Surse naturale

Acidul ascorbic este una din cele mai raspandite vitamine din natura. In organismele vii,
vitamina C poate exista in stare libera (oxidata sau redusa), dar si in forme de depozit (complecsi cu
proteine, aminoacizi sau alte biomolecule), cunoscuti sub numele de ascorbinogene. Un exemplu il
constituie ascorbinogenul format cu nucleul indolic care are o treime din activitatea vitaminica a
acidului ascorbic.
Alte forme de depozit ale acidului ascorbic in plante sunt esterii sai cu acizii grasi (mono- si
dipamitoascorbati), cu acidul fosforic sau cu acidul sulfuric. In sucul citricelor acidul ascorbic se
gaseste combinat cu unii aminoacizi, cu niacina, sau cu alte substante. Vitamina C se gaseste in
cantitati mari de plante lamai, portocale, mandarine, macese, coacaze negre, marar, ardei rosu,
ceapa, lucerna, patrun!el, spanac, vinete, varza rosie etc.
Vitamina C este prezenta in alimentele de origine vegetala in cantitati de cateva ori mai mari
comparativ comparativ cu alte vitamine. Continutul vitaminei C din plantele ierboase scade odata
cu maturarea, cu imbatranirea, dar si prin pastrarea si conservarea acestora.
In organismele animale, cantitatea de acid ascorbic variaza in functie de tesut si organ, fiind
mai ridicata in glandele suprarenale, "ipofiza, ficat si rinic"i. #a om, continutul diferitelor tesuturi
in vitamina C scade odata cu inaintarea in varsta. Cantitatea de acid ascorbic din diferite tesuturi
este cu atat mai mare cu cat activitatea metabolica tisulara este mai intensa, motiv pentru care
tesuturile tumorale au un nivel ridicat de vitamina C.
$repararea termica a alimentelor (pra!ire, fierbere sub presiune) determina reducerea
semnificativa a continutului in vitamina C, continutul vitaminic fiind invers proportional cu timpul
de tratare termica a laimentelor respective.
%iminuarea concentratiei de vitamina C in alimente este determinata pe de o parte de
descompunerea acesteia la temperaturi inalte si pe de alta parte de faptul ca acidul ascorbic este
"idrosolubil, se dizolva in apa utilizata la spalarea si pregatirea preliminara a alimentelor si este
astfel indepartat.
&xista diferente in ceea ce priveste pierderea in apa a vitaminei C' astfel se pare ca brocoli
retine acidul ascorbic in mai mare masura decat alte produse vegetale. Cercetarile au evidentiat
faptul ca, prin refrigerare timp de cateva zile, fructele proaspat taiate nu pierd vitamina C.
Unele studii au raportat un efect anti"ipertensiv al acidului ascorbic. Acest efect ar putea fi
explicat de capacitatea acidului ascorbic de a stimula sinteza () (cu proprietati vasodilatatoare) dar
si biosinteza prostaglandinei $*&+ (vasodilatatoare).
Structura chimica
Vitamina C, cu denumirea IU$AC (,)--,.-di"idroxi-/((0)-+,1-di"idroxietil)furan-1 ona, este
de fapt 2-lactona acidului 1,--dienol-#-gulonic si contine in molecula 3 atomi de carbon, doua
grupari alcoolice si doua grupari enolice. Vitamina C se poate prezenta sub forma de izomeri optici
(,,0), datorita faptului ca are in structura un atom de carbon asimetric. 4orma activa biologic a
acidului ascorbic face parte din seria #. &nantiomerul % este lipsit de semnificatie fiziologica.
Activitatea vitaminica a acidului ascorbic este determinata de prezenta gruparii en-dolice
specifice, forma biologic activa fiind cea in care gruparile en-dolice sunt libere pentru a trece
reversibil in grupe cetonice.
Acidul ascorbic in reglarea proceselor metabolice
4unctia biologica a acidului ascorbic este datorata capacitatii sale de a forma un sistem
oxidoreducator foarte activ, continut din acid ascorbic si acid de"idroascorbic, precum si participarii
sale la un numar mare de reactti enzimatice in care nu indeplineste rol tipic enzimatic, ci are functie
de co-substrat, cofactor, transportor.
$rincipalele proceseinfluentate de acidul ascorbic sunt oxidoreducerile microzomale,
ec"ilibrele redox, metabolizarea "ormonilor steroizi, functionarea glandelor endocrine, formarea
acizilor grasi polinesaturati, "idroxilarea procolagenului cu formare de colagen, biosinteza acizilor
folici.
In plus, acidul ascorbic intervine in procesul de "ematopoieza si in metabolismul fierului,
stimuleaza imunitatea organismului si mareste rezistenta la infectii, previne formarea substantelor
cancerigene, inclusiv a nitrozaminelor in stomac.
Acidul ascorbic modulator al proceselor redox la nivel celular. Mecanismul biochimic
%atorita capacitatii de transformare reversibila a formei oxidate in forma redusa, acidul
ascorbic constituie un important sistem oxidoreducator celular, asigurand transportul "idrogenului si
al electronilor de pe un substrat pe altul, in conditii atat enzimatice cat si neenzimatice.
5recerea de la acidul ascorbic la acidul de"idroascorbic se face prin intermediul radicalului
liber de acid monode"idroascorbic (semi-de"idroascorbic), care prezinta probabil forma biologic
activa a vitaminei C si care exista in doua forme mezomere. ,adicalul semide"idroascorbatului este
caracterizat printr-o structura de rezonanta, fiind mult mai stabil si mai putin reactiv comparativ cu
alti radicali liberi.
Acidul ascorbic isi indeplineste functia de antioxidant
printr-un mecanism direct, reactionand cu specii prooxidante'
indirect, asigurand regenerarea antioxidantilor membranari (asa cum este 6-tocoferolul)
care la randul lor sunt scavengeri de radicali liberi.
Vitamina C poate !uca rolul de scavenger de radicali liberi, reactionand direct cu speciile
pro-oxidante, agresive' in urma acestor reactii se genereaza radicalul semide"idroascorbat (0%7),
mult mai stabil fata de ceilalti radicali, care poate apoi regenera acidul ascorbic.
Ca antioxidant, acidul ascorbic poate reactiona cu anionul superoxid sau cu peroxidul de
"idrogen, transformandu-se in acid monode"idroascorbic (0%A) si respectiv in acid
de"idroascorbic (%7A).
,eactia acidului ascorbic cu anionul superoxid este similara cu cea catalizata de superoxid-
dismutaza (0)%), vitamina C indeplinind astfel rolul de scvenger de radicali liberi superoxid.
Ascorbat-peroxidaza catalizeaza reactia #-ascorbatului cu peroxidul de "idrogen (agent
prooxdant energic) si este o ferilporfina.
#-ascorbat 871)1 9 %e"idroascorbat 8 171)
) alta enzima care participa la metabolismul oxidativ al acidului ascorbic este ascorbat
oxidaza, enzima dependenta de cupru, denumita si ascorbaz, care catalizeaza reactia acidului #-
ascorbic cu oxigenul.
1#-ascorbat 8 )1 9 1%e"idroascorbat 8 171)
In organism, acidul ascorbic se gaseste preponderent in forma redusa. 4orma redusa este
facuta prin interventia monode"idroascorbat-reductazei si a de"idroascorbat-reductazei, cu
utilizarea ec"ivalentilor reducatori (A%$7 si respectiv a glutationului.
%eci, in acest proces intervin glutation-reductaza si dehidroascorbat-reductaza. Aceasta din
urma enzima (&C +.:./.+) este cunoscuta si sub denumirea de glutationde"idroascorbat
oxidoreductaza.
Necesarul zilnic
(ecesarul zilnic de vitamina C este stabilit in asa fel incatsa previna instalarea deficitului, si
variaza in functie de varsta si de starea fiziopatologica. (ecesitatile sunt mai mari la copii, femei
gravide sau pacienti aflati in convalescenta. #a fumatori, dozele sunt mai mari cu -/; mg<zi fata de
nefumatori, deoarece fumatorii sunt supusiunui stres oxidativ suplimentar.
&ste general acceptat faptul ca o dieta ec"ilibrata, fara suplimentare, asigura suficient acid
ascorbic pentru a prevenii scorbutul. In ultimii ani au aparut o serie de controverse privind dozele
recomandate zilnice de vitamina C.
Astfel, in 1;;. Institutul (ational de 0anatate din 0tatele Unite (U0 (ational Institutes of
7ealt" = (I7) recomanda doze de 3; mg<zi, stabilind aportul maxim admis la 1;;; mg<zi.
Autoritatile din Australia si >area ?ritanie recomanda -;-.; mg, in ,usia aportul recomandat este
de +;; mg. *rupuri independente de cercetatori au stabilit alte valori privind aportul zilnic de
vitamina C
prof. ,oc ordman (@isconsin, 0UA) recomanda /;; mg<+1 ore'
4undatia pentru vitamina C (0UA) recomanda -;;; mg<zi si pana la cantitati de ordinul
sutelor de grame in sarcina'
5.&.#evA (Colorado) recomanda 3;;; = +1;;; mg<zi'
Institutul #inus $auling propune doze de 3;;; = +:;;; mg acid ascorbic<zi.
&xista astfel in prezent un adevarat curent, condus de ,obert Cat"cart, &Ban Cameron, 0teve
7icCeA, IrBin 0tone, #inus $auling, care spri!ina ideea unor megadoze de vitamina C, considerand
ca, in calcularea ,%A, Institutul (ational de 0anatate din 0UA nu a luat in consideratie timpul de
in!umatatire foarte scurt (-; minute) al acidului ascorbic. In plus, #. $auling si I. 0tone au calculat,
bazandu-se pe cantitatea de acid ascorbic sintetizata de stramosii omului, inainte de mutatia genei
pentru #-gulonolacton oxidaza, ca aportul optim este de 1-;; mg<zi, pentru un aport de 1/;; Dcal,
considerand ca acidul ascorbic ar fi un macronutrient, ca si proteinele sau glucidele.
Tulburari de aport vitaminic
%eficitul de vitamina C apare ca urmare a administrarii unei alimentatii necorespunzatoare,
lipsita de produse vegetale, dar si prin utilizarea dietei respective, specifice unor afectiuni (dieta
bolnavilor de ulcer). In anumite situatii fizio-patologice poate sa apara un deficit relativ al vitaminei
C, determinat de necesarul crescut al organismului (sarcina, alaptare, tireotoxicoza, maladii
inflamatorii acute sau cronice, interventii c"irurgicale, arsuri extinse), datorita insuficientei
absorbtii la nivel digestiv (aclor"idria) sau unei eliminari crescute prin fecale (diareea) sau prin
urina (temperaturi excesive).
Alte simptome ale scorbutului pot fi "emoragia bulbara con!unctivala, oliguria, edemul
membrelor inferioare datorat diminuarii reactivitatii vasculare, artrita (similara artritei reumatoide)
si "iperCeratoza foliculilor pilosi.
Vitamina C este in general foarte bine tolerata, c"iar si la doze mari +;g<zi, fiind una dintre
cele mai putin toxice substante cunoscute. (u se cunoaste o "ipervitaminoza Cnaturala la om saula
animalele de laborator, deoarece excesul de acid ascorbic, dupa saturarea tesuturilor, se elimina prin
urina. %oza letala (%#/;) este de ++E;; mg<Cg corp.
&fectele dozelor foarte mari de vitamina C au fost evidentiate prin experimente in vitro si in
mai mica masura ca urmare a experimentelor umane, astfel de cazuri fiind extrem de rare. $rintre
efectele toxice ale acidului ascorbic, mai ales la administrare cronica, se mentioneaza diareea,
tulburarile gastrointestinale, insomnia, instalarea stresului oxidativ, inducerea mutatiilor genetice,
erodarea smaltului dentar, deficitul de vitamina ?+1. %eoarece favorizeaza absorbtia fierului,
vitamina C poate determina rar intoxicatia cu fier si "emocromatoza.
Acidul ascorbic este considerat factor de risc in instalarea litiazei renale, din cauza
transformarii sale metabolice in acid oxalic. Cele mai noi date din literatura de specialitate sustin ca
o doza zilnica de 1 g acid ascorbic creste semnificativ oxaluria la subiecti sanatosi si respectiv la cei
cu litiaza renala.
&xista o serie de studii care au evidentiat faptul ca, desi are in general proprietati
antioxidante, acidul ascorbic la doze mari (peste /;; mg<zi