urma cresterii unitare a presiunii transpulmonare (dupa o perioada de timp necesara echilibrarii dinamice). Pentru un adult, aceasta are valoarea de aproximativ 200 ml de aer per centimetru coloana de apa presiune transpulmonara. Complianta este diferentiata in complianta pulmonara si de cutie toracica, dar in final, sistemul functioneaza ca un tot unitar si ca atare se studiaza complianta toraco- pulmonara Exista 3 tipuri de complianta toraco- pulmonara: stratica, specifica si dinamica Matematic, se exprima prin raportul dintre variatia de volum pulmonar si variatia presiunii transpulmonare egala cu unitatea (1 cm apa); reprezinta inversul elastantei. Complianta pulmonara statica Se determina analizand relatia dintre presiunea transpulmonara in conditii statice (cand fluxul de aer este 0) la diverse grade de inflatie pulmonara, pentru valori diferite ale CV Subiectul este instruit sa inceapa manevra respiratorie de la CRF; va face inspir corespunzator columului respirator curent(500 ml), dar inspirul nu este continuu si se face pe trepte mici de cate 100 ml de aer In cursul manevrei respiratorii, se masoara variatia de presiune din sistem Constatari:
Intre variatia de volum si cea de presiune nu exista relatie liniara-la inceputul inspirului, complianta este scazuta, la CRF
In expir, curba presiune-volum este mai turtita -o parte din W utilizat in inspir nu se regaseste in expir->sistemul revine mai repede la pozitia de repaus Diferenta dintre curba inspiratorie si cea expiratorie a compliantei se numeste histerezis Cuvantul histerezis provine din limba greaca si inseamna ramanere in urma Reprezinta fenomenul prin care starea unui sistem indusa de o anumita cauza nu depinde numai de marimea cauzei respective ci si de starile anterioare prin care a trecut sistemul Se mai poate spune despre histerezis ca reprezinta proprietatea unui material de a pastra sau memora modificarea unei sau unor proprietati dupa ce stimulul sau forta care a produs acea sau acele modificari a disparut Histerezisul pulmonar este datorat: rezistentei vasco-elastice la deformarea pompei toraco-pulmonare reculului elastic pulmonar din expir modificarii tensiunii superficiale intraalveolare cu fazele respiratiei. Analiza comparativa a diagramelor compliantei in cazul umplerii plamanilor cu ser fiziologic si respectiv, cu aer Caracteristicile diagramei complianetei sunt determinate de fortele elastice pulmonare: ale tes. pulmonar propriu-zis produse de tensiunea superficiala a lichidului care acopera interiorul alveolelor
Cand plamanii sunt plini cu aer, se creeaza o interfata intre lichidul alveolar si aerul din alveole; in cazul umplerii plamanilor cu ser fiziologic, interfata aer-lichid dispare, efectul tensiunii superficiale este nul si actioneaza doar fortele elastice tisulare Plamani umpluti cu aer Plamani umpluti cu ser fiziologic Tensiune sperficiala crescuta Nu mai exista tensiune superficiala Complianta scazuta Complianta marita Este necesara o presiune mai mare pentru expansiunea plamanilor Curba compliantei este mai abrupta si indreptata catre stanga Histerezis marit Histerezis scazut Se observa ca presiunile transpleurale necesare expansiunii plamanilor plini cu aer sunt de aproximatv 3 ori mai mari decat cele necesare expansiunii plamanilor cu ser fiziologic Tesutul pulmonar are un efect minor asupra elasticitatii plamanilor (retea de fibre de colagen si elastina inserate in parenchimul pulmonar)