1.

Morbiditatea
totalitatea mbolnvirilor cunoscute la un moment dat , sau ntr-o anumit perioad, n cadrul unei zone dintr-un teritoriu bine delimitat, - fie c acestea au fost depistate n perioada respectiv, la data mbolnvirii sau ulterior (chiar i la deces), - sau depistarea a fost efectuat ntr-o perioad anterioar dar boala exist i n perioada prezent i fie c mbolnvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu n perioada la care ne referim. rin consens interna!ional din morbiditate fac parte i " traumatismele i otrvirile accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri),

rnirile, traumatismele i arsurile cauzate de rzboaie. Forme de studiu ale morbiditii #. Morbiditatea general - $nciden!a - revalen!a de moment de perioad 2. Morbiditatea pe contingente 3. Morbiditatea succesiv 4. Morbiditatea cu incapacitate temporar de munc 5. Morbiditatea cu incapacitate permanent . Morbiditatea spitali!at %ermeni utiliza!i n studiul morbidit!ii &oal sau mbolnvire" entitate nozolo'ic manifestat prin alterarea snt!ii persoanei &olnav sau persoan bolnav" no!iunea de boal nu se suprapune peste cea de bolnav pentru c o persoan bolnav poate prezenta mai multe boli simultan (az clinic ) bolnav - n morbiditate ) *caz nou*+*caz vechi*

2 INCIDENTA PREVALENTA SI MORTALITATEA

$,($-.,%/

frecven!a cazurilor noi nre'istrate ntr-un anumit teritoriu i o anumit perioad de timp formula de calcul" #umr ca!uri noi de boal$% & '((( nr. mediu de locuitori - arat frecven!a unei boli fa! de totalul mbolnvirilor cand calaculam o incidenta specifica(ex. pe sex) se inmulteste cu #00 000

- se realizeaz ran'urile structurii morbidit!ii (ca i la mortalitate) ran'ul $" bolile aparatului respirator

ran'ul $$" bolile aparatului di'estiv ran'ul $$$" bolile sn1or'.simt 2.3/4.,%/

numarul total de cazuri ale unei boli date existente la un moment dat - un anumit moment *critic5(#) (ultima zi trimestrului, semestrului, anului) sau ntr-o anumit perioad(6) (trimestru, semestru, an). (#)prevalen! de moment (6)prevalen! de perioad .

7ormula de calcul " (bn 1 bv) x #00

4 bn cazuri noi de boala bv cazuri vechi de boala 4- numar mediu de locuitori

revalen!a se studiaz pentru c inciden!a poate prezenta varia!ii foarte mari n momente diferite i din cauze diferite" - *falsa alarm5 - *falsa acalmie8 9:2%/4$%/%./

formula de calcul" d x #000 4 d) nr. decese 4 ) numar mediu de locuitori

3. Poluantii aerului in functie de modul de emitere

Poluantii aerului clasificare(1)

- dupa modul de emitere: 1. primari: emsi direct in urma unui anumit proces

cenusa din eruptia vulcanica, monoxidul de carbon din gazele de esapament,

dioxidul de sulf din activitati industriale

2. secundari: nu se emit direct, ci se formeaza in aer prin interactiunea poluantilor primari ex: nivelul de ozon din apropierea solului comnpus al smogului fotochimic.

unii poluanti pot fi si primari, si secundari: se pot emite direct sau forma din poluanti primari 1.poluanti primari produsi de om

oxizii de sulf (!"x), mai ales !"# arderi de combustibili fosili. oxizii de azot ($"x) mai ales $"# arderi la temperaturi inalte. CO arderi incomplete ale combustibililor fosili sau ale lemnului. CO2 emis din arderi. Compusi organici volatili (%"&)-vapori de hidrocarburi sau solventi. particule (P') masurate ca praf sau fum . metale toxice (Pb, &d). clorofluoriocarbon (&(&s) agenti de racire,propulsori( stratul de NH3- din agricultura. Poluanti radioactivi . 2.poluanti secundari

ozon).

particule formate din poluanti primari gazosi si compusi din smogul fotochimic($"#) "zonul de la nivelul solului (din straturile )oase ale troposferei ) ("*) format din $"x si %"&s. peroxiacetil-nitratul (P+$) format in mod similar din $"x si %"&s.

4. Poluantii aerului : suspensiile/aerosolii

o alta clasifiare

in functie de starea de agregare-------operationala pentru estimarea

concentratiilor efectelor

1. suspensiile poluantii dispersati in aer in stare de agregare lichida,solida

#. gazele sau vaporii poluanti aflati in amestec in aer sub forma de dispersie moleculara(gazoasa) 1.suspensiile(pulberi),aerosolii

-ef: poluanti dispersati in aer sub f. de particule solide,lichide cu dimensiuni de 1..-.,..1/m

particule mai mari : sistem instabil, suspensiile se depun rapid particule mai mici: dispersie gazoasa cele mai frecv. suspensii: solide 0 P123456

clasificarea aerosolilor .aerosolii !1" #m - sedimenteaza in aerul imobil cu o viteza uniform accelerata(gravitatia) 7 nu difuzeaza retinuti in caile aeriene superioare (suspensii nerespirabile)

$. aerosolii 1"-"%1 #m sedimenteaza in aerul imobil dupa legea lui !to8es(proportional cu densitatea si diametrul si invers proportional cu vascozitatea mediului) cei mai mici se pot mentine mult timp in aer - patrund adanc , poate chiar la alveola se retin intr-un mare procent in ap.spirator

c. aerosolii "%1-"%""1 #m nu sedimenteaza in aerul imobil - se deplaseaza permanent in miscare bro9niana - difuzeaza puternic in atmosfera - patrund pana la alveola si sunt retinuti - dar se elimina in mare masura cu aerul respirat mai simplu particule respirabile

particule in&alabile mari : 1"-2%' #m (P' #,:-1.) intalnite in )urul soselelor sau al ariilor industriale generatoare departicule

particule in&alabile fine(2%'-"%1 #m) si ultrafine (*"%1 #m)sunt cele mai periculoase se intalnesc in fum si ceata si

pot fi emise direct de diferite surse(ex. focuri de padure)

se formeaza secundar (gaze industriale sau de la masini care reactioneaza in aer).

P'#,:

5 Actiunea suspensiilor pe organism

+ctiunea suspensiilor pe organism -epinde de:

concentratia : riscul pentru sanatate creste in paralele cu ea

dimensiunea particulelor : determina locul pana unde patrund si proportia retinuta - $umai particulele mici pot patrunde 0 particule respirabile sub 1. /m a)ung in plaman,cele sub #-* /m pot a)unge la alveole

natura c&imica

+ctiuni in functie de natura chimica

toxica specifica mecanisme, clinica si anapat. caracteristice, indiferent de calea de patrundere &d, Pb si compusii, etc alergica fotodinamica(pulberi fotosensibilizante smoala)

cancerigena pulberi anorganice (azbest) ,organice(;+P),aerosoli radioactivi infectanta (germeni pe praf bacterian) iritanta (intensitatea in functie de natura,concentratia pulberilor) fibrozanta (pneumoconiozele)

6 Actiunea suspensiilor pe aparatul cardiovascular

&um este influentat ap. &v<

direct: prin intermediul sistemului nervos autonom actionat prin reflexe declansate la nivel terminatiilor nervoase pulmonare indirect: declansarea inflamatiei pulmonare

!!direct!!(nedovedit) atac direct pe miocard(particule ultrafine fibre de asbest- trec de plamani si se depoz. 6n inima,ficat

5ezultat: modificarea functionarii canalelor ionice ale celulelor miocardice rezulta + .,isfunctii ale automatismului cardiac prin intermediul sistemului nervos autonom + alterarea: -atei cardiace .ariabilitatii ratei cardiace

$. Conducerea si repolarizarea cordului + influentate (modificari de unde /% 0/% segment 1/)2 + creste riscul de moarte subita22)

3$ 4 aritmii maligne (bradi% ta&i% 5.) ----eventual moarte subita

Cresterea nr. plac&etelor6 neutrofilelor

7n studiu: asocierea expunerii la particule cu riscul de 89 - de ce: +

cresterea vascozitatii sanguine cresterea fibrinogenului cresterea coagulabilitatii disfunctia celulelor endoteliale (sinteze de factori care controleaza tonusul vascular% activ.plac&etara%trombogeneza

7 Actiunea suspensiilor pe aparatul respirator

&resterea susceptibilitatii la infectii prin: amplificarea leziunilor pulmonare producerea de inflamatie incetinirea clearance-ului respirator

&resterea reactivitatii cailor respiratorii si exacerbarea bronhoconstrictiei &resterea productiei de 6g4

&onsecinte sistemice ale leziunilor pulmonare "xigenare insuficienta7 cresterea activitatii respiratorii 0 efort suplimentar pentru cord 6nflamatia pulmonara7productie de cito8ine0 efecte sistemice hemodinamice &resterea coagulabilitatii sanguine creste riscul de 6' si stro8e +fectarea hematopoiezei

8 Actiunea suspensiilor pe termen scurt si pe termen lung

+ctiunea P' pe starea de sanatate -1. rezultate ale expunerii pe termen scurt -

&resterea mortalitatii generale

&resterea morbiditatii generale si ale adresabilitatii la serviciile medicale +fectarea aparatului cardio-vascular &resterea incidentei imbolnavirilor respiratorii

4fecte pe simptomatologia respiratorie la astmatici,

la persoane sanatoase, asupra medicatiei la astmatici asupra frecventei apartiei simptomatologiei de tract respirator superior asupra aparitiei simtomatologiei de tract respirator inferior asupra frecventei aparitiei tusei asupra performantelor ventilatorii pulmonare 2. rezultate ale expunerii pe termen lung

&resterea mortalitatii generale(scaderea sperantei de viata) Pe morbiditate: 3oli respiratorii la copii,adulti 3oili cardio-vasculare +supra performantelor respiratorii +supra simptomatologiei astmaticilor Posibilitatea cancerogenezei

9 Poluantii aerului : gazele si vaporii poluanti

=azele si vaporii poluanti

cale de patrundere in organism: predominant respirator (secundar cutanat,digestiv)

difuziunea prin suprafata mbr. alveloara(>. m#) - direct in circulatia generala

factori care determina toxicitatea gazelor si vaporilor

natura chimica solubilitatea volatilitatea

clasificarea gazelor in functie de efectul patogen

gaze iritante efect mai ales pe aparatul respirator !"#, $"#, $;*, &l#, etc) gaze asfixiante &"#, &", etc gaze toxice specifice gaze cu efect narcotic

!. "urse de poluare a aerului si riscuri

!urse de poluare a aerului

surse naturale- exceptional un risc pentru sanatate: eruptii vulcanice descompuneri de material organic eroziunea solului

(praf, metan, radon, fum, CO, cenusa, etc)

surse artificiale antropogene combustii,transport,industrie

procese de com#ustie $surse stationare%


atm

sunt o sursa esentiala de poluare a aerului

combustia combustibililor fosili: amestec de suspensii si gaze in concentratii f diferite 0 fum la un combustibil de puritate perfecta: &"#7apa, $"x prin reactie cu $

elementele gazoase: &"#7$"x7&"7!"#7hidrocarburi(;+P), aldehide, etc elemente in suspensie : particule de cenusa7particule de carbune

nears

riscurile

risc iritant: suspensii !"# $"# aldehide risc cancerigen: ;+P risc asfi&iant redus(prin &"# si &")

transporturi $com#ustie in focare mo#ile)

diversi poluanti hidrocarburi-;+P &" $"x aldehide plumb (suspensii de plumb mineral in gazele de esapament)

substante oxidante(rez.fotochimic: raze solare 7hidrocarburi7"# atmosferic7$"x) riscurile

risc iritant : $"#, aldehide

risc asfixiant : &"#

risc toxic specific compusii de plumb, cadmiu

risc cancerigen - ;+P procese industriale

arderi de combustibili poluare complexa prin activitatea specifica mari surse de poluare: siderurgia si metalurgia industria chimica si petrochimica riscuri

in functie de profilul industrial,procesul tehnologic intereseaza un nr. mai mic de persoane pot fi extrem de importante

. 'ecanisme naturale de purificare a aerului

'ecanisme naturale de purificare a aerului

autopurificarea 0 esentiala, determina: diluarea poluantilor sedimentarea pe sol a poluantilor interactiuni intre poluanti(condensare, absorbtie, r. chimice) scaderea concentratiei modif toxicitatii

a)factorii meteo

turbulenta atmosferica, conditionata de curentii de aer (orizontali, verticali) - calmul atmosferic temperatura in ersia termica umiditatea ceata (impiedica difuziunea)

(precipitatiile rol pozitiv depunere pe sol solubilizarea toxicelor in pic. de ploaie

b) topografia localitatilor vaile c) prezenta suprafetelor de apa d) vegetatia

e) configuratia urbana(pozitionarea zonei industriale, orientarea strazilor)

12. SO2
'az cu miros specific, solubil in apa (acid sulfuros) poate fi emis de

surse naturale(eruptii vulcanice) surse antropo'ene arderea de combustibili fosili sau biomasa surse industriale (industrie chimica, topitorii, etc) autovehicule - efecte pe sanatate iritatii oculare iritatia ap. respirator tuse hipersecretie de mucus ;heezin' a'ravarea astmului si bronsitei cronice cresterea incidentei infectiilor respiratorii alterarea functiilor plamanului exacerbarea afectiunilor cardio-pulmonare -expunerea acuta-concentratie de #00ppm arsuri ale mucoasei arborelui respirator superior dispnee obstructie severa a cailor respiratorii moarte - expunere pe termen lun' cresterea prevalentei simptomatolo'iei respiratorii cresterea incidentei bolilor pulmonare scaderea performantelor pulmonare <<<cei mai sensibili" copiii

13.OZON
o!onul-componenta de baza a smo'ului ce este= compus foarte reactiv, insolubil in apa, care apare sub actiunea razelor solare (max" dupa-amiezele de vara) din anumiti precursori" ,: 1 3:(s > ,:6 1 :6 > ,: 1 :? -precursorii" din combustii(naturale sau de ori'ine umana) -sa masuram ozonul amidon(faina @ ')1 apa distilata(#@0ml) 1iodura de potasiu ----hartie de filtru ----expunere (Ah)

2)* + (3 + ,2- . 2)-, + -2 + * *2 + amidon .albastru sau purpuriu Schoenbein Color Scale 0-?4ittle or no chan'e

B-C4avender Due

E-#0&lue or urple efectele o on!l!i 'rupele de populatie cele mai sensibile" - astmaticii(tri''er pentru simtomatolo'ia specifica) - femei 'ravide - persoanele cu boli pulmonare preexistente(emfizem) - persoanele care lucreaza in exterior c!" actionea a o on!l

efecte

cai complexe efectele depind de doza+nivel de activitate atac asupra cell.epiteliale traheale determina inflamatia cailor aeriene determina hiperreactivitate bronsica

iritatia aparatului respirator si a ochilor prurit ocular, lacrimare abundenta, durere de 'at, inflamatie nazala tri''er pentru simptomele astmului(episodul apare la #-6 zile de la picF-ul de :?) fati'abilitate cefalee afectare cv si respiratorie diversa moarte prematura expunerea pe termen lun' a persoanelor sanatoase toleranta si simptome reduse sau absente exceptia " persoanele cu astm

14. OXIZII DE AZOT

:xizii de azot (e sunt= un amestec de ,:(oxid nitric) si ,:6(dioxid de azot)

#!r#e

,:1:? ,:61:6 ,: inodor, incolor ,:6 mirositor, maron, acid, coroziv -etermina culoarea specifica a smo'ului fotochimic /rderea de combustibili fosili('aze) /rderea de Ferosen 7umat

Gursele" fixe(sobe), mobile(vehicule- dozele cele mai mari)

<<f imp sursele de interior sobele din incaperile prost ventilate( ara'az, sobe cu lemne sau 'aze) Efecte $e "edi!% dioxidul este foarte reactiv ca oxidant si coro iv

:filirea ve'etatiei -ecolorarea materialelor 2educerea vizibilitatii (oroziunea diferitelor suprafete

Efecte $e or&ani#" afectarea mecanismelor de aparare pulmonare cresterea susceptibilitatii la infectii si astm+cresterea severitatii acestor afectiuni in timp" reducerea performantelor pulmonare lezarea cailor aeriene (modificari ale tipurilor de celule din arborele tr-br si la nivel pulmonar ) inrautatirea evolutiei pers. cu astm+& :( ////0stmaticii sunt subiectii cei mai sensibili

alte efecte" afectarea simtului olfactiv .xpunere acuta la doze ff mari" edem pulmonar <<<le'atura cu moartea subita la su'ar(G9GG)

5. (fecte poluanti iritanti asupra organismului

4fectele poluantilor iritanti (general)asupra organismului consecinte !istologice si bioc!imice

hipersecretie de mucus, cu modif. compozitiei si cresterea vascozitatii modificari enzimatice hipertrofie, hiperplazie si hiperfunctie a glandelor cresterea nr. si a zonei de raspandire a celulelor caliciforme inhibarea sistemelor de clearance: imobilizarea cililor, disparitia lor metaplazie cu celule plate si stratificate

proteoliza - dispar septurile si tes elastic

consecinte functionale

cresterea rezistentei la flux (;secretie de histamina, bronhoconstrictie)

tuse, expectoratie, 9heezing

scaderea rezistentei la infectii

scaderea capacitatii de difuziune a gazelor pe zone insulare si obstructia bronsiolelor(boala cailor aeriene mici)

consecinte clinice

intoxicatii in masa boli cronice bronsita cronica emfizemul pulmonar astmul bronsic

6. surse) cai patrundere plum# in organism

&ai de patrundere a plumbului in organism

8ngestia(cea mai importanta)(abs.fa , de defic. de "e, Ca, #n, it.C$

8n&alarea(mai ales la expunerea profesionala sau prin gaze de esapament)

/ranscutanat (ex. plumbul din benzina)

(ai urmate de b in or'anism ,ivelul retinut din b in'erat influentat de statusul nutritional, stare de sanatate, varsta( 60H- adultI E0H femei 'ravide Jcopii) .xcretia renala(mai ales) biliara saliva lapte b retinut" variabil adult #H(copiii mai mult p la #+? la copiii mai mici de 6 ani)

1!. DIST"I#$TIE %&$'# IN O"(ANIS'

di#trib!tie (atre ? compartimente"

San&e Vi#cere #i "!#chi (ficat, rinichi, plamnan, creier, splina, inima si muschi striati) Te#!t!ri d!re " oase si dinti - KL@H din b din corp Pb circ!lant'din #an&e(

%impul de M al b circulant" 6A-?C de zile LLH - asociat cu eritrocitele

#H in plasma(semnificativ biolo'ic se'mentul de transfer dintre san'e si tesuturi) Pb din te#!t!rile "oi (antitati maxime in ordine descrescatoare" ficat, rinichi, plaman, creier(hipocamp) Gtudii" in conditiile unei expuneri normale, in tesuturile moi nu se acumuleaza b

(opiii au tendinta mai acentuata de retinere %#+6 ) B0 zile

Pb in te#!t!rile d!re ) *re er+or!l, endo&en de #!b#tabta to-ica (ompartimentele de depozitare

LBH din b din corp la adult + E?H la copil

1istributie neuniforma 2 os in zonele cu calcificare max la momentul expunerii - !ona inerta de acumulare" osul trabecular(decenii poate sta aici b)

- !ona labila" osul cortical schimburi active cu san'ele Cand cre#te "obili area Pb din o#= Garcina 4actatie 9enopauza Gtres fiziolo'ic &oli cronice Dtiroidism /fectiuni renale 7racturi Genectute -eficienta de calciu

<<<<<< 3entru a se obtine o scadere durabila a plumbemiei unei persoane" ani4luni de la intreruperea e&punerii ///5imptomatologia poate sa apara si in absenta unei e&puneri curente

8. efecte plum# pe organism

Pb ) n! e#te bioele"ent . efecte a#!$ra or&ani#"!l!i e sistemul nervos e aparatul renal .fecte hematolo'ice .fecte endocrine .fecte pe ap.cv .fecte pe ap.di'. .fecte pe ap.reproducator si pe dezvoltare .fecte cancero'enetice <de retinut Diferente )ari de suceptibilitate individuala

la adult

Gimptomatolo'ia nu a*are de la inceputul expunerii -e re'ula" intoxicatia devine manifesta clinic la " ?@-@0 mc'+d4 la copil si B0-C0 Gimptomatolo'ia " usoara-severa, in paralel cu nivelul san'uin /des" confuzii cu alte afectiuni" /lte anemii microcitare( de dozat b in s'.venos) orfiria acuta intermitenta

(oproporfiria %ulburari neuro-comportamentale la copil (onsecinta" tratamente eronate(ex" durerile abdominale ) tratam. chirur'ical #. ef. neurolo'ice 3ulnerabilitate maxima" fat+copil mic - unele efecte se vad si la varsta de adult NE0-A0 mc'+d4 encefalopatie 2educerea $O /-D %ulburari ale functiilor co'nitive si de socializare- deficiente de vocabular,de scris-citit, de functii motorii, de timp de reactie, absenteism, etc..) %ulburari de auz .fecte pe functionarea nervilor periferici (de la #0 mc', dar insesizabile clinic)

4a adult" .ncefalopatia apare la niveluri f mari (aprox. BC0 mc') B0-#60 mc'" tulburari neurolo'ice, co'nitive si comportamentale (< P$O) astenie, scaderea memoriei scaderea de&teritatii manuale si a timpului de reactie iritabilitate, lipsa de concentrare, depresie, instabilitate emotionala cefalee ameteala pareste!ii

6. ef. renale .xpunere acuta -) ef.reversibil pe functiile % " aacidurie, 'licozurie, Dfosfatemie(7anconi-liFe sdr.)

.xpunere cronica nefrita interstitiala

Quta saturnina" datorita cresterii, de catre b ,a excretiei renale de acid uric ?. ef. hematolo'ice pe sinteza hemo'lobinei" prin interferarea actiunii unor enzime ce intervin in formarea D.9-ului. sinteta!a acidului delta-aminolevulinic- activata de6idra!a acidului delta-amino-levulinic- inhibata (onsecinta" acumulare de acid deltaR(eliminari mari in urina), deoarece acesta nu se mai poate transforma in porfobilino'en Feroc6elata!a (D.9-sintetaza)(catalizeaza- insertia 7e in protoporfirina $S ) f sensibila la b- inhibata de acesta con#ecinte (resterea, in eritrocite, a . ( protoporfirina eritrocitara7 J T protoporfirina legata de !inc7 (resterea plasmatica a acidului delta 00 J 83 libere (

9resterea eliminarilor urinare de ac.delta..:

coproporfirine

0nemie (K@0 mc' la adult, 6@-B0 mc' la copil)- micro+normocitara,hipocroma1 reticulocitoza ---eritrocite cu 'ranule bazofileJcu corpusculi Deinz(biliverdina) 0cut-anemie 6emolitica B. ef. endocrine" reducerea nivelului vit. -1 =< pe tiroida @. ef. cardio-vasculare "creste riscul de D%/ (mai ales sistolica) C. ef. ap.reproducator" - reduce fertilitatea masculina1 - creste frecventa avorturilor, nasterilor cu fat mort, dis'ravidiilor

Cbis.ef.pe dezvoltare (de la #B mc' in s'. matern) ,asteri premature

,astere 5small for date8 .fecte dupa nastere asupra dezvoltarii fizice si psihice malformatii

b traverseaza placenta usor afecteaza viabilitatea si dezv. fatului E.ef.canceri'ene

-eocamdata nedovedite<

9. semne) simptome) tratament) profila&ie in caz de into&icatie cu plum#

Se"ne/#i"$to"e #$ecifice e-$!nerii la Pb /5caderea capacitatii de invatare si a memoriei 1iminuarea abilitatilor verbale ,iperactivitate401,1 *; sca!ut 00Mial&ii1$are#te ii Iritabilitate Di#confort abdo"inal A#tenie "oderata

<<<</rtral'ii ? -ificultati de concentrare ? (efalee ? 3arsaturi ? (onstipatie ? %remor ? -ureri abdominale difuze ? Gcaderea 'reutatii

<<<<<< areze+paralizii .ncefalopatie 4inii ne're 'in'ivale

(olici(severe) Deter"inari de laborator .xpuneri acute- creste si plumbemia 4a persoane cu expunere cronica sau cu trecut de expunere acuta " plumbemia nu este un indicator bun( b depozitat in tesuturile dure-----se poate mobiliza in situatii de stres) b in os- determinare dificila

/lte determinari utile" .ritrocitele(numar, aspect) Dematocrit, hemo'lobina -eterminari in un'hii si par .valuari ale aparatelor si sistemelor afectate

%ratament $n functie de plumbemie, @ clase care impun tratament diferit "

- cls. $ - U#0 mc'+d4 - cls. $$ / #0-#B mc'+d4 - cls. $$ & #@-#L mc'+d4 - cls.$$$ 60-BB mc'+d4 - cls. $3 B@-CL mc'+d4 - cls. 3 - NE0 mc'+d4

%ratamentul primar oprirea expunerii (ls. $-$$- oprirea expunerii poate fi suficienta pentru a scadea nivelul b din corp entru alte clase" e nevoie de administrarea de a'enti chelanti(acid dimercaptosuccinic oral, pt cls. $$$ J $3)

4a nivele de peste B@ mc' .-%/ 1(eventual)dimercaprol este posibil ca unele leziuni or'anice sa fie ireversibile rofilaxie unele masuri i'ienice 'enerale (opii vor fi spalati cand vin de afara si se pre'atesc sa manance raful se ster'e+matura numai in sistem umed (opii nu trebuie sa se Voace in apropierea soselelor sau a zonelor industriale Ga se consume mult fier si calciu, care inhiba absorbtia plumbului /pa de la robinet trebuie lasata sa cur'a cateva minute inainte de a fi consumata, daca a fost oprita mult timp

*! poluanti asfi&ianti + def) surse ,-) mec de actiune) riscuri

definitie sunt acei poluanti al caror ef. pato'en predominant este hipoxia+anoxia prin blocarea aportului transportului utilizarii oxi'enului

(:, (:6, D6G, acid cianhidric si cianuri, etc

(:6 exceptional concentratii toxice (: cel mai raspandit

D6G Jcianuri ) accidental, din industrie #!r#e de CO procese de combustie incomplete- cand : este insuficient ---nu apare (:6 , ci (:

surse naturale din descompunera metanului(oxidare) surse antropo'ene vehicule, arderea combustibililor, industrie

(: din (:6 sub W3 --- foarte redusa ri#c!ri a$ar " cand (: nu poate sa se ridice si disperseze, in ciuda densitatii sale mici din vehicule din functionarea defectuoasa a sistemelor de incalzire din incaperi << fumul de ti'ara" BH (:( p la #@H (:Db)

"ecani#" de acti!ne :6 este deplasat de pe Db (:Db se blocheaza capacitatea de a le'a : 'afinitatea $t CO e#te "!lt "ai "are decat fata de O( cantitatea de (oDb formata depinde de concentratia (:

in raport de concentratiile (: si :6 din aer" concentratie de echilibru de (:Db in

san'e H(:Db ) (0,#C S ppm(:) 10,@

procesul de formare a (:Db reversibil daca (: din aer scade, se poate forma din nou :6Db

(: compromite eliberarea oxi'enului catre tesuturi(sufera cele care necesita mult oxi'en" cord, creier) la nivel celular" (: se lea'a de hemoproteine" mio'lobina, citocromoxidaza citocrom B@0 dopamin-hidroxilaza

* . efecte acute ale into&icatiei cu ,- si grupe populationale la risc

1.efecte ac!te in mod normal"exista un procent de (:Db (din surse exo'ene si endo'ene)) 23452367

25127

p la 6H - nu s-au semnalat modificari (fizio+pato'ene)

82347

primele semne de hipoxie tolerate fara manifestari subiective uneori" modificari psihomotorii si senzoriale- scad acuitatea vizuala sensibilitatea cromatica dexteritatea manuala performantele intelectuale efecte evidente" cei cu tulburari de circulatie cerebrala alcool sedative hipotensoare creste nevoia de :6 a muschilor striati supusi la efort normal- nimic

<<cardiopatie isc6emica....ischemie ----an'or----infarct creste numarulJcomplexitatea aritmiilor

creste nr. de internari pentru *9 congestiva 125227 cefalee scaderea evidenta a performantelor fizice si intelectuale dispnee

tahicardie 2259275 feno"ene de into-icatie ac!ta cefalee intensa ameteli 'returi adinamie tulburari senzoriale

extrem

KB0H pierdere de constienta

KC0H moarte $entr! fet!# (: difuzeaza prin placenta Db fetala aXre o afinitate mai mare fata de (: fata de Db materna t de M este de ? ori mai mare pt (:Db fetala fata de adult f. 'ravida se hiperventileaza 1are o productie dubla de (: 0,E-6,@H(:Db din san'ele fetal nasteri <small for date=

**. poluanti cancerigeni in aer : clasificare si stadii ale carcinogenezei $fara clasificare .A/, sau (PA%

clasificare

carcinogeni organici: ;+P(benzpiren), benzen, clorura de vinil, naftilamina

carcinogeni anorganici: +s, &r, $i, azbest

radiatii 1% si ionizante

probabil unele virusuri(4-3, hep.3, herpes) 1. initierea modificarea +-$-ului celular

stadiul de @genotip modificatA stadiu de potentiala malignitate ---celula va prolifera fara restrictie initierea : relatie doza-efect(doza creste nr. de celule initiate) celulele cele mai afectate- cele cu rata mare de multiplicare

#.promovarea

prin promotori: substante care, prin actiunile lor, permit exprimarea unei mutatii potential carcinogenetica determina: celula initiata -----celula activata(probabil o prima celula tumorala) -rezultat: proliferare celulara locala -doza,durata importante atentie: tumora nu este inca maligna *. progresia

celulele devin maligne proliferarea nerestrictionata------invazia tes. adiacente7metastaze metastazele: progres mai rapid decat tumora initiala

*3. 0idrocar#uri policiclice aromatice

&idrocarburi policiclice aromatice

se obtin prin piroliza materialelor organice sunt mai multe sute cel mai cunoscut: benzpirenul- nivelul natural este nul

1. surse

arderea carbunilor, benzinei, lemnului

direct---sobe aerisite necorespunzator pot creste mult nivelul ;+P in incaperi motoarele vehiculelor fumatul

222istoric: cancerul scrotal al cosarilor englezi

2. cai de expunere

inhalare

ingestie(alimente, apa) %. circuit in organism sunt substante lipofile

;+P inhalate: absorbite pe particule de funingine --particulele eliminate eventual prin mec. de clearance

dar ;+P pot migra in celulele bronsice epiteliale metabolizaresubstante cu actiune cancerigena(epoxizi ) &.efecte

la animal: imunotoxic, genotoxic, cancerigen, toxic pt.prod.de conceptie la oameni: cancer de plaman, Piele ;ap urile sunt periculoase pentru ca isi sintetizeaza co-carcinogenii respectiv epoxizi si induc singuri procesul neoplazic.

24. #ENZENE
ben!en

utilizat ca solvent in trecut astazi ca materie prima pt. producerea altor compusi

participa la procesele fotochimice care produc smogul o&idant

1. #!r#e

arderea combustibililor fosili fumat industria petrochimica

evaporarea petrolului 2. cai de e-$!nere inhalare - principala cale (@0H din benzenul inhalat este absorbit)......fumatul(o cale imp.<)+expunere la adezivi, etc in'estia apa, alimente

:. circ!it in or&ani#" este foarte lipofil...retinut in tesuturile cu continut lipidic ridicat (maduva, tes. adipos) la expuneri prelun'ite se acumulea!a in tes. adipos

?0H din ce s-a absorbit" se elimina neschimbat in aerul expirat in urina" mari cantitati de metaboliti(fenol, conVu'ati de catechol)

metabolizare(oxidare) de sist.citocrom-oxidazic

rezulta fenol(via epoxid) si catechol(via benzen-hidrodiol si hidroFinona) 9. efecte he"atoto-icitate - depresie medulara leucopenie, anemie, trombocitopenia ---pancitopenieJanemie aplastica &enoto-icitate induce in vivo aberatii cromozomiale carcino&ene a induce leucemii aplasticeJeritroblastice tumori hepatice tumori mamare tumori de cavitate nazala

2+. AZ#EST
a!best

def" 'rup de minerale fibroase care apar in mod natural, din 'rupa silica!ilor. foarte rezistente la temperaturi nalte, la ac!iunea acizilor, <<un izolator excelent - n trecut folosit pe scar lar' n - industria de construc!ii, - producerea izolatoarelor electrice i termice - industria naval, industria cauciucului 1. #!r#e minerit invelisuri i'nifu'e caramizi ciment pentru tevi( apa) 'arnituri invelisuri izolatoare pentru acoperis materiale pentru sobe si seminee materiale aplicabile pe pereti placi de 'resie si linoleum alte materiale de constructie filtrul ti'arilor(in trecut)

000Cele "ai "ari concentratii a$ar in inca$eri 6. cai de expunere

inhalare(principala) in'estie(apa, alimente)

azbestul din aer" fibre invizibile cu ochiul liber(respirabile diamU? Y) pot fi puse in evidenta cu microscopul (9:, 9.) azbestul este canceri'en indiferent de tip durata expunerii conteaza cantitatea de fibre inhalate conteaza <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< %ipul de cancer"9.T:%.4$:9W4(pleural1peritoneal)-,u este obli'atoriu boala profesionala, apare dupa ani de la expunere, (sunt forme rare de cancer, cel peritoneal mai rar decat cel pleural). (arcinomul bronic. &oala profesionala este azbestoza care este o fibroza. 2iscul de cancer este mai mare decat de azbestoza chiar si in expunere profesionala. alte probleme

placi pleurale(nemali'ne, se pot obs. la 2x) in'rosare pleurala difuza

2,. NI-.E&
nichel

natural nivel ff redus Gursele de expunere " domestice (deter'enti) profesionale, iatro'ene, accidentale alimentare (plante de pe sol poluat, ciocolata plantele concentreaza ) fumat <<folosit la fabricarea podoabelor(<aler'ie)

expunerea cea mai frecventa" inhalare

apa poluata alimente poluate fumat consecintele expunerii la doze mari embolii pulmonare, ameteala (inhalare doze mari)- insuficienta resp.

malformatii bronsita cronica, astm aler'ii tulb. cv creste riscul de cancer pulm., nazal, larin'ian, prostata

2! A"SEN
arsen

surse" aliaVe arderea combustibililor fosili fun'icide+ierbicide fumat se acumuleaza in plante+sol.....in panza freatica

se acumuleaza in ecosistemele acvatice(peste) cai de patrundere in or'anism

inhalare aer contaminat in'estie -apa, alimente contaminat

posibil"prin contact (transdermic) actiune, metabolism se detoxifica prin metilare se acumuleaza in ficat, rinichi, inima, plamani ulterior acumulare in tes.dure par timp de M ) #0 ore eliminare renala toxicitatea se lea'a de 'rupurile sulfhidrilice ale enzimelor

interfera 'luconeo'eneza reduce fosforilarea oxidativa

simptomele intoxicatiei ac" dureri abd. severe, febra, aritmii

cr" astenie si mial'ii edeme tulb. '-i lezare hepato-renala nevrita paralizii liniile 9ee linii albe un'hiale leziuni cutanate(Feratoza arsenicala palmo-plantara) cancer te'umentar, pulmonar(altele)

*8. contaminarea #acteriol a aer: microflora) #oli transmise prin aer) mecanism) consecinte

'icroflora

aerul nu detine o flora proprie contine germeni de pe sol, vegetatie, din apa structura Bdensitatea florei variabila tipuri de germeni: din natura(alergii)

adaptati parazitismului uman,animal(mfl.poluanta) multi in aglomerari(s, cp, p) 5olul aerului in raspandirea bolilor infectioase cale de transmitere pt.multi agenti patogeni(boli aerogene) bolile copilariei gripa, viroze respiratorii C3 pneumonia legioneloza psitacoza mDcoze pulmonare


etc

polio,antrax(nu sunt boli aerogene -potenEial de transmitere aerogenF), microorganismeleAaerieneA aderente de un substrat

picaturi de secretie pic . PflGgge- dimens. mare, sedimenteaza rapid

nucleii de picatura Hells pic. (l mici care se deshidrateaza inainte de a sedimenta rest de substaggenta organica7 microorgs.(:.I din ele) pot ramane in suspensie ore7 pot circula sub actiunea curentilor de aer

praful bacterian particule de praf pe care adera microorgs. umane sau animale origine: picaturi sau nuclei sedimentati puroiul plagilor supurate expectoratii sau secretii nazofaring. uscate de)ecte dimensiunea determina timpul de suspensie resuspendarea: scuturatul covoarelor, maturatul uscat ---------------------------------------------------------------spitale

consecinte: boli ale aparatului resp(inhalare) supuratii depunere pe plagi

*9. supravietuirea germenilor in aer) aprecierea contaminarii aer) profila&ia

supravietuirea germenilor in aer- de regula redusa

temperatura umiditatea

existenta sau absenta unor factori bactericizi,bacteriostatici absenta substratului nutritiv &riterii de apreciere a contaminarii aerului

analiza bacteriologica a aerului - f rar scop diagnostic epidemiologic

-e regula indicator sanitar al conditiilor de igiena (flora mezofila, streptococi, stafilococi, coliformi)

analiza bacteriologica a aerului: acolo unde transmiterea aerogena a infectiilor trebuie evitata in mod deosebit mli)loc de control al conditiilor sanitare (test de salubritate)

ex.spitale, institutii de copii, laboratoare de microbiologie, industria alimentara si farmaceutica, etc. &ombaterea si profilaxia contaminarii aerului

ventilatia

curatenia

dezinfectia

3! 'asuri medicale de prevenire si com#atere a poluarii aerului

1.'asuri medicale

- au la baza stabilirea criteriilor de calitate a aerului elaborarea unor norme de calitate se folosesc praguri pragul efectului nul pragul de incomodare(discomfort) pragul de toxicitate sau nocivitate pragul de urgenta(cresterea morbiditatii,mortalitatii) normele sanitare

def &'+ concentratii max.admisibile conc. la care substantele patrunse in atmosfera este inferioara conc. la care apar alterari ale sanatatii (imediata, in timp, tardiva) , genereaza discomfort altereaza mediul.

se masoara la 1.: m(zona de respiratie a omului) exprimare : mg,m* aspecte ale &'+

poluantii din aer au o mare instabilitate

de aceea: &'+ au valori medii anuale, lunare, zilnice (medii) pentru efecte tardive

concentratiile maxime momentane(de scurta durata) intr-un anumit loc pentru efecte imediate

in 5o : *. min, #J h, lunare, anuale

pt pulberi: si cantitatea ,unit. de suprafata,unit. de timp(g,m#,#Jh sau luna sau an)

mai multi poluanti

uneori sinergic: isi potenteaza(mai mult ca sumarea) sau sumeaza efectele

exista formule de calcul care considera &'+-ul fiecarui poluant pentru cancerigeni

nu avem prag avem risc minim acceptat nu este stabilit inca pentru poluantii atmosferici. concentratii de avertizare

sau de alarma: indica luarea unor masuri de urgenta pt. evitarea unor riscuri grave immediate

ex. masuri: incetarea activitatii industriale, oprirarea circulatiei, etc

3 'asuri te0nice si administrative de prevenire si com#atere a poluarii aerului

#. 'asuri tehnice si administrative masuri referitoare la sursele civile referitoare la combustibilul folosit la incalzit si autovehicule7amplasarea garilor,aeroporturilor, etc

masuri referitoare la sursele industriale - reeducerea eliminarilor (retinere, captare, neutralizare, reducerea concentratiilor, recuperare)

eliminarile sa usureze proc. nat. de autopurificare(dispersie, diluare prin cosuri mai inalte)

tot pentru surse industriale: amplasarea nu in vai sau depresiuni nu in directia vanturilor dominante zona de protectie sanitara(distanta pana la localitati) plantatii de pomi

3* 1ratamentul apei 2 trepte de tratament

trepte de tratament

sedimentarea indepartarea suspensiilor solide prin asezarea gravitationala a acestora (apa trece ff lent prin bazinul de sedimentare)

coagularea amplifica sedimentarea simpla prin aditionarea unor substante chimice(sulfat de aluminiu)

filtrarea lenta sau rapida retinerea suspensiilor ramase se obtine si o reducere a incarcarii organice si cu microorganisme

1. filtrarea lenta un proces biologic - in stratul superficial al filtrului devine biologic activ (f bun in eliminarea virusurilor si parazitilor) #. filtrarea rapida un proces strict fizic- mai putin eficient

33 3ezinfectia apei

dezinfectia- indeparteza bacteriile prezente la aceasta etapa si lasa dezinfectant rezidual(clor rezidual) eficient pt bacteriile care pot interveni in timpul depozitarii 7 distributiei

altele dezinfectia apei dezinfectia cu clor

este mai eficienta la p; redus

trebuie tinut seama de necesarul de clor o parte din clor va reactiona cu diversi compusi((e, 'g, substante organice, amoniac)din apa

reprezinta dif. intre doza de clor(cel adaugat) si clorul total detectabil

in apa

6mportant: timpul de contact(*.min)

dezinfectia cu iod

se foloseste pt cantitati mici , pt uz individual la apa cu turbiditate scazuta: mai eficient si mai stabil decat clorul dezinfectia cu ozon

un dezinfectant eficient(si pe virusuri si crDptosporidium)

nu lasa elemente reziduale care sa asigure dezinfectia si in timpul depozitarii si distributiei

1% Probleme legate de dezinfectie

toti dezinfectantii induc formarea de substante colaterale care pot compromite calitatea apei

ex. trihalometani din clorinare(normele ii limiteaza)

*J

Afectiunile legate de apa4clasificari si conditii pt aparitie

+fectiunile legate de apa de mai multe tipuri

;boli &idriceA prin contaminarea apei cu de)ecte umane,animale apa bauta, utilizata la prepararea mancarii(holera)

? ?

;<ater-<as&ed=disease datorate insuficientei apei igiena necorespunzatoare (diaree, infectii oculare, tegumentare) boli in care apa este mediul obligatoriu pentru patogen parazitoze - schisostomiaza

boli in relatie cu apa - apa este habitat pentru unele insecte cu rol de vector malarie, febra dengue, febra galbena, etc

boli dispersate de apa microorgs. se multiplica in apa si este inhalat (legionella, $aegleria fo9leri meningo-encefalita, acanthamoeba meningita 7afectare pulmonara)

" alta clasificare

? ?

boli transmise prin apa de baut -leptospiroza, dizenteria, f tifoida, etc

boli transmise prin apa utilizata recreational (bazine, piscine, balti) criptosporidie, giardiaza, bil!arioza, !olera, camp'lo, dracunculoza, con(uncti ita de bazin$ &onditii pt. aparitia unei boli hidrice

? ?
boala

existenta unui eliminator de germeni (bolnav, purtator) supravietuirea in apa a germenilor timp suficient incat sa se produca

existenta unei populatii receptive

*: 4pidemia hidrica, endemia 7 enumerare cateva tipuri de factori de risc (bacterii, virusuri, paraziti)

epidemia !idrica caracterisitici principale

? ? ? ? ?

caracter exploziv(pers. multe, timp scurt) afectarea pers. receptive care beau apa(indif. de sex, profesie, varsta) suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apa din acea sursa aparitia in orice anotimp(la noi: mai ales iarna)

incetarea brusca dupa luarea de masuri (ramane @coada epidemieiA nr. mic in incubatie 7contact)

caracterele secundare ale epidemiei !idrice

inainte de izbucnire: multe cazuri de 3- la populatia sensibila(copii, batrani) germeni cond.pat. care sunt sociati poluarii apei

defectiuni ale sistemului de alimentare cu apa(uneori: epidemia la distanta)

absenta (frecventa) a germenului in apa la momentul declansarii epid (a fost distrus in per. incubatiei de cautat in mal) endemia

? ? ?

numarul de cazuri este redus exista un nr. de cazuri permanent intr-o anumita zona sau localitate 1nde: zone cu nivel scazut de igiena populatia foloseste ape de suprafata netratate )ipuri de factori de risc biologici care dau boli !idrice

bacterii

? ?

virusuri paraziti

bacterii

? ? ? ? ? ? ?

holera febra tifoida dizenteria bacilara leptospiroza tuberculoza bruceloza diferite enterocolite acute(coli, campDlobacter)

36 Patologia infectioasa asociata apei: 5olera) giardia) fe#ra tifoida

0olera

? ? ? ?

vibrionul rezista in apa cateva saptamani vibrionul este distrus de clor >.I - transmitere hidrica numeroase epidemii in trecut(2ondra, ;amburg in sec. 1>)

astazi zone endemice 7 epidemii pe arii reduse

(ebra tifoida

? ? ? ? ? ?

data de !almonella tDphi rezista #.-#1 zile in apa boala este specific umana

in trecut un mare numar de cazuri "'! *.I din cazuri transmise prin apa astazi mai rara: vaccinare,dezinfectie eficienta a apei inca prezenta : - in tari subdezvoltate in localitati mici cu deficiente in tratarea si supravegherea apei =iardiaza #.. mil pers. se infecteaza anual

?
? ? ? ?

sursa: om, sobolan(caine, castor)

6n ultimul timp una din cele mai frecvente microorganisme care dau boli hidrice(legate atat de apa de baut, cat si de apa folosita recreational) poate scapa dezifectiei uzuale a apei(si in retelele municipale) supravietuirea in apa depinde de Cemp (sub 1.o:#-* luni, #1o:1 luna) apa : de fiert,filtrat, dezinfectat

(chistii: la :J " 1. min, la fierbere 1 min)

? ? ?

filtrarea corespunzatoare poate elimina chistii de =iardia( filtrele pot fi prea mari pt. alti paraziti, ex. &rDptosopridium) este mai rezistenta la clor decat bact.Bvirusuri doze mai mari7timp mai indelungat risc: #:.,1..... loc in !1+ pe an, din surse hidrice

37. 6luorul
(luorul in apa

surse: natural (zone vulcanice) ,din poluare (superfosfati) ,adaugat voluntar (fluorizarea apei)

efecte asupra sanatatii: -in doze mici- bioelement - in doze mari efecte toxice(fluoroza) efectele fiziologice ale fluorului

se fixeaza in tesuturile dure(os, dinte) 0 la hidroxiapatita fluoroapatita retinerea: mai rapida si mai mare la:pers. tinere

copii cu dinti in crestere- fixare uniforma in toata structura dintelui(apoi-doar la supraf)

fluorul in dentina si smalt: in relatie directa cu conc. din apa potabila

excesul: elminat renal,transpiratie,mici cantitati pe alte cai

fluor in urina: test de ingestie

actiunea cariopre enti a a fluorului * +.,-1.- mg.l de apa

formarea fluoroapatitei rezistenta la actiunea cizilor

scade solublitatea dintilor(( infl. cristalizarea apatitei: cristale mari,perfecte) fav. reprecipitarea fosfatului de &a inhiba enzimele resp. de formarea de aczii care ataca smaltul are actiune bactericida,bacteriostatica pe flora din gura fluorizarea apei

practicata in anumite zone pt. reducerea incidentei cariei dentare in populatia generala KKI din sursele de apa din !1+- florinate impactul este maxim beneficiaza toata lumea unii se opun(controverse referitoare la eventuala toxicitate) )oxicitatea * fluoroza * inca de la 2ppm

fluoroza dentara numai daca ( e ingerat in perioada de formare,calcificare a dintelui intital afectare superficiala, apoi intreg dintele -ean: trepte de gravitate: de la pete albe ...dinte sfaramicios

fluoroza osoasa: de la dureri difuze....dureri de coloana (dorsal, cervical) osteofite pe coloana final: coloana rigida, transformata intr-o masa osoasa unica

exostoze pe oasele lungi creste masa osoasa totala (uneori si de #-* ori) mineralizarea tesuturilor moi(lig. intervert) tardiv: fluoroza an8ilozanta 7modificari radiculare mielopatice concetratii ffmari: osteoscleroza la copii adevarate @epidemiiA de genu valg

38. .nto&icatia cu nitrati

6ntoxicatia cu nitrati (cianoza infantila, methemoglobinemia infantila cianotica- forma acuta)

cunoscuta inca din 1>J: intoxicatie cu apa de put---sursele de profunzime sunt poluate nitratii in apa(LM: mg,l) : naturali(sol bogat in azot) din poluare direct cu ingrasaminte indirect din descompunerea substantelor organice)

nitrati netoxici -----reducere ---nitriti toxici

transformarea

exogen, in apa (in per calde, cu flora reducatoare) endogen (sub actiunea aceleasi flore)

boala apare la sugari alimentati artificial 7 formula preparata cu apa de put conditii fa orizante

aciditatea gastrica slaba flora distala poate ascensiona, mai ales la sugarii cu infectii digestive(colif) infectii "52 strepto-stafilo pastreaza o ;b fetala labila nevoia de apa,unit de = mai mare(1.x) pot avea defecte enzimatice(deficit de glucoza-K-P-;) dezvoltare insuficienta a $+-; methemoglobin reductaza

manifestari- in functie de nivelul met;b (hipoxie) $ max #I din ;b 1.I - cianoza asimptomatica #:-:.I - 7hipoxie, astenie, dispnee de ef, cefalee, tahicardie peste :.I - poate interveni moartea

profilaxia:

max J: mg,dm* apa testarea apei din sursele de profunzime(fantani) evitarea alimentatiei artificiale a sugarului

intoxicatii cronice: la copiii snatosi sau care au trecut prin intoxicatia acuta 1.-1:I met;b un grad de anemie rezistenta scazuta la infectii deficit staturo-ponderal (nitritii cresc stresul oxidativ al organismului asupra caruia actioneaza)

nitrozamine - cancerigene

39. .nto&icatia cu cianuri si mercur

&ianuri utilizate in diverse sectoare : minier, turnatorii, metalurgic, industrie chimica organica ef. pe termen scurt: tahipnee, tremor, alte probleme neurologice ef. pe termen lung: scadere in greutate, afectarea tiroidei, leziuni neurologice

6ntoxicatia cu mercur (toxic in orice forma)

originea : naturala(din sol, vulcani) surse antropogenice poluare industriala agricola(pesticide organomercuriale) rezulta din arderi de combustibili fosili forma: ;g metalic, saruri organice,anorganice

biotransformarea ;g in &;*-;g transformare, bioacumulare in lantul trofic

absorbtia ;g din apa redusa

toxicitate maxima: compusii organici metilmercurul acumulati in tesuturile pestilor (nu in apa ca atare) pestii rapitori x 1...... mm ca in apa

;g- se acumuleaza in rinichi,ficat neurotoxic travereseaza placenta- ef.teratogene

sensibiltate maxima femeile gravide(prod.de conceptie) 7 copiii

eliminare: urina, piele

par unghii(dozare)

manifestari: cefalee, verti) insomnie oboseala tremmor tulb. de memorie tulb. vizuale usoara anemie mai tarziu: tulb. renale(poli,pola8i,azotemie) malf.congenitale intox: 'inamata, Naponia(1>K.)

4!. .nto&icatia cu ,d

ca si Pb si ;g poluant cumulativ depozitare continua pe parcursul vietii(la nastere este zero)

depozitare : rinichi(L:.I), ficat, cord, creier, testicul, piele, hematii tox. pe termen scurt

greata, vome, diaree, crampe musculare sialoree,

tulburari senzoriale, leziuni hepatice, convulsii soc, insuf.renala tox.pe termen lung

leziuni renale(in extremis: atrofie renala) leziuni hepatice leziuni osoase(osteoporoza, osteomalacie, fracturi spontane 6tai-itai) anemie ;C+<

P&3s ,ifenilii policlorinati grup de subst. organice(peste #..) care apar din activitati umane(nu natural)

utlizare(in trecut) fluide hidraulice, pt. mase plastice, transformatoare adezivi, in pesticide, lubrifificanti, etc

P&3s - f persistente in sol,apa(luni,ani) degradare lenta microbiana de regula, nu se infiltreaza in apa(adera de substrat) contaminarea sedimentelor acvatice eliberare lenta in apa @deran)areaA sedimentelor P&3 sunt antrenate in apa

sunt substante foarte lipofile

concentrate in carnea pestilor --- concentrare in tesuturile grase

surse importante pot fi si carnea(inclusiv pasare) oua lactate efecte

mecanismele toxicitatii: diverse

termen scurt: eruptii acneiforme si pigmentari tulburari auditive,vizuale convulsii

termen lung: ca anterior7 iritarea cailor resp. sup7tractului gi toxicitate hepatica cancer(grupa 3#-probabile)

trec prin placenta

se elimina si prin laptele matern(absorbtie >.-1..I) embrionul,fatul,copilul mic cei mai sensibili

4 . /adiatii ionizante) tipuri de iradiere

radiatiile ionizante clasificare

- r. electromagnetice formate din fotoni O, P mare capacitate de penetrare% strabat corpul retinandu-se mm sau mp in dif tes. (radiodiagnostic% radioterapie)

- r. formate din particule atomice Q - (#p, #n), R (electroni)S fluxuri de protoni fluxuri de neutroni( )

2222 mica penetrare raman in stratul cornos (Q )sau piele (R) au o mai mare capac. ionizanta ca cele anterioare /ipuri de iradiere

externa expunerea partiala sau totala a orgs.la radiatii exterioare, efecte - in tesuturile care absorb radiatia nocivitate maxima: radiatiile electromagnetice

interna produsa de atomii elementelor radioactive patrunse in corp (in!alare, ingestie, parenteral) urmeaza ciclul metabolic al elementului

o o

iradiaza tes din circuit (tot elem. uniform distribuiteS partial pt. cumularea selectiva) nocivitate maxima - radiatiile Q B R

4*. /adiatii ionizante) iradierea naturala

iradierea naturala

poate fi externa si interna

radiatiile cosmice - nu ridica probleme de protectie in mod normal(doar la zborurile de f mare altitudine) radiatiile terestre externe raze P ale unor radionuclizi cu viata lunga (thoriu, uraniu #*T, radiu ##K sau ##T) - exista zone cu radioactivitate naturala crescuta(in arii limitate la pete 1 rem anual)7 zone cu bazalturi,sisturi

iradierea naturala interna + ingestia(apa% alimente) sau in0alarea (radon% t&oron din sol) de elemente radioactive + >?"% -a@A% Bo21"% Bb 22o% -a22C% /&22@

valoarea totala este in mod normal foarte mica(1 mrad Dan)

28radierea naturala modificata te&nologic: produsa de elemente naturale% carora prelucrarea le-a crescut radioactivitatea + materialele de constructie

radonul un gaz radioactiv inodor, incolor. apare natural din descompunerea uraniului din sol si roci. prin descompunere: poloniu #1J si #1T se descompun 7emit rad.Q

ridica probleme in locurile unde se poate acumula : mine, subsoluri care comunica ca solul

relatie durata expunerii + cancer pulmonar prin inhalare de radon sau de particule alfa emise de poloniu.

43. /adiatii ionizante) iradierea artificiala

iradierea artificiala

datorata utilizarii de catre om a radiatiilor ionizante

expunerea profesionala: minerit, centrale nuclearo-electrice, reactoare nucleare, cercetare, servicii de diagnostic si tratament

ioniz.

expunere neprofesionala: poluarea radioactiva a mediului dat. utilizarii tenice si industriale a rad.

utilizarea radiatiilor in medicina experimentareda armelor nucleare

2atentie la tot ce se produce din roci:mat.constructii, fosfogips, ingrasaminte fosfatice, polifosfati alimentari de supravegheat radioactivitatea

44. (fectele radiatiilor asupra starii de sanatate

4fectele radiatiilor asupra starii de sanatate

se datoreaza transferului de energie ef.intotdeauna nociv

teoria tintei(1D3) : exista elemente,structuri ale celulelor asupra carora actioneaza energia eliberata, lezandu-le sau distrugandu-le ---cei mai sensibili:+cizii nucleici

teoria radicalilor liberi(2D3) efectul radiatiilor nu prin impact direct, ci prin intermediul unor radicali instabili foarte reactivi (ef: depinde de cantitatea de radicali formata)

cele mai radiosensibilie - celulele in multiplicare limfoide, mieloide, epiteliale, reporducatoare

si alte tipuri de celule pot fi interesate(chiar si celula nervoasa) relatia doza-efect(biologic)

relatia lineara(fara doza-prag) orice doza de rad. produce leziuni, cu atat mai intense cu cat doza e mai mare

este explicata de teoria tintei vizeaza ef. genetic prin alterarea +-$ exclude posibilitatile reparatorii se adreseaza:

cell somatice 4 degenerari maligne cell germinative 4 efecte pe descendenti

relatia cu prag: boala de iradiere ac sau cr modif.patologice apar numai dupa depasirea unor doze

exista un prag pana la care riscul de imbolnavire e minim ia in considerare posibilitatile reparatorii

22teoria actuala: ambele relatii: cu prag(ef. somatice bine conturate)7fara prag (ef. somatice stocastice7ef. genetice)

45. efectele somatice ale iradierii : efecte precoce $pe intregul corp si segmentar%

1. efectele somatice

a. leziuni ale anumitor aparate si sisteme produse de alterari celulare grave

b. modificari genetice ale celulelor somatice --- descendenti celulari modificati --- cancer 1.1.efecte precoce b. de iradiere expunere la doza unica ridicata (sau repetare la interval scurt

difera iradierea

intregului corp anumitor parti . . .intregul corp 2 #. de iradiere. de la ..#: =D modificari hematologice reversibile seria limfo,mielo

de la 1 =D boala acuta de iradiere de la #=D decese prin lez. irev. de tesut mielo,limfo de la J =D :.I posib. deces de la :-1. =D 1..I deces aspecte clinice

doze ff mari(L1.=D) agitaie (forma nervoasa) coma profunda sub : =D sindromul hematologic(remisibil) in mod normal: faza 1 fen nervoaseS adinamieS inapetentaS obnubilare faza # de remisiune (invers prop. cu doza) faza * perioada de stare

perioada de stare:

sindromul &ematologic - distrugerea(de regula) ireversibila a sist. mielo.si limfo. 7 alterarea timusului Bplacilor PaDer ,

anemie leucopenie trombocitopenie hemoragii alterarea grava a imunitatii

- sindromul digestiv:

greata, vome, diaree deshidratare

exit : hemoragii,septicemie cu flora intestinala proprie

. .*.iradierea segmentara

de regula prin : manipularea necorespunzatoare de materiale radioactive tratamente pentru aparitie doze mai mari decat la boala de iradiere apar: radiodermita acuta alopecie leziuni oculare sterilitate

46. efectele somatice ale iradierii $efecte tardive% si profila&ia

1.# efecte tardive

cand7 la expuneri mici si repetate

la distanta mare de la o expunere la doza U cea necesara pentru boala de iradiere a. boala cronica de iradiere

radiodermita cronica (scleroatrofii, risc de malignizare) sterilitate

alopecie cataracta leucopenia

b. scurtarea duratei de viata : observata epidemiologic si statistic reducerea capacitatii de aparare fata de infectii,neoplasme

c. efectul somatic stocastic: prin modificarea +-$-ului celulelor somatice rolul radiatiilor in producerea cancerului(si hemopatii)

cancer pulmonar leucemii cancer tiroidian cancer osos

4ste posibila orice localizare 2a tesutul unde se realizeaza schimbul de energie

.,.1 !v la 1mil oameni 1.. cazuri de cancer

profilaxia

radiatiile ionizante nu au efect sanogen

ef. genetice si cancerigene nu au prag

reducerea la min. a expunerii

47. efecte genetice ale iradierii

#. efecte genetice

def: ef. radiatiilor ionizante asupra descendentilor persoanelor iradiate

#.1. actiune teratogena

cand embrionul ,fatul sunt iradiati (in utero)

per. de max. sensib. organogeneza @-E" zile - efecte: in functie de doza si moment:

mort, avort spontan malf de gravitati diferite

dupa z. E" vulnerabilitatea scade lez. nervoase: oligofrenie,dezv. neuropsihica defic. iradierile ext,int @in uteroA cresc frecv. leucemiilor infantile (dupa A ani) ,alte cancere #.#. actiune mutagena

afectarea materialului genetic modificarea gametilor

este supusa relatiei lineare doza-efect

modificarile : pe cromozomi(aberatii cromozomiale) mutatii

grade diferite de gravitate


embr.

aber. cromoz. care pot face imposibila formarea oului sau viabilitatea

mutatii letale viabilitate redusa a indivizilor mutatii neletale nivel crescut de anomalii genetice la generatia urmatoare sunt mai ales recesive modif somatice peste mai multe generatii

iradierea nat. este vinovata de 1,* din totalul defectelor genetice

riscul genetic individual in cazul dozelor relativ ridicate

riscul populational cand sunt doze mici - modifica structura genetia a intregului grup afectat