UNIVESITATEA SPIRU HARET FACULTATE DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALIZAREA
KINETOTERAPIE SI MOTRCITATE SPECIALA
BENEFICIILE INOTULUI TERAPEUTIC IN KINETOERAPIE
TANASE ANDREEA ROXANA MASTER ANUL I KINETOTERAPIE IN AFECTIUNILE APARATULUI LOCOMOTOR
BUCURESTI 2013 1
BENEFICIILE INOTULUI TERAPEUTIC IN KINETOERAPIE
Inotul este folosit nu doar ca activitate de recreere, ci si in scopuri terapeutice. Aceasta se datoreaza mai ales pozitiilor corpului in inot, solicitarea mai intensa a cailor respiratorii si nu in ultimul rand datorita apei. Terapia acvatica este folosita inca din timpuri indepartate, cand chinezii, iar apoi romanii si grecii au pus bazele miscarilor in apa. Apoi, la inceput de secol XX se dezvolta hidroterapia si hidrogimnastica. Astfel s-a descoperit ca inotul este cea mai buna modalitate de activare a functiilor corpului si de a trata numeroase afectiuni. Executarea miscarilor in apa prin inot este usurata in primul rand de legea lui Arhimede conform careia un corp scufundat intr-un lichid isi pierde o parte din greutate, aceasta fiind preluata de catre lichid. Drept urmare, si efortul muscular este mai putin obositor, avand chiar un efect tonifiant. De altfel, in multe afectiuni se recomanda asocierea inotului cu gimnastica medicala. Cercetatorii au demonstrat ca practicarea regulata a inotului contribuie la vindecarea multor boli precum astm (prin antreanrea respiratiei), hernie de disc, dizabilitati fizice si motorii, autism si alte dureri musculare si articulare. Nu intamplator, kinetoterapeutii definesc inotul ca fiind "arta de a armoniza functiile aparatului respirator cu miscarile coordonate ale segmentelor, intr-un mediu atipic fiintei umane - apa", pentru a asigura propulsia corpului si echilibrul pe o suprafata instabila". Cu alte cuvinte, corpul are nevoie sa se miste si intr-un mediu diferit fata de cel cu care e obisnuit, cu scopul de a-si regasi echilibrul. Dar efectele terapeutice ale acestui sport devin si mai vizibile atunci cand acesta este asociat si cu alti factori de mediu precum aer, soare, briza marii, etc. Inotul terapeuic reprezinta un mijloc important in cadrul procesului de reabilitare, deoarece utilizeaza miscarea in apa, sub forma exercitiilor fizice cu implicatiile asupra tuturor functiilor organismului. In cea mai larga acceptiune aplicatiile inotului terapeutic reprezinta o parte a hidrokinetoterapiei, care la randul ei , este parte a kinetoterapiei. De aceea se poate afirma ca fundamentarea stiintifica a terapiei prin miscare in apa si a folosirii miscarii acvatice in scop profilactic este component esentiala a kinetologiei medicale. Inotul si, in general exerctiile fizice cu character profilactic sau therapeutic pot fi practicate de la nastere si continuate pe toata durata vietii. Terapia prin miscare in bazinul de inot cu adancime mica presupune temperature usor mai ridicate ale apei de 24-26 o C deoarece segmentele ude sau stropite de apa, care nu lucreaza, se vor raci treptat. Temperaturile mai ridicate permit angrenarea sistemului locomotor la parametrii fiziologici normali. Inotul terapeutic , realizat in bazin adanc, se poate desfasura si la temperaturi ale apei mai scazute, deoarece miscarile care implica intregul corp genereaza caldura. Hidrokinetoterapia reduce impactul 2
mecanic osteo-articular, amelioreaza rapid forta muscular si rezistenta diminueaza durerile cauzate de boala, interventii chirurgicale, accidentele profesionale sau de alta natura. Avantajele activitatilor terapeutice acvatice pot fi: - Nu solicita mecanic articulatia, putand fi aplicate in caz de fracture, afectiuni posttraumatic , reumatisme articulare si abarticulare dupa remisiunea puseului acut; - De cele mai multe ori nu necesita aparaturi apeciale; - Organismul nu este inotxicat cu substante chimice medicamentoase; - Cresc forta muscular mai rapid decat exercitiile pe uscat si contribuie la refacerea sensibilitatii discriminatorii kinestezic - Amelioreaza progresiv precizia miscarii-coordonarea; - Cresc capacitatea de relaxare si faciliteaza miscarea; - Imbunatateste capacitatea de mentinere a ortostatismului si posibilitatea reluarii a mersului dupa imobolizari prelungite, accidente; Programul hidrokinetic se poate preta la urmatoarele indicatii: ,,Sindromul de deconditionare Afectiuni degenerative ale aparatului locomotor; Scolioze (boala Scheurmann) si alte deificente fizice, in special ale coloanei vertebrale si ale membrelor; Afectiuni respiratorii (astm bronsic) Boli neurologice (pareze, paralizii) si circulator Afectiuni senzoriale: deficient de vaz, de auz; Afectiuni posttraumatice; Tulburari psihomotricitatii motorii de schema corporala, de lateralitate, de organizare , de orientare; Afectiuni metabolice (obezitate) Afectiuni ale sistemului nervos ; in forme spastic ale IMC, distrofii muscular, sindrom de neuron motor central si periferic; Surmenaj fizic si intellectual, supraantrenament; Tratamentul trebuie diferentiat dupa varsta, afectiune, grad de antrenament. Tratamentul acvatic presupune o solicitare articulara, ce are ca scop principal, asuplizarea, efectul muscular fiind secundar. In apa, accentual trebuie sa cada pe abilitate, nu pe dizabilitate pe adaptarea in acest mediu atipic si in mod deosebit pe controlul respiratiei. Stabilirea unui program usor de aplicat in prima parte a tratamentului general este foarte important pentru pacienti, hidroterapia avand valori de 60/85% din 3
toate exercitiile terapeutice practicate initial. Cand devine necesara modificarea unui exercitiu, a unei secvente. PROCEDEUL CRAUL In procedeul Craul pozitia adoptat este decubit ventral: - Corpul este intins pe apa si inclinat sub ubghi mic fata de orizontala aproximativ 10 o
- Fata este scufundata pana la mijlocul fruntii, iar privirea orientata inaninte-jos - Umerii si spatele se mentin la nivelul apei - Trenul inferior este in usoara imersie In toate procedeele tehnice , alegerea unei pozitii convenabile depinde de stilul fiecaruia ( amprenta personala ) Miscarile de picioare Numite si lovituri sau batai, miscarile de picioare permit inaltarea pe apa , facilitand astfel inaintarea. De asemenea , mentin echilibrul corpporal si aliniamnetul lateral , corectand deplasarile in plan orizontal generate de miscarile alternative ale bratelor . Bataile asigura intr-o mica masura propulsia. Actiunea membrelor inferioare este alternativa si se realizeaza in palan vertical. Este initiata din articulatiile coxofemurale si se executa in doua faze : a) Descendenta , cu rol de inaltare . Se desfasoara prin felxia activa a soldului ( muschii iliopsoas, drept anterior, drept intern si croitor), flexia pasiva a genunchiului si extensia gleznei datorita presiunii apei. In punctul final , cand coapsa incepe deplasarea in sus , gamba continua miscarea spre fundul bazinului prin extensia genunchiului si biciuirea apei , in principal cu partea dorsala a piciorului. b) Ascendenta sau pregatitoare , cu rol de invingere a inertiei loviturii descendente , prin schimbarea directiei de miscare in sus , fara efort muscular excesiv . Se executa prin extensia simultana a soldului si a genunchiului. Finalul actinunii presupune spargerea suprafetei apei cu calcaiul . Amplitudinea miscarilor variaza intre 30 si 50 cm , fiind determinata de constitutia inotatorului si de ritmul loviturilor. Miscarea se realizeaza cu gleznele relaxate si picioarele in usoara inversie ( adductie, supinatie , extensie ). 4
Actiunea terapeutica a miscarilor de picioare Exercitiile de picioare se realizeaza cu pluta. Bratele se sprijina pe acest obiect plutitor. Deficente fizice segmentare pentru care exercitiile de picioare Craul cu sau fara pluta, au efecte terapeutice : - Torticolis- pe parcursul deplasarii cu sprijin pe pluta si lucru de picioare , capul pacientului se intoarce spre partea bonlava si se inclina spre cea sanatoasa - Cifoza dorsala capul se ridica energic pentru inspir in hiperextensie - Cifoza totala capul se mentine in hiperextensie - Lordoza lombara se inoata cu pluta sub abdomen, bratele mentin in echilibru obiectul flotor sub nivelul apei - Cifo-lordoza - Scolioza in C un brat este sus , pe pluta, celalat langa coapsa , mentinand trunchiul in pozitie redersata - Scolioza in S piciorul din partea convexitatii dorsale loveste puternic in faza descendenta - Spate plan se executa flexii si extensii ample alea coloanei in timpul exercitiului de picioare cu pluta - Spate rotund capul si trunchiul sunt mentinute permanent in extensie - Spate cifotic trunchiul este in hiperextensie - Var- genunchii se apropie in timpul batailor - Valg- genunchii se departeaza pe parcursul exercitiilor de lovire a apei - Picior plat pentru aceasta defincenta , in exercitiile de picioare craul se recomanda folosirea labelor de scafandru
Miscarile de brate Din punct de vedere biomecanic , in procedeul carul bratele lucreaza alternativ ciclic. Alternanta presupune ca, atunci cand un brat vasleste celalat revine prin aer . Parcurgerea completa cu fiecare brat a unui drum acvatic si a unuia aerian constituie un ciclu de brate . Bratele au rol propulsiv , miscarile desfasurandu-see predominant lateral si pe verticala , cu presiuni minime spre inapoi . Propulsia eset astfel dominanta de o forta protanta si nu de o forta de rezistenta Structura de ansamblu a actiunii bratelor este: a) Drumul acvatic , propulsiv , include trei faze : 5
- Intrarea baratului in apa si prinderea apei in causul palmei . Bratul patrunde inainte , avand cotul in usoara flexie . Mana , inclinata aproximativ 30 -40 o , taie suprafata apei , iar degetul mare ia primul contactul cu apa . Urmeaza extinderea bratului si alunecarea spre ianinte , pe sub apa .Apoi , se prinde apa in causul palmei se realizeaza sprijinul pe apa. - Tractiunea se executa pe un traseu semicircular , deschis spre exterior si in jos, spre interior si in sus , cu deplasari minime spre inapoi .Actiunea este initiata rpin flexiea progresiva a bratului. Actiunea se inchieie cand mana ajunge inaintea trunchiului , respectiv cand intre brat si corp exista un unghi de 90 o , iar intre antebrat si brat un unghi de aproximativ 100-110 o
- Impingerea continua tractiunea pe un traseu aproape inversat in oglinda . Palma preseaza apa in exterior , in jos si spre inapoi , prin extinderea cotului si deplasarea bratului langa corp, cu palma orientata spre coapsa
b) Drumul aerian ( revenirea) , presupune degajarea bratului din apa , intai cu degetul mic. Bratul este deplasat peste apa , cat mai aproape de corp , cu cotul usor flectat . Apoi ciclul se reia Pe durata vaslirii este deschis un parcurs sinusoidal, asemanator literei S.
Actiunea terapeutica a miscarilor de brate: - Cifoza in faza de revenire , bratele se ridica pronuntat - Spate plan axa umerilor se rasuceste progresiv - Lordoza lombara vaslirile sunt mai adanci si sunt executate cu amplitudine - Scolioza in S bratul din partea convexitatii vasleste puternic , celalata moderat - Spate rotund vaslirile sunt cat se poate de adanci Alte elemente tehnice , specifice procedeului craul , cu efecte terapeutice : a) Alunecari simetrice - Cifoza bratele revin in pozitie inalta - Scolioza in S vasleste bratul din partea convexitatii - Spate plan axa umerilor se rasuceste mult
6
b) Alunecari asimetrice - Cifoza totala in faza de revenire , pe rand , mainile ating axilele - Scolioza in C bratul curburii vasleste mai puternic - Scolioza in S bratul din partea gibozitatii dorsale vasleste mai adanc - Spate plan miscarile bratelor sunt exagerat de ample
c) Elemente tehnice combinate - Lordoza rostogoliri inainte - Cifo-lordoza - Spate plan brate bras picioare carul - Picior plat starturi ( sarituri) si intoarceri ( rostogoliri) simple impingeri in picioare de la peretele de capat al piscinei
d) Procedeu integral craul - Torticolis se respira doar spre partea afectata - Lordoza- rostogoliri inainte pe o distanta inotata craul - Cifo-lordoza - Scolioza in C se inspira pe partea concavitatii - Spate rotund bratele se ridica mult - Spate plan- vaslirile sunt ample - Varum- genunchii se apropie in timpul lovirii apei - Picior