TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze procesul tehnologic si stanta sau matrita pentru obtinerea piesei din figura 1. Materialul utilizat este TDA3 ( tabla decapata pentru ambutisare ).

ETAPELE DE INTOCMIRE A PROIECTULUI

1. Stabilirea temei. Prezentarea etapelor. ibliografie. !. Desenarea piesei la scara 1 "1.Studiul bibliografiei.Analiza formei si dimensiuniunilor piesei.#roirea materialului. 3. Stabilirea procesului de fabricatie al piesei prin presare la rece.Dispunerea elementelor acti$e ale stantei si matritei. %. #alculul fortelor de lucru& puterii si lucrului mecanic& alegerea piesei& determinarea centrului de presiune. '. (ntocmirea desenului de ansamblu al stantei sau matritei.Alegerea materialului si calculul de rezistenta pentru unele elemente componente ale stantei sau matritei. ). #alcularea dimensiunii nominale si al tolerantelor pentru unele elemente componente si intocmirea desenelor de constructie ale elmentelor componente ale stantei sau matritei. *. Stabilirea tehnologiei de fabricatie si indicatii pri$ind intretinerea& e+ploatarea si separarea stantei sau matritei . #alcule tehnico,economice " , coeficientul de utilizare a materialului , normarea tehnica a operatiei de presare , costul stantei sau matriteiMasuri de protectia muncii la utilizarea stantei sau matritei proiectate.

BIBLIOGRAFIE

1. (liescu& #. , Tehnologia stantariisi matritarii la rece, ..D.P. ucuresti&1//*. 2. M.& Teodorescu si altii , Tehnologia presarii la rece,.ditura Tehnica&1/01. 3. 1he.2gura si altii , Elemente de proiectare a stantelor si matritelor, .ditura Tehnica ucuresti& 1/**. 4. 3.& 4ngureanu , Stantare si matritare la rece .Note de curs.(.(.S. acau&1/01. 5. 5ect 1. si (rimie (. , Indrumar pentru tehnologia stantarii si matritarii la rece vol.1 si vol.2, .ditura Tehnica ucuresti& 1/01. 6. #.& Dumitras , Stante si matrite din elemente modulate ,.ditura Tehnica ucuresti. 7. oro$ic , Indrumator pentru stantare si matritare la rece, .ditura Tehnica ucuresti& 1/*%. 8. (ca #onstantin , Ambutisarea la rece, .ditura Tehnica ucuresti& 1/0'. 9. A.& #irillo , Tehnologia stantarii si matritarii la rece, ..D.P. ucuresti& 1/)). 10. #.& (liescu si altii , Tehnologia debitarii perforarii de precizie, .ditura Tehnica ucuresti& 1/00.

1.1 Anal !a "#$%& ' ( %&n' )n )n l#$ * &'&

Piesa care urmeaza sa fie realizata este o piesa de re$olutie de forma simpla.

1.2 D&+&$% na$&a ( %&n' )n l#$ '&% "a,$ -a+)l) .

Determinarea formelor si dimensinilor semifabricatelor se $a face diferit in functie de tipul piesei ambutisate si anume " , , , , piese de re$olutie de forma simpla piese de re$olutie de forma comple+a piese de forma complicata si asimetrica piese ambutisate cu subtiere -

Semifabricatul este de forma circulara iar diametrul sau este dat de relatia "
=1.13

=1.13 *1.*/ = 01.1!

D. 81.12 unde " , Ai este suprafata unui element simplu din componenta piesei 6a calculul suprafetei semifabricatului se $a tine seama si de marimea adaosului pentru taierea marginilor. Piesa este formata din urmatoarele elemente simple " 1 , inel ! , sfert de inel sferic conca$ 3 , cilindru % , sfert de inel sferic con$e+ ' , cerc -

Cal-)l)l a$ & ')*$a"&+&l#$ (& "#$%a /&#%&+$ -a ' %*la

1, aria inelului

! 3.1% ( d ! d 1! ) = ( %7/) 3%70.!! ) = '3).%) % %

adaos de tundere

3, aria sfert inel conca$

r d + !.!0 r ! = ! 3.1% 3.1% 0.0 %1.) + !.!0 0.0 ! = !701./7 !

',aria cilindrului

d h = 3.1% %1.) ).% = 03'.//

%,un sfert de inel con$e+

3.1% ( ! r d + 0 r ! ) = ( ).!0 %.0 3! + 0 %.0 ! ) = 0/).1' % %

!, aria cercului

d ! 3.1% 3! ! = = 073.0% % %

1.3 C$# $&a %a+&$ al)l)

Prin croire se intelege amplasarea pe semifabricat a desfasuratelor cu forme tehnologice determinate& in $ederea separarii lor astfel incat sa rezulte o cantitate minima de deseuri. 4tilizarea cat mai eficienta a materialului se poate realiza prin " , croirea optima a tablelor in semifabricate indi$iduale sau benzi , croirea economica a benzilor si dispunerea rationala a benzilor pe banda , stabilirea $alorilor optime pentru puntite , marirea preciziei de calcul a dimensiunilor semifabricatelor si micsorarea adausurilor de decupare , utilizarea deseurilor care apar la e+ecutarea unor piese pentru croirea altor piese mai mici , reducerea cantitatii de rebuturi (n functie de cantitatea deseurilor care apar la croire piesei din banda& procedeele de croire se impart in " 1) croire cu deseuri, cazul pieselor decupate pe intreg conturul& puntita a$and o forma inchisa !) croirea cu deseuri putine, cazul pieselor decupate numai pe o anumita portiune a conturului & deseurile constituind puntita dintre piese sau puntita laterala 3) croirea fara deseuri! cazul pieselor retezate pe intreg conturul din banda fara sa mai e+iste deseuri.

Dintre $ariantele analizate& alegerea celei mai a$anta8oase se face pe baza eficientei economice & prin intermediul a doi coeficientide folosire a materialului.

#oeficientul de croire se calculeaza cu relatia "

#c = Ao r 1779:; " p

in care " , A7 este suprafata piesei incluzand si orificiile & in mm! , r este numarul banzilor de croire , este latimea benzii , p este pasul de a$ans .

#oeficientul defolosire a materialului da o imagine mai reala pri$ind folosirea mai eficienta a materialului & care se calculeaza cu formula "
#f = An 1779:; $"

in care "

, A este suprafata piesei fara orificii, n este numarul real al pieselor obtinute din banda , 6 este lungimea foii de tabla sau a benzii , este latimea foii de tabla sau a benzii. #and in urma croirii nu raman deseuri a$em
#f = n= $ p

si se obtine "

A 1779:; " p

unde " , p este pasul de a$ans 6a alegerea puntitelor se tine seama de " , , , grosimea si duritatea materialului dimensiunile si configuratia piesei tipul de croire -

procedeul de realizare a a$ansului.

Marimile dimensiunilor puntitelor laterale a1 si b1 se calculeaza cu formula "

a1 = #1 # ! # 3 a b1 = #1 # ! # 3 b

unde " a<!.1 b<1.* =1<7.70' =!<1.7 =3<7.0 a1 < 7.70' > 1 > 7.0 > !.1 < 7.1% mm b1 < 7.70' > 1 > 7.0 > 1.* < 7.11 mm 3a rezulta "

a1 . 0.14 %% ,1 . 0.11 %%

1.4 0+a, l $&a *$#-&')l) +&1n#l#/ - (& &2&-)+ &

Pentru proiectarea procesului tehnologic de e+ecutie este necesar sa se determine numarul si succesiunea operatiilor & iar apoi dimensiunile intermediare pentru fiecareoperatie in parte . Pentru rezol$area acestor probleme tehnologice $a trebui sa se defineasca pentru fiecare categorie de piese in parte& gradul de deformare. 1radul de deformare este un raport al unor dimensiuni ale piesei deformate si semifabricatului folosit si se e+prima printr,un coeficient de ambutisare care are $alori subunitare.

6a prima ambutisare se $a lucra cu coeficienti de ambutisare se $a lucra cu coeficienti de ambutisare de $aloare mai redusa iar la urmatoarele acestia $or a$ea $alori mai ridicate. Piesa este cilindrica cu flansa si $om calcula coeficientul de ambutisare "
m% = d
%

in care " , d este diametrul partii ambutisate , D# este diametrul semifabricatului necesar pentru obtinerea unei piese fara flansa de diametru d si inaltime h.
m% = g %7 = 7.'!mm *).*0 1 .) 177 = 1./* mm 01.1!

177

df d

)7 = 1.30mm %3.!

Pentru e+ecutarea acestei piese este ne$oie de o singura operatie de ambutisare.

2.1 D '*)n&$&a &l&%&n+&l#$ a-+ 3& al& '+an+& ' %a+$ +& .

Din grupa elementelor acti$e ale stantelor fac parte poansoanele si placile acti$e . Dupa natura operatiilor pe care le e+ecuta poansoanele pot fi clasificate astfel " , poansoane pentru operatii de taiere " decupare & retezare etc, poansoane pentru operatii de deformare " indoire& ambutisare& e+trudare& rasfrangerea marginilor& etc ?i+area poansoanelor in placa port,poansoane face cu a8usta8 alunecator sau cu strangere usoara & forta de scoatere a materialului de pe poanson fiind preluata de catre un umar care uneori se obtine prin nituirea partii superioare a poansonului. Pentru fi+area poansoanelor se utilizeaza adesea & procedeul turnarii unor materiale usor fuzibilesau materiale plastice. Adesea in constructia statelor si matritelor poansoanele se asambleaza astfel incat sa poata fi usor schimbate. Placile acti$e & la fel ca si poansoanele au o mare $arietate constructi$e &ele pot fi " , placi acti$e in constructia monobloc , sau segmenti, placi acti$e in constructie asamblata e+ecutate din pastille placi acti$e asamblate din bucati.

.lementul comun al placilor acti$e ( indiferent de solutia adoptata) il constituie geometria partii de lucru. Pentru a calcula dimsiunile poansonului $om folosi relatia "
d p = (d + Ai + 7.! T ) T p

unde " d @ dimensiunea nominala a piesei ambutisate d < %7 dp @ dimensiunea nominala a poansonului dp < %7.1'Ai @ abaterea inferioara la dimensiunea piesei As < A 7.7' Ai < , 7.7'

T @ toleranta de e+ecutie a piesei T < As , Ai < 7.7' @ ( , 7.7' ) < 7.17 mm Tp @ toleranta la dimensiunile placii d p = ( %7 7.7' + 7.! 7.17) 7.17

(*.40.1540.10 %% Pentru a calcula dimensiunea orificiului din placa activa $om folosi relatia "
pl

= (d p + & )

+T pi

= (d + Ai + 7.! t + & ) +Tpl

unde " Dpl @ dimensiunea placii acti$e 8 @ 8ocul de ambutisare & =1.1 1.) =1.0

8 < 1.1 > g

Tpl @ toleranta la dimensiunile poansonului Tpl < 7.1' Dpl < ( %7.1' A 1.0 )A7.1' D*l . 41.9550.15%%

RA0FRANGEREA MARGINILOR

Bperatia de rasfrangere a marginilor se e+ecuta in $ederea formarii unei borduri la semifabricate perforate anterior sau la marginea e+terioara a unei piese . Tot prin rasfrangerea marginilor se poate mari inaltimea unei piese dupa ambutisarea si perforarea fundului. (n cazul semifabricatelor perforate supuse operatiei de rasfrangere a marginii& datorita intinderii materialului la marginea lui se produce un puternic fenomen de subtiere. 1rosimea peretelui subtiat poate fi calculat cu relatia"
g1 = g d

g1 =1.)

1).1% !1.)

/1.1.38
Diametrul gaurii prelucrate in $ederea rasfrangerii marginilor se poate determina cu relatia "
d= !( ' 7.%3r + 7.*! g )

d = !1.) !('.) 7.%3 % 7.*! 1.))

(.16.14
Bperatia de rasfrangere a marginilor se realizeaza in conditii mai bune atunci cand 8ocul intre poanson si placa acti$a este mai mare sau cand raza de rotun8ire a placii de bordurat este mai mare& deoarece& creste inaltimea piesei& scade efortul necesar rasfrangerii si se micsoreaza subtierea muchiei. Pentru rasfrangerea cu contur circular a$em relatia "
( = 1.1 g c ( d)

( =1.1 3.1% 1.) %77( !1.30 1).1%)

F.11583.33 (aN

Cal-)l)l ( %&n' )n l#$ *#an'#n)l) ' *la- (& +a &$&

Pentru calculul dimensiunilor poansonului si placii de taiere se tine seama de faptul ca la perforare dimensiunile orificiului perforat corespund dimensiunilor poansonului iar dimensiunile piesei decupate corespunde dimensiunilor orificiului din placa acti$a . Dimensiunea poansonului se poate determina cu relatia "
d p =( + As ) Tp

dp<(1).1% A 7.7'),7.17

(*.16.1940.10
Dimensiunea orificiului din placa de taiere se determina cu relatia "
a

=(

+ As + & min ) +Ta

=1).1% 7.7' 7.70

Da. 16.27
Celatia pentru calcularea fortei de taiere la stantare este urmatoarea "
( = $ # g r

6<'7.)3 =<1.1 @ 1.3 g<1.) Dr<3%7

F.33077.37 (aN
?orta pentru scoaterea semifabricatului de pe poanson se determina cu relatia "
(sc = # sc (

F'-.1653.86 2.2 Cal-)l)l "#$+&l#$ (& l)-$).

?orta totala de ambutisare pentru prese cu simpla actiune este data de relatia "

F+ . F56 unde " ? @ este forta de ambutisare E @ este forta de retinere Forta de ambutisare $a fi calculata cu relatia " unde "
( = d1 g r # 1

d1 @ diametrul piesei ambutisate d1 < %7g @ grosimea materialului g < 1.) Dr @ rezistenta materialului la rupere " Dr < %77 MP Ff@ coeficient indicat " =f < 7.%% ? < 3.1% > %7 > 1.) > %77 > 7.%% < 3'3)0./) F. 35368.96 Forta de retinere $a fi calculat cu relatia "
*=

( d1 + !rpl ) )
!

GHmm

unde " E @ este forta de retinere rpl @ este raza de racordare a muchiilor de ambutisare ale placii acti$e de ambutisare rpl < 0I @ presiunea de retinere " I < % MP E<
3.1% ! )'07.%' ( %7 +1) ) % = 17*%).)0 %

F+ < 3'3)0./) A 17*%).)0 < 46115.64 6ucrul mecanic se calculeza cu relatia de mai 8os "
$=

(ma+ h 7.07 3'3)0./) !7 = ')'./7[ daN m] < 1777 1777

Puterea utila consumata pentru operatia de ambutisare se determina cu relatia "

Nu = $n [ +, ] )777

n @ este nr de curse duble pe minut al presei& 6 @ lucru mecanic efectuat

Nu = ')'./7 ' = 7.%*[ +, ] )777

Cal-)la$&a -&n+$)l) (& *$&' )n&

#entrul de presiune reprezinta punctul in care este aplicata rezultanta fortelor ce actioneaza simultan asupra stantei in procesul de lucru. Pentru a nu se produce deza+area & asimetria 8ocului& uzarea rapida a elementelor de ghidare si a muchiilor acti$e& este necesar ca a+a cepului sa coincida cu centrul de presiune. Pentru instalarea stantelor si matritelor pe prese& legarea dintre culisor semimartita mobila se face prin intermediul cepurilor. #epurile de prindere se monteaza in placa de capat pe directia rezultantei fortelor de lucru. Pozitia rezultantei fortelor de lucru se numeste centru de presiune. (n cazul cand a$em un singur poanson care e+ecuta taierea sau ambutisarea dupa un contur simetric directia rezultantei ( deci centrul de presiune )& coincide cu directia fortei de lucru.

(n cazul cand a$em doua poansoane de lucru ca in figura de mai sus directia rezultantei ( centrul de presiune ) nu coincide cu a+a de simetrie a unuia dintre poansoane ci se gaseste pe linia care uneste centrele celor doua poansoane.

P1

P2

XC P

CP 0

Pozitia centrului de presiune in acest caz se determina egaland momentul dat de fortele P1 si P! cu momentul dat de forta rezultanta C fata de un punct con$enabil ales. (n cazul din figura a fost ales capunct de referinta punctul zero care coincide cu pozitia fortei P1 efectund calculele& rezulta " 7CP 8 R . P18O 5 P2 8 L R . P1 5 P2 7CP .
-! $ - $ = ! . -1 + -!

(n relatia de mai sus J#P reprezinta pozitia centrului de presiune fata de punctul de referinta ales& C este rezultanta fortelor de lucru iar 6 este distanta dintre a+ele celor doua poansoane. Daca cepul de prindere nu este plasat in pozitia rezultantei fortelor de lucru ( in centrul de presiune )&atunci in timpul utilizarii stantei sau matritei apar momente de

rasturnare care duc la modificarea pozitiei reciproce a elementelor acti$e aparind totodata forte suplimentare de frecare in ghida8ele presei si stantei sau matritei care duc la uzura prematura a acestora.

Al&/&$&a )+ la9)l)
Bperatiile de stantare si matritare la rece se efectueaza aproape in e+clusi$itate& in functie de conditiile de lucru& pe diferite tipuri de prese . Dupa modul de actionare presele se impart in " , mecanice , hidraulice , pneumatice , electromagnetice , manuale. #ele mai raspanditesunt presele mecanice care pot fi " , cu e+centric, cu mani$ela, cu genunchi , cu umar. Dupa modul de prelucrare al semifabricatelor presele cu actionarte mecanica si hidraulica& se impart in " , prese cu simpla actiune -

, prese cu dubla actiune , prese cu tripla actiune Presele cu simpla actiune au un singur culisor mobil si sunt utilizate la cele mai di$erse operatii de stantare si matritare. (n functie de conditiile de lucru si felul semifabricatului& presele cu mani$ela au batiu de diferite forme si pozitii " , $ertical , orizontal , inclinat , cu un singur montant , cu doi montanti. (n scopul obtinerii prin presare la rece a unei di$ersitati de piese& tot mai comple+e si cu cantitati de masa& s,au impus conceperea nor utila8e noi& perfectionate cu parametrii de functionare optimi.Dintre acestea o dez$oltare rapida au cunoscut presele automate pentru stantarea tablelor si pentru presari $olumice. (n prezent se utilizeaza tot mai mult presele cu transfer pre$azute cu mai multe posturi de lucru& la care deplasarea semifabricatului de la un post la altul& in ordinea succesiunii operatiilor& se e+ecuta de catre undispoziti$ transportor& pas cu pas& care constitue sistemul de transfer. Pentru presarile care necesita forte mari de lucru se construiesc prese hidraulicecu comanda dupa program si $iteza la culisor controlata. Tendintele actuale in constructia acestor utila8esunt de a se trece de la masinile uni$ersale la cele specializate& asigurandu,se o producti$itate ridicata& simplificarea si ieftinirea masinii. 6a alegerea utila8ului trebuie sa se tina seama de $olumul de fabricatie. (n cazul folosirii unor prese e+istente& se aleg tipurile cele mai corespunzatoare& care nu sunt complet incarcate dar nu intotdeauna $or fi satisfacute cerintele impusede tehnologie. Alegerea piesei se face tinand seama de urmatoarele caracteristici " , destinatia tehnologica , forta de lucru , marimea cursei , gabaritul si forma mesei si culisorului , inaltimea utila ma+ima si minima -

, , , , ,

dimensiunile orificiului de e$acuare numarul de curse duble e+istenta sistemului de alimentare e+istenta tra$ersei din culisou si a tamponului siguranta in e+ploatare si mai ales rigiditatea batiului in directia culisorului -

Se alege prese " P.A.(. 1)

Al&/&$&a %a+&$ al)l) *&n+$) )n&l& &l&%&n+& -#%*#n&n+& al& '+an+& 'a) %a+$ +&

Materialele utilizate pentru elementele acti$e trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cum ar fi " , rezistenta mecanica ridicata , rezistenta mecanica la uzura , sa nu se deformeze la tratamente termice , sa aiba o prelucrabilitate usoara Pentru elementele acti$e de forma simpla& care pot fi usor prelucrate dupa rectificare se pot utiliza otelurile carbon de scule BS#0& BS#17& supuse unui tratament termic de calire @re$enire la )3,)% 5C#.(ncon$enientul principal al acestor oteluri il constituie deformatiile mari care apar dupa tratamentul termic. Pentru elemente acti$e de forma comple+a se utilizeaza oteluri aliate pentru scule de tipul #1!7 & 3SK1!7 & care au o mare calibilitate& rezistenta la la uzura si deformatii minime la tratamentul termic de calire,re$enire. Pentru prelucrarea tablelor silicioase& in industria electrotehnica& unde apare un puternic proces de uzura a elementelor acti$e& se folosesc pe scara larga carburile

metalice din Lolfram si titan.Aceste materiale au o mare rezistenta la uzura& coeficient de frecare redus cu alte materiale& insa prelucrarea elementelor acti$e din carburi metalice este diferita& dificila necesitand utila8e speciale. (n productia de serie a stantelor si matritelorse folosesc pentru confectionarea colacilor de baza si de capat fonta.Deasemenea fonta se mai foloseste si in constructia elementelor acti$e si matritelor mari pentru piese ambutisate de tipul caroseriei. Pentru ambutisarea unor piese din oteluri ino+idabile se folosesc elemente acti$e din alia8e neferoase de tipul bronzurilor de alumuniu care au a$anta8ul unor coeficienti de frecare redusi.

Cal-)l)l (& $&! '+&n+a *&n+$) )n&l& &l&%&n+& -#%*#n&n+& al& '+an+& 'a) %a+$ +& .

Poansoanele sunt supuse uneori la calcule de $erificare la compresiune& flamba8 si stri$ire pentru a pre$eni pericolul patrunderii partii superioare a poansonuluiin placa de capat. 3erificarea solicitarii de compresiune se face cu relatia "
c =
(c ac Amin

unde " ?c @ este forta care actioneaza asupra poansonului Dac @ efortul unitar admisibil de compresiune pentru materialul din care este construit poansonul Amin @ aria sectiunii trans$ersale minime a poansonului . Efortul de strivire se calculeaza cu relatia "

 str =

(c astr Ss

unde " Ss @ este aria suprafetei frontale a poansonului Dastr @ este efortul unitar admisibil de stri$ire pentru materialul din care este construita placa de capat. Daca efortul efecti$ de stri$ire este mai mare decat efortul admisibil intre placa de capat si capatul frontal al poansonuluise introduce intre acestea o placa de presiune cu grosimea de 3,0mm a$and rezistenta ridicata la eforturi unitare de contact. 3erificarea la flamba8 se face in special pentru poansoane lungi si subtiri in functie de marimea coeficientului de sveltete al poansonului& care se calculeaza cu formula "
=
lf imin

in care " lf @ lungimea de flamba8 imin @ raza de inertie a poansonului"

imin = I min Amin

unde " (min @ momentul de inertie minim al sectiunii trans$ersale minime a poansonului Pentru MNM7 efortul unitar critic de flamba8 este dat de relatia "
= ! E I min ! lf A

unde " . @ este modulul de elasticitate longitudinal. Pentru M N M7 se poate face $erificarea cu relatia Tetma8er,(asinsFi& de forma " Df < 1777,'.%M

Se $erifica coeficientul de siguranta la flamba8 "

c=

f ca c

unde " Dc @ efortul unitar de compresiune -

Cal-)la$&a ( %&n' )n n#% nal& ' al +#l&$an+&l#$ *&n+$) )n&l& &l&%&n+& -#%*#n&n+&.
Dimansiunile elementelor acti$e pentru operatia de ambutisare se stabilesc in functie de dimensiunea interioara sau e+terioara impusa prin desenul de e+ecutie al piesei. (n cazul cand se cere respectarea dimensiunii e+terioare a piesei& se tine cont ca dimensiunea e+terioara a piesei este determinate de dimensiunea orificiului din placa acti$a .#a urmare trebuie determinata dimensiunea orificiului din placa acti$a& dupa care se determina dimensiunea poansonului . Dimensiunea orificiului din placa activa se $a determina cu relatia "

Dm< (dAai)ATm
Dimensiunea nominala a poansonului se $a determina cu relatia "

dp< (dAai,8),Tp
in care " Dm& dp @ sunt dimensiunile placii acti$e si poansonului d @ dimensiunea nominala a piesei ai&as @ abaterea inferioara respecti$ superioara la dimensiunea piesei Tm&Tp @ tolerantele de e+ecutie a placii si poansonului T @ toleranta de e+ecutie a piesei. (n cazul cand se cere respectarea dimensiunii interioare a piesei& se $a tine cont ca dimensiunea interioara a piesei este determinata de dimensiunea poansonului .#a

urmare trebuie determinatain primul rand dimensiunea poansonului &apoi& in functie de aceasta se determina dimensiunea orificiului din placa acti$a. Prin uzare dimensiunea poansonului se modifica mult mai putin decat dimensiunea placii acti$e& de aceea& dimensiunea poansonului se $a adopta la o $aloare apropiata de dimensiunea minima a piesei. Dimensiunea poansonului se determina cu relatia "

Dp< (DAAiA7.!T),Tp
dupa care rezulta si dimensiunea orificiului din placa activa "

Dm< (dpA8)ATm <(dAAiA7.!TAO)

unde " T< As,Ai Poansoanele se e+ecuta de obicei cu tolerante negati$e fata de dimensiunea nominala iar orificiu din placa acti$a se e+ecuta cu toleranta poziti$a fata de dimensiunea nominala.

In( -a+ *$ 3 n( n+$&+ n&$&a : &2*l#a+a$&a ' '&*a$a$&a '+an+& 'a) %a+$ +& .
(n cazu stantarii unor piese simple& de grosime mica si dimensiuni reduse& timpul destinat deser$irii este foarte mic. 6a stantarea unor piese din otel silicios pe stante cu actiune succesi$a& timpul consumat pentru deser$irea stantei este mai mare decat cel aferent lucrului util. (n general costul deser$irii si separarii stantelor si matritelor in timpul e+ploatarii depaseste costul fabricatiei acestora . 6a e+ploatarea stantelor sau matritelor defectiunile care apar se datoresc nerespectarii regulilor de e+ploatare si montarii incorecte a stantei sau matritei pe presa. Pentru e+ploatarea corespunzatoare sau matritelor este necesara alegerea unei prese cu rigiditate redusa 4zura muchiilor acti$e ale stantei depinde de urmatorii factori " , compozitia chimica si calitatea materialului elementelor acti$e ale stantei , duritatea muchiilor taietoare , natura si conditiile de aplicare a tratamentului termic , precizia de e+ecutie a elementelor acti$e , formele muchiilor taietoare , modul de ungere , rigiditatea elementelor componente ale stantei , schemade croire a semifabricatului -

, proprietati fizico,mecanice ale semifabricatului , grosimea semifabricatului. Oocurile necorespunzatore pot duce la uzura rapida si formarea ba$urilor mai ales la diferite unghiuri& ca$itati inguste. Pentru functionarea corecta a sistemului de ghidare trebuie ca toleranta a8usta8ului coloana,bucsa sa fie neaparat mai mica decat cea dintre poanson si placa acti$a. (n cazul matritelor de indoit& ambutisat si bordurat& durata de functionare depinde de aceeasi factori care au fost prezentati anterior. 6a e+ploatarea matritelor pot apare defectiuni datorita lipirii materialului pe elemente acti$e& aparitiei cutelorsi datorita neuniformitatii caracteristicilor fizico, mecanice si geometrice ale semifabricaelor. (n cazul martitelor pentru e+trudat apar defectiuni datorita presiunilor de lucru mai mari si uzurii datorita ungerii insuficiente. Placile de presiune au forma apropiata de forma placilor port,poanson insa au grosimi mult mai mici si este posibil ca aceste placi sa se deformeze la tratament& de aceea ele se calesc in dispoziti$e speciale. Dupa calire ele sunt rectificate pe ambele fete.

Cal-)l& +&1n -#4&-#n#% -&

Stabilirea unor procese tehnologice rationale pentru obtinerea pieselor prin stantare si matritare la rece necesita unele calcule tehnico,economice& cum ar fi determinarea normei tehnice de timp si a costului unei piese obtinute printr,un anumit proces tehnologic. Gormarea tehnica @ sarcina sa principala este determinarea normei de timp GT si a normei de productie Gp . Gorma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia "
NT = T pl n7 + T7 p + Tdl + Tir

unde " Tpl @ este timpul de pregatire,incheiere n7 @ numarul de piese din lot Top @ timpul operati$ Tdl @ timpul de deser$ire a locului de munca Tir @ timpul de intreruperi reglementate Timpul de pregatire @incheiere Tpi este timpul consumat de prestator inaintea e+ecutarii unui lot de piese& pentru crearea conditiilor necesare e+ecutarii acestora& precum si dupa terminarea lui& pentru incheierea lucrarii. Timpul de pregatire @ incheiere depinde de tipul si de forma nominala a presei& de tipul si dimensiunile stantei sau matritei& de caracterul productiei& precum si de felul dispoziti$elor au+iliare folosite in procesul de presare la rece. Suma timpilor se mai intalneste si sub denumirea de timp unitar Tu si are relatia "

p Tu = (t a t b ) 1 = Top #1 [ min ] 177

unde " tb @ este timpul de bazata @ este timpul a8utatorTop @ este timpul operati$=1 @ coeficientul care tine seama de timpul de deser$ire a locului de munca si de intreruperi reglementatep @ procentul stabilit pentru timpul de deser$ire a locului de munca si pentru timpul de intreruperi reglementate. Aprecierea masurii in care $ariantele de proces tehnologic sunt rationale se face comparand intre ele costurile unei piese realizate pentru fiecare $arianta in parte. #ostul pe bucata al unei piese obtinute prin stantare sau matritare la rece rezulta ca suma cheluielilor cu materialul si manopera necesare pentru obtinerea piesei& cheltuieli de regie& cheltuieli cu amortizarea stantei sau matritei si presei. E/presia costului unei matrite este " #<#matA#manA#rA#apA#as 9leiHbuc; unde " #mat, costul materialului necesar confectionarii unei piese#man, costul manoperei necesare confectionarii unei piese#r, costul regiei totale pentru o piesa#ap, amortizarea presei ce re$ine unei piese#as, amortizarea stantei sau matritei ce re$ine unei piese%ostul materialului necesar confectionarii unei piese are a+presia"
%mat = f g p 17% # f

unde" f @ aria piesei plane din care se scad orificiileg @ grosimea materialului P @ masa specifica a materialului-

=1 @ coeficientul de folosire a materialuluiP @ costul unitar al materialului .

%ostul manoperei necesare confectionarii unei piese are e+presia "

% man = Sp )7 Tu + S r T pl )7 n7

unde" Sp @ este retributia medie orara a prestatorului Sr @ retributia medie orara a regloruluiTu @ timpul unitar se determina in functie de procesul tehnologic stabilitTpi @ timpul de pregatire,incheieren7 @ numarul de piese din lot& pentru productia de serie. %ota parte din cheltuieli de regie ce revine unei piese are e+presia"
% r = % man . 177

in care" #man , costul manopereiC @ regia totala. %ota parte din amortizare prese ce revine unei piese are urmatoarea e+presie"
% ap = 0 p Ap

in care" 3p @ $aloarea initiala a preseiAp @ norma de amortizare a preseiQ @ gradul de incercare a presei cu fabriscarea programului annual de piese. Pentru determinarea gradului de incercare se foloseste relatia"

17 %

(tn NT n 177 = 177 (td n p )7 z1 ns d s + r n p

%ota parte din amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piesei are e+presia"
% ap = + 0s n

unde" F @ o constanta care are $alori intrgi si tine seama de raportul dintre programul anual de fabricate si durabilitatea totalan @ programul annual de fabricate3s @ costul stantei sau matritei.

Ma')$ (& *$#+&-+ a %)n- la )+ l !a$&a '+an+& 'a) %a+$ +& *$# &-+a+&.
Pentru a se elimina posibilitatile de producerea accidentelor la presarea la receeste necesar ca inca de la proictarea sa se respecte o serie de normede protectia muncii" ,se $or a$iza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin aplicarea lor,stantele si matritele deschise $or fi proiectate cu sisteme de protectie care sa impiedice posibilitatea accidentarii muncitorilor,se $or prefera stantele si matritele inchise& fara posibilitatea introducerii mainii in zona de actiune a elementelor mobile,stantele si matritele trebuie pre$azute cu diferite sisteme de siguranta& in functie de felul lucrarilor" , pentru lucrarile cu semifabricate sub forma de table sau benzi $or fi pre$azute cu opritori&rigle sau alte elemente de pozitionare, pentru lucrarile cu semifabricate indi$iduale se$or pre$edea sertare de alimentare tip re$ol$er,stantele si matritele $or trebui proiectate astfel incat la pozitia cea mai 8os a poansonului& intre placa port,poanson si placa de ghidare sa ramana o distanta mai mare de !!mm,poansoanele nu $or trebui sa iasa& la punctul mort superio& din placa de desprindere sau ghidare ,tot la punctul mort superior coloanele nu $or trebui sa iasa din bucsele de ghidare,se $or pre$edea orificii pentru ieirea aerului la placile superioare la poansoanele de ambutisare,toate opritoarele mobile ce trebui actionate manual la inceput sau in timpul lucrului& $or fi astfel incat sa nu necesite introducerea mainii in zona elementelor mobile-

,se $or prefera elementele de prindere fi+e in locul celor mobile,in 8urul zonei de lucru& mai ales la stantele deschise & se $or pre$edea gratare de protectie fi+e sau telescopice& pentru a nu permite introducerea mainii in zona de lucru,toate muchiile elementelor componente se $or tesi sau rotun8i& daca aceasta este pobil si din punct de $edere tehnologic,se $a e+tinde mecanizarea si automatizarea introducerii semifabricatelorin stanta sau matrita& precum si e$acuarea mecanizata sau automatizata a pieselor si deseurilor.