric ocazia evadarii din spatiul sufocant al cimitirului. !e"tul este structurat in doua catrene constituite pe baza vocabularului plumb . (ele doua secvente poetice corespund celor doua planuri alea realitatii& realitatea e"terioara, obiectiva, simbolizata de cimitir, de cavou si realitatea interioara, subiectiva simbolizata de sentimentul iubirii. Prima strofa contureaza un cadru spatial inchis, apasator, sufocan, in care eul liric se simte claustrat) cavoul simbolizand universul interior. $nceputul abrubt, aidoma unui delir dramatizeaza e"periena traita, ce aluneca precum un metal topit, din planul realitatii in cel al constiintei, din trecut in prezent, sugerand ideea unei terifiante comunicari intre eul liric si spatiul e"terior. *lementele decorului funerat, sicriele, florile, coroanele, nu sunt eltceva decat artificii funerare de duzina, tipice pentru mica burghezie din provincie. +epetitia epitetului de plumb are multiple sugestii cromatice mai ales insistand asupra e"istentei nehotarate ,anoste lipsite de transcendenta-. A doua strofa debuteaza sub semnul tragicului e"istential produs de moartea afectivitatii. Adverbul intors genereaza mistrul poeziei , trimitand probabil la intoarcerea morului cu fata spre apus. *ul liric in ipostaza inadaptatului isi priveste sentimentul ca un spectator incapabil sa reactioneze, iubirea nu mai este o cale de cunostere ci se supune degradarii, ariplele de plub presupun un zbor descendent, o cadere grea si surda. .etafora ultimului vers anuleaza orice iluzie a salvarii. %a potentarea starii tragice concura si vb din te"t marjoritatea fiind la imperfect dormeau , stau , era . 'urativul impus de timpul verbelor este completat de doua verbe de pseudomiscare, unul la perfect compus si celalalt la conjunctiv& am inceput si sa strig . *le sugereaza disperarea nascuta in momentul intelegerii unei stari de fapt in care universul este un mormant, strigatul este interior, o revolta in sine. Plumb , cuvantul#cheie al poeziei, devine o metafora si in acelasi timp, un simbol pentru o realitate sufleteasca devastata de neliniste. $n acest sens concret, elementul chimic cu greutate specifica mare este un metal greu cenusiu. (hiar daca este zgariat, el sclipeste putin apoi este o"idat rapid. / prima sugesteie trimite spre apasarea sufleteasca, spre atmosfera dezvoltata a targuui provincial dominat de monotonie, cu false straluciri ce acopera banalitatea cotidiana. +epetitia cuvantului plumb de sase ori creeaza intensitatea unei obsesii, cuprinzand atat lumea abiectuala ,sicrie, flori, coroane- cat si lumea sufleteasca ,amor de plumb-. .arcata de distrugere, lumea obiectuala invadeaza dufletul uman, anuland sansele de salvare. Se sugereaza astfel lipsa de orizont si senzatia de cadere a unui suflet chinuit, strivit de limitele alcatuirii sale. (romatica poeziei si semnificatia acesteia reprezinta in fond proiectia personala. Subiectiva a fiecareui lector. Se stie ca in cazul simbolismului cromatic culoarea poate genera diverse

sugestii, in funcite de sensibilitatea si reprezentarile particulare. 'aca universul reprezentat in Plumb este galben, dupa cum marturiseste poetul intr#un interviu, este de remarcat dominanta acestei culori. Galben sau gri, universul poeziei este de o e"asperanta monotoniei, aproape imoil, singur apasator si sufocant. Prin simbolism poezia romaneasca s#a innoit artistic, si#a imbogatit considerabil mijlocele de e"presie, instrumentele prozodice, largindu#se tematica, mai ales prin orientarea spre lumea orasului de provincie. !ipica sensibilitatii omului modern, Plumb evidentiaza sentimentul tragic in maniera simbolista prin proiectarea acestuia intr un univers artificial construit. Starea tragica este marcata prin arsenalul simbolist, ambiguizant si relativizant. 'aca prin cateva elemente, cultivarea unor simboluri, tehnica repetitiilor, cromatica, dramatismul trairii eului liric, poezia lui G. Bacovia ramane simbolista prin altele, precum perspectiva de structurare a discursului autenticul trairii, profunzimea gandului, viziunea despre lume, noutatea limbajului poetic, aceasta isi depaseste cu mult epoca inscriindu#se chiar in modenismul e"presionist.