Caiet Practica Anul II

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie
Anul II Asistent Medical de Farmacie

Anul colar 2010-2011
Cursant,

1
PLAN DE NVMNT
ANUL II
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE
Modulul I:
Comunicar !ro"#ional$ %n lim&$ modrn$
Modulul II:
'ioc(imi
Modulul III:
Farmaco)no*i #!cial$
Modulul IV:
Farmaco+ra!i
Modulul V:
Form "armacu+ic #+ril
Modulul VI:
Mar,+in) %n domniul "armacu+ic
Modulul VII:
T(nolo)ia in"orma-ii .i comunic$rii
Modulul VIII:
C(imia com!u.ilor cu ac-iun a#u!ra #i#+mului nr/o#
cn+ral
Modulul I0:
Fi+o+ra!i
Modulul 0:
Form "armacu+ic ca #i+m di#!r#1 +ro)n
2
- modulele se mpart n 2 semestre
- pe ln modulele de mai sus se efectuea! i practica n farmacii, depo!ite
farmaceutice care este o"liatorie
Modulul d Comunicar !ro"#ional$ %n lim&$ modrn$
- s se complete!e fiecare su"iect n parte
- fiecare su"iect este o"liatoriu
- nu se completea! doar spa#iile marcate, acestea sunt ca model
23 Car #un+ +i!uril d comunicar
a3 Non/r&al communica+ion descri"es t$e process of con%e&in
meanin in t$e form of non-'ord messaes t$rou$ e(( esture, "od& lanuae or
posture) facial e*pression and e&e contact, o"+ect communication suc$ as clot$in,
$airst&les, arc$itecture, s&m"ols and inforap$ics, as 'ell as t$rou$ an areate
of t$e a"o%e( ,on-%er"al communication is also called silent lanuae and pla&s a
-e& role in $uman da& to da& life from emplo&ment relations to romantic
enaements(
&3 Vi#ual communica+ion is t$e con%e&ance of ideas and information
t$rou$ creation of %isual representations( .rimaril& associated 'it$ t'o
dimensional imaes, it includes: sins, t&porap$&, dra'in, rap$ic desin,
illustration, colours, and electronic resources, %ideo and /0(
c3 4ral communica+ion, '$ile primaril& referrin to spo-en %er"al
communication, t&picall& relies on "ot$ 'ords, %isual aids and non-%er"al elements
to support t$e con%e&ance of t$e meanin( 1ral communication includes
discussion, speec$es, presentations, interpersonal communication and man& ot$er
%arieties( In face to face communication t$e "od& lanuae and %oice tonalit& pla&s
a sinificant role and ma& $a%e a reater impact on t$e listener t$an t$e intended
content of t$e spo-en 'ords(
d3 5ri++n communica+ion
63 Da-i 7m!lu d m#a8 oral

- direct face to face communication "et'een t'o or more persons
- telep$one communication
- meetins
- conferences
- lectures
- inter%ie's
93 Ima)ina-i:/$ o di#cu-i !ro"#ional$ .i rdac+a-i:o ! +ma unui
mdicamn+ nou #co# ! !ia-a "armacu+ic$
I $a%e found out a"out a ne' dru called Mircra; <Pr:"illd #=rin)>1 '$ic$
is used in t$e treatment of anaemia associated 'it$ c$ronic -idne& disease( It $as
3
not "een esta"lis$ed t$e safet& and efficac& of Mircera t$erap& in ot$er
indications(
/reatment 'it$ Mircera $as to "e initiated under t$e super%ision of a p$&sician
e*perienced in t$e manaement of patients 'it$ renal impairment( Mircera can "e
in+ected 2C in t$e a"domen, arm or t$i$( All 3 in+ection sites are e4uall& suita"le(
It is recommended t$at $aemolo"in to "e monitored e%er& 2 'ee-s until
sta"ili!ed and periodicall& t$ereafter( /$e startin dose recommended is: 0(5
mc6- "od& 'ei$t, administered once e%er& 2 'ee-s as a sinle
I07intra%enous8 or 2C7su"cutaneous8 in+ection in order to increase t$e
$aemolo"in to 911 6d: 75(;3 mmol6:8(
/reatment 'it$ Mircera is normall& lon-term( <o'e%er, it can "e interrupted at
an& time, if necessar&( Mircera is not recommended for use in c$ildren and
adolescents =1; &ears due to a lac- of safet& and efficac& data(
Mircera is contraindicated in case of $&persensiti%it& to met$o*& pol&et$&lene
l&col-epoetin >, '$ic$ is t$e contents of Mircera or an& of t$e e*cipients of
Mircera and also for patients 'it$ uncontrolled $&pertension(
For caution, Mircera s$ould not "e mi*ed 'it$ ot$er products( It $as to "e
stored in t$e refrierator at 2-;?C, protected from li$t and it s$ould not "e fro!en(
?3 Ima)ina-i:/$ o di#cu-i !ro"#ional$ .i rdac+a-i:o ! +ma unui a"c-iuni
C4U@AIN@
Cou$in is not a disorder, "ut a s&mpton of most of respirator& disorders( It is
onl& a refle* act produced "& t$e air'a& mucosal irritation, t$e e*istence of some
impurities in t$e air'a& or due to some pat$oloical results suc$ as mucus in e*cess,
"lood or sputum in t$e air'a&(
/$ere are t'o staes of cou$in :
a( /$e irritati%e p$ase, in t$e initial stae of t$e illness, '$en cou$in is dr&
and it presents no mucus )
"( /$e producti%e p$ase, '$en t$ere are secretions in a"undance(
/$e cure for t$e first p$ase is some medicine 'it$ calmin effect,
antispasmodic or tran4uili!er in order to release t$e air'a& and to i%e t$e pacient
"ac- t$e confort $e needs(
For t$e second p$ase, after t$e air'a& $ad "een released, it is recommended
t$at t$e pacient s$ould ta-e medicine 'it$ t$e effect of dillution and t$en medication
t$at clears mucus( /$at treatment ma& "e "ased on $er"al : linden, mallo', plantain,
primrose, pine nuts or $one&(

B3 Formula-i un CV !n+ru an)a8ar
Euro!a## Curriculum /i+a :

Pr#onal In"orma+ion :
4
First name7s862uname7s8 : Mi$aela Mi$aescu
Address7es8 : I(:(Caraiale,"l(@,sc(A,ap(B@) Ce%a )
+ud(<unedoara,Domania
/elep$one7s8 : 0E20550E;0
Fa* 7es8 :
Fmaill7s8 : "e"&m2A0;G&a$oo(com
,ationalit&7-ies8 : romanian
Cate of "irt$ : 2A(0;(1@5A
Hender : Female
D#ird m!lo=mn+C
4ccu!a+ional "ild : P(armacu+ical
5or, 7!rinc :
Cates : 0ct(1@;A-Apr(1@@1
1ccupation or position
$eld : Cler-
Main acti%ities and
responsi"ilities : 0erifcation documents,arc$i%in documents
and in%entor& documents
,ame and address of
enplo&er : CFC su"sidiar& Ce%a
/&pe of "usiness or
sector : In%estment Cepartment
Cates : 1ct(1@@B-Mai 1@@@
$eld : 2ecretar&
Main acti%ities and
responsi"ilities : Ieep trac- of documents, recordin
documents,'rite "usiness letters, dealin
'it$ protocol and orani!e "usiness meetin
$ead
,ame and address of
enplo&er : 2C MAC1, 2A - Ce%a
/&pe of "usiness or
sector : .roduction Cepartment
Cates : Jan(2001-2011
$eld : Colla"orator and Copartener
Main acti%ities and
responsi"ilities : 2earc$ re%ie's,product presentation,
neotiation,finacial
,ame and address of
Fnplo&er : 2C MIC<F:2KFDH 2D: - Cisnadie
/&pe of "usiness or
5
sector : Construction
Educa+ion and +rainin) :
Cates : promotion 1@;B <i$ 2c$ool
1@@0
/itle of 4ualification
a'arded : computer operator
.rincipal su"+ects6
occupational s-ills co%ered : Computer operation
,ame and t&pe of
oranisation pro%idin
education and trainin : 2i"iu /erritorial Computin Center
:e%el in national or
international classification :
Cates : 1@@;
/itle of 4ualification
a'arded : $uman resources inspector
.rincipal su"+ect6
occupational s-ills co%ered : la"or orani!ation, creatin documents
and t$eir filin
,ame and t&pe of
oranisation pro%idin
education and trainin : - Cepartment of :a"or and 2ocial
.rotection <unedoara - Ce%a
:e%el in national or
International classification :
Pr#onal #,ill# and
com!+nc#
Mot$er tonue7s8 : Domanian
1t$er lanuee7s8 : Fnlis$
2elf-assessment : Frenc$
Furopean le%el7L8 :
En)li#( : 'a#ic u#r
Frnc( : 'a#ic u#r
2ocial s-ils and
competences : team'or-, orani!ation,punctualit&,
openness to ne'
Computer s-ills and
6
competences : Competent 'it$ Microsoft 1ffice prorammes
Addi+onal in"orma+ion : Pr#onal In+r#+# : lo%e to tra%el and
e*perience different cultures and %isitin Art
allerie(I lo%e music and en+o& a ood "oo-(
Modulul d 'ioc(imi
23 D"ini-i .i carac+ri*a-i m+a&oli#mul
.rin m+a&oli#m se n#elee totalitatea transformrilor "ioc$imice i
eneretice care au loc n #esuturile oranismului %iu( Meta"olismul este un proces
comple*, ce implic sc$im"uri de materii i enerii, i care include dou procese
7simultane8 opuse:
- ca+a&oli#m 6 d*a#imila-i - totalitatea proceselor c$imice de deradare a
su"stan#elor din oranism) se produce n special ruperea leturilor dintre atomii de
car"on, din moleculele diferitelor su"stan#e) acest tip de reac#ii este nso#it de
eli"erare de enerie 7reac#ie e*oterm8(
: ana&oli#m 6 a#imila-i - procesele c$imice de "iosinte! a su"stan#elor ce
intr n alctuirea materiei %ii( Deac#iile ana"olice se caracteri!ea! prin consum de
enerie i se numesc reac#ii enderonice 7reac#ii endoterme8(
Cup rolul +ucat n "ioloia oranismelor, meta"olismul este clasificat n:
Meta"olism !rimar sau "undamn+al, care este implicat direct, esen#ial n
men#inerea %ie#ii oranismelor i plantelor(
Meta"olism #cundar sau l$+uralnic, care este implicat n producerea de su"stan#e
Mneesen#ialeM %ie#ii 7de e*(, pimen#i, alcaloi!i, anti"iotici aen#i etc(8(
Fneria necesar proceselor de "iosinte! pro%ine n cea mai mare parte din
desfacerea leturilor macroerice ale diferi#ilor compui( Nn func#ie de capacitatea
de producere a eneriei, oranismele se mpart n :
: au+o+ro" 7)rac$ autosOnsui) tropheOhran8 - oranisme care i
sinteti!ea! su"stan#ele oranice necesare din su"stan#e anoranice, prin procesul
de "o+o#in+*$ i c(mo#in+*$3
: (+ro+ro" 7)rac$ heterosOdiferit) tropheOhran8 - oranisme care i
asiur $rana folosind su"stan#e sinteti!ate de alte oranisme 7acestea pot fi
microfae, fitofae sau !oofae8(
Cata"olismul i ana"olismul se desfoar printr-o succesiune a numeroase reac#ii
c$imice: (idroli*$1 (idro)nar1 d#(idra+ar1 dcar&o7ilar1 d*aminar1
+ran#aminar1 #+ri"icar1 condn#ar1 !olimri*ar3
63 D#cri-i m+a&oli#mul )lucidlor

.entru a puteafi utili!ate de catre oranism,lucidele alimentare sunt in
preala"il supuse unui proces de diestie,urmat de un process de a"sor"tie(Ciestia
incepe in ca%itatea "ucala su" actiunea en!imei amila!a sali%ara,en!ima $idrolitica
7
secretata de landele sali%are(:a ni%elul stomacului,su" actiunea sucului
astric,asupra "olului alimentar,amila!a sali%ara este inacti%ate(:a ni%elul intestinului
lucidele alimentare sunt $idroli!ate su" actiunea en!imelor pancreatice si a celor
intestinale(F*(amila!a pancreatica( 1 serie de poli!a$aride cum ar fi celulo!a nu sunt
transformate in tu"ul diesti% si trec ca atare in intestinul ros, unde sunt deradate
su" actiunea florei intestinale si eliminate(
Ca re!ultat al diestiei !a$arurilor,in intestinul su"tire re!ulta o serie de
mono!a$aride)luco!a,alacto!a,fructo!a,mano!a si unele pento!e(A"sor"tia
lucidelor are loc la ni%elul intestinului su"tire su" forma de mono!a$aride(
Mono!a$aridele pro%enite din a"sor"tia intestinala a+un prin %ena porta la ficat,
unde pot fi temporar depo!itate su" forma de licoen,apoi trec in circulatia enerala
a+unind pe cale sanuina in toate celulele diferitelor orane si tesuturi(
In celule lucidele pot suferi di%erse transformari care pot fi ana"olice7in cadrul
carora au loc sinte!e de lucide din alti compusi lucidici si nelucidici8 si cata"olice
7in care moleculele sunt deradate cu eli"erare de enerie8(
Cata"olismul lucidic
Cintre lucide ,luco!a ser%este cel mai frec%ent ca su"strat al transformarilor
cata"olice la animale, plante si microoranisme(
M+a&oli*ara )luco*i: Cail d m+a&oli*ar
1(Calea nr(1-fosforilarea luco!ei
- este o"liatorie pentru intrarea luco!ei in transformari meta"olice)
- procesul de fosforilare este endero-dependent ire%ersi"il)
- procesul are loc cu scaderea entalpiei li"ere)
- en!ime: luco-ina!a7en!ima specifica8
$e*o-ina!a7en!ima nespecifica8
Am"ele en!ime au rol c$eie in meta"olismul luco!ei(
HPA/.---PM------------H-5-.P AC.

Hlicoli!a
2( Calea nr(2-ciclul Fm"den-Me&er$of-.arnas 7licoli!a8
- procesul de deradare a luco!ei pina la piru%at sau lactat)
- procesul are loc cu producere de enerie)
- se desfasoara in fa!a solu"ila a celulei7citoplasma8 deoarece acolo se
aseste intreul set de en!ime necesare procesului)
Ftapele licoli!ei
I deradarea luco!ei pina la trio!e7proces consumator de enerie8
II descompunerea licerinalde$id-3-fosfatului pina la piru%at7proces in care se
produce enerie8
Importanta licoli!ei
-licoli!a este o etapa o"liatorie in procesul de deradare a luco!ei, ca
su"strat eneretic pina la dio*id de car"on si apa)
-este cea mai importanta cale su" aspect cantitati% de deradare a luco!ei)
-este un proces meta"olic cu "ilant e*eronic)
8
-este o importanta sursa de enerie atit pentru tesuturile ce lucrea!a
anaero",cit si pentru cele ce lucrea!a aero"(
Fermentatia alcoolica
Qnele microoranisme 7dro+dia de "ere8 au capacitatea de a transforma
luco!a in etanol cu eli"erare de dio*id de car"on(.rocesul se numeste fermentatie
alcoolica si are un mers asemanator licoli!ei pina la formarea acidului piru%ic,iar de
aici are mersul caracteristic pina la o"tinerea alcoolului etilic,su" actiunea
alcoolde$idroena!ei(.rocesul are importanta industriala(
In fermentatia acetica, acetalde$ida, su" actiunea alcoolde$idroena!ei,se
transforma in acid acetic(
3( Calea pento!o-fosfatica sau suntul pento!ofosfat7Calea nr(38
- se reali!ea!a pe portiunea solu"ila a citoplasmei e*tramitocondriale din
celulele animale(
- se distin doua etape:
1( o*idati%a 7o"tinerea de pento!e din $e*o!e8)
2( calea ce permite intercon%ersia dintre diferitele lucide)
Importanta meta"olica a ciclului pento!ofosfat
Meta"oli!area luco!ei pe calea pento!ofosfat nu constituie propriu-!is o forma
de deradare sau de o*idare a luco!ei)calea nu este cuplata cu lantul respirator,ci
in cadrul ei ,nu se formea!a A/., ci se consuma pentru acti%area luco!ei la luco!o-
5-fosfat(
Importanta sa meta"olica o constituie faptul ca di%ersi produsi ai sec%entei
meta"olice sau intermediarii caii pento!ofosfat sunt implicati in procesele de
"iosinte!a a unor compusi de importanta "ioloica ma+ora(R
2istemul ,AC.<P < este un furni!or de $idroen si de electroni in procesele de
sinte!a a aci!ilor rasi a compusilor steroidici(Ciferitele tetro!e, pento!e, $e*o!e si
$epto!e re!ultate sunt implicate in "iosinte!a mono!a$aridelor si a aci!ilor nucleici(
/ransformarea luco!ei pe aceasta cale constitue un mecanism tipic amfi"olic de
meta"oli!are(Ciferitele etape ale acestei sec%ente meta"olice au loc in fa!a solu"ila
a citoplasmei si toate en!imele care participa la aceste reactii au fost i!olate in stare
pura(Ciclul pento!ofosfat este a%anta+os pentru economia celulara si prin faptul ca
necesita ec$ipament en!imatic relati% redus,de unde si denumirea de Ssunt
pento!ofosfatT(
.atoloia caii pento!ofosfat
Hluco!o-5-fosfat de$idroena!a este o en!ima ce pre!inta proprietatea de
polimorfism enetic( Aceasta inseamna ca e*ista numeroase %ariante enetice ale
acestei en!ime, ca urmare a unor mutatii enetice(
-en!ima este un e*emplu tipic de en!imopatie farmacoenetica,deoarece se
manifesta conditionat de administrarea unor medicamente si numai la indi%i!i cu
%ariatii enetice ale en!imei(
Medicamente care pot pro%oca aparitia de en!imopatii: antimalaricele 7c$inina8,
sulfamidele, nitrofurantoina, %itamina I, aspirina(
.osesorii de o astfel de en!imopatie nu pre!inta suferinte pina nu inera un
astfel de medicament,cind se produce $emoli!a, anemie $emolitica si
9
met$emolo"inurie(Medicamentele enumerate cresc potentialul o*idati% al celulei si
en!ima nu mai face fata(
B(Ceradarea luco!ei pe calea aci!ilor uronici(Calea nr(B
- implica o*idarea luco!ei la acid lucuronic(
Importanta:
-furni!ea!a acid lucuronic care este utili!at in procesele de deto*ifiere
$epatica prin con+uarea sa cu fenoli, "iliru"ina,cu di%ersi $ormoni, cu unele
medicamente sau produsii lor de o*idare(Con+uarea are ca si consecinta scaderea
to*icitatii acestor compusi si marirea solu"ilitatii lor,ceea ce facilitea!a e*cretia
renala(
-acidul lucuronic pre!inta si o importanta structurala, deoarece intra in
structura mucopoli!a$aridelor(
-acidul lucuronic constituie o etapa intermediara in "iosinte!a acidului
ascor"ic(
Aceasta cale se desfasoara in tesutul $epatic si renal %i!ind compusii to*ici de
oriine e*oena sau produsi re!ultati in urma meta"olismului normal(Ceficienta
enetica care nu permite sinte!a acidului ascor"ic consta in a"senta en!imei :-
ulonolactono*ida!a,care catali!ea!a etapa finala a "iosinte!ei de acid ascor"ic(

.A/1:1HIA MF/AK1:I2MQ:QI H:QCICIC
Cesfasurarea normala a meta"olismului lucidic este controlata atit la ni%el
molecular prin intermediul en!imelor relatoare cit si la ni%el superior de factorii de
relare cum sunt $ormonii, sistemul ner%os(
2tarea de ec$ili"ru a meta"olismului lucidic este indicata de licemie, care
repre!inta concentratia luco!ei in sine(In conditii fi!ioloice, la 12 ore de la
ultima inestie alimentara licemia este cuprinsa intre ;0 si 120 m(U (/ul"urarile
meta"olismului lucidic se manifesta prin $iperlicemii, iar in forma a%ansata prin
lico!urie,sau $ipolicemii(Cea mai ra%a maladie care se manifesta prin
$iperlicemie, iar in forma cea mai a%ansata prin lico!urie este dia"etul
!a$arat,care consta in alterarea comple*a a intreului meta"olism intermediar,
indeose"i a celui lucidic corelat cu cel lipidic(Cia"etul !a$arat implica si tul"urari
endocrine ra%e,mai ales ale secretiei insulinei din pancreas(
Alte tul"urari :sindroamele $ipolicemice,care au la "a!a modificari ale acti%itatii
factorilor de relare ,respecti% insulina si lucaonul) licoeno!ele-"oli de
depo!itare a licoenului,care sunt "oli conenitale si familiale rare,caracteri!ate
prin depunerea in tesuturi si orane a unor cantitati neo"isnuite de licoen(

93 Car #+ rolul /i+aminlor (idro#olu&il %n or)ani#m3 Car #un+
mani"#+$ril carn-lor /i+aminlor (idro#olu&il %n or)ani#mD
0itaminele $idrosolu"ile sunt cele din comple*ul K, %itaminele ., i %itamina C( 2pre
deose"ire de %itaminele liposolu"ile, cele $idrosolu"ile nu au capacitatea de a se
acumula n oranism, e*cesul fiind eliminat( Cin aceast cau! oranismul uman i
10
cel animal au ne%oie de un aport !ilnic al acestor %itamine( Func#iile lor sunt n
eneral de a asista en!imele importante implicate n produc#ia de enerie din
car"o$idra#i i rsimi( 2unt insta"ile n pre!en#a cldurii i procesul de preparare al
$ranei afectea! cantitatea de %itamine disponi"ile din mncare(
<ipo- i a%itamino!ele pot aprea n urmtoarele ca!uri: caren#a de %itamine
n produsele alimentare, con#inutul redus de %itamine n ra#ia !ilnic) distruerea
%itaminelor n procesul prelucrrii termice a alimentelor i pstrarea lor timp
ndelunat) ac#iunea factorilor anti%itaminici ce intra n componen#a produselor
alimentare) pre!en#a %itaminelor ru asimila"ile n produsele alimentare) derelarea
"alan#ei c$imice a ra#iei alimentare i corela#iei dintre %itamine i alte su"stan#e
nutriti%e, ntre unele %itamine) anore*ia) deprimarea florei intestinale normale, care
sinteti!ea! unele %itamine) n "olile astrointestinale) c$imioterapia nera#ional)
derelarea a"sor"#iei %itaminelor n tractul astrointestinal n patoloiile stomacului,
intestinelor, sistemului $epato"iliar) defecte conenitale ale mecanismului de
transport i ale proceselor fermentati%e, de a"sor"#ie a %itaminelor) consumarea
%itaminelor care ptrund n oranism cu $ran de ctre flora intestinal patoena i
para!i#i intestinali) ac#iunea anti%itamina a unor medicamente) necesitatea sporit n
%itamine) unele stri fi!ioloice 7perioada de cretere, sarcina, lacta#ia8) unele condi#ii
climaterice) lucrul fi!ic intens) lucrul neuropsi$ic intens, stri de stres) "oli
contaioase i into*ica#ii) ac#iunea factorilor noci%i n procesul de produc#ie) e*cre#ia
sporit a %itaminelor(
Li!#a /i+aminlor din alimn+a-i !ro/oac$ +ul&ur$ri )ra/ al
or)ani#mului1 numi+ &oli d carn-$ ( :ipsa total a unei %itamine se numete
a/i+amino*$ i poate duce la moarte( Ce cele mai multe ori, apare o lips par#ial a
%itaminelor, cunoscut su" numele de $ipo%itamino!, iar tul"urrile meta"olice n
acest ca! sunt mai pu#in ra%e(
Nn e%olu#ia $ipo%itamino!elor i a a%itamino!elor, la nceput se o"ser% anumite
tul"urri enerale, cum ar fi lipsa poftei de mncare, sl"irea acti%it#i fi!ice i
intelectuale, scderea n reutate, oprirea creterii la oranismele tinere, stare de
moleeal i inacti%itate( Cup acest stadiu ini#ial, "oala capt un caracter specific,
determinat de felul %itaminelor deficitare(
.entru a pre%eni derelrile meta"olice determinate de lipsa unor %itamine din
$ran, alimenta#ia tre"uie s fie ct mai ec$ili"rat i s cuprind toate principiile
11
alimentare( 0itaminele sunt sinteti!ate de plante i numai n foarte mic msur de
oranisme(
Nn cantit#i mici, %itaminele sunt necesare pentru un proces normal de
cretere, diestie, ndeplinirea func#iilor cere"rale i re!isten# la infec#ii( Nn circuitul
sanuin tre"uie s e*iste n permanen# o cantitate optim de %itamine(
F*cesul de %itamine $idrosolu"ile se elimin prin urin, iar cel de %itamine
liposolu"ile se depo!itea! n #esuturi 7ficat sau #esutul adipos8( Ceoarece sunt
depo!itate i nu eliminate, ele pot de%eni to*ice( 1ranismul uman este sensi"il mai
ales la e*cesul de %itamine A i C(
?3 D"ini-i (ormonii3 Da-i 7m!lu d o (i!o .i o (i!r#cr-i (ormonal$
d#!r acla.i (ormon Ed 7m!lu +#+o#+ron la &$r&a-iF
Aormonii :
- sunt su"st( c$imice ela"orate de celule speciali!ate care pe cale sanuina
a+un la oranele sensi"ile la actiunea lor, unde e*ercita actiuni relatoare asupra
proceselor meta"olice )
- celulele speciali!ate in ela"orarea $ormonilor sunt in eneral rupate in
unitati anatomice distincteO landele endocrine(
- tesuturile care raspund in mod specific la actiunea unui $ormon sunt tesuturi
tinta pentru unul sau mai multi $ormoni ) interactiunea $ormon-tesut tinta se
reali!ea!a prin intermediul receptorilor mem"ranari(
Dr)l$ril (ormonal cu (ormonul #oma+o+ro!( Acest $ormon, prescurtat
2/< este produs de landa $ipofi!, cea mai important land endocrin din corpul
uman fiindc aceasta controlea! acti%itatea $ormonal a ntreului oranism( 2/<
este numit i $ormon de cretere fiindc el stimulea!, mpreun cu insulin,
$ormonii tiroidieni i cei se*uali creterea oranismului( Acest $ormon a+uta la
creterea oaselor, a muc$ilor i a tuturor oranelor mai pu#in creierul( Atunci cnd
apar derelri n secre#ia acestui $ormon apar anomalii de cretere i de!%oltare(
Ai!o#cr-ia d STA determin la copil stoparea creterii( Apare astfel
piticismul 7nanismul $ipofi!ar8( Cei care sufer de o asemenea derelare $ormonal
sunt mici de statur, a+unnd la nl#imi de ma*im 1,30 m( 2unt ns propor#ional
de!%olta#i, iar intelectul este normal fiindc, aa cum am sta"ilit, $ormonul
somatotrop nu influen#ea! creterea creierului(
Nntr-o secre#ie crescut de STA E(i!r#cr-iF pot aprea dou tipuri de "oli,
n func#ie de %rsta la care apare derelarea( Cac n copilrie, nainte de pu"ertate,
12
se secret mai mult $ormon somatotrop, apare iantismul: indi%i!ii de peste 2 m cu
mem"rele mai luni dect normal(
Nn ca!ul n care $ipersecre#ia apare dup pu"ertate, apare acromealia(
Acromealii nu sunt neaprat nal#i prin constitu#ie, ns au minile i picioarele luni,
oasele fe#ei mrite, mandi"ula proeminent, "u!ele %oluminoase, lim"a mrit, iar n
interior %iscerele 7inima, ficatul, rinic$ii8 sunt mai mari dect n mod normal( Intelectul
este n am"ele situa#ii neafectat(
<iposecre#ia de $ormoni corticotropi cau!ea! insuficien#a corticosuprarenal(
<ipersecre#ia de $ormoni corticotropi determin o $iperfunc#ie a corticosuprarenalei
manifestat prin sindromul suprarenalometa"olic 7corti-cometa"olic sau "oala lui
Cus$in8 sau prin sindromul suprarenaloenital 7corti-coenital8(
Ai!r#cr-ia d (ormon +iro+ro! cau*a*$ o (i!r+iroidi1 inclu#i/
&oala lui 'a#doG1 iar (i!o#cr-ia ac#+ui (ormon duc la (i!o+iroidi#m3
Qn e*ces de $ormoni /3 i /B 7$ipersecre#ie tiroidian8 pro%oac o cretere a
temperaturii, meta"olismul este accelerat, ceea ce e*plic sen!a#ia de sete, de
sensi"ilitate la cldur i accelerarea tuturor func#iilor n oranism( In%ers, o scdere
a $ormonilor tiroidieni 7$iposecre#ie tiroidian8 duce la o scdere a temperaturii
corporale i a tuturor func#iilor din oranism(
B3 D"ini-i !A(
!A-ul :
- repre!int loaritmul cu semn sc$im"at al concentra#iei ionilor din solutie(
.rin no#iunea de p< se e*prim cantitati% aciditatea 7sau "a!icitatea8 unei su"stan#e,
pe "a!a concentra#iei ionilor numi#i $idroniu <
3
1
P
( .entru solu#iile foarte diluate se
consider c p<-ul nu mai este eal cu concentra#ia $idroniului, ci cu concentra#ia
molar a solu#iei(
Limi+ !A
0 V p< V E O9 !A acid H #olu-i acid$
p< O E O9 !A nu+ru H #olu-i nu+r$
E V p< V 1B O9 !A &a*ic H #olu-i &a*ic$
I3 Car #+ com!o*i-ia #Jn)lui %n ca* d lucmi con"orm +a&lului
Flemente .acient fr leucemie .acient cu leucemie
.roteine totale
Al"uminP lo"ulin
Al"umin
A,5 W ;,B 6dl
3,B W A,5 6dl
%aloare crescut
13
<emolo"ina Kr"a#i: 13 - 15 6dl
Femei: 11 W 1A 6dl
mult mai sc!ut
<ematii 7lo"ule roii8 B 000 000 W 5 200 0006 mm
3
2cad su" limitele
normale
:eucocite 7lo"ule al"e8 B(A00 - 10(000 celule6 mm
3
Cresc peste 1; 000
,eutrofile 1E00-EA006 mm
3
0al( peste normal
:imfocite A00-10006 mm
3
0al( crescute
/rom"ocite 1A0 - B00 0006 mm
3
0al sc!ute
<ematocrit Kr"a#i: B0(E - A0(3U
Femei: 35(1 - BB(3U
0al sc!ute
Flem( minerale W calciu
- mane!iu
@5-10B m6l
2,A m6l
Crete f( mult
Crete cu Ca
Fierul 7sideremia8 Kr"a#i: 5A-1EA micro6dl
Femei: A0-1E0 micro6dl
2cade f( mult
7patoloic8
Acid uric Kr"a#i: 2,5-5 m6100 ml
Femei: 3,A-E m6100 ml
Crete n leucemie
ureea 20-B0 m6100 ml :a tumori scade
Fosfatea!a alcalin 2A-11A QI Crete peste normal
K3 Car #+ com!o*i-ia urini %n ca* d in"c-i urinar$ con"orm +a&lului
Flemente .acient fr infec#ie urinar .acient cu infec#ie urinar
Acid uric 0,2A - 0,;6 urin 2B $ 0,9 < .
p$ B,;-E,; Crete peste %al( norm(
Censitate 1,01A-1,030 Crete
:eucocite neati% pre!ente
<ematii neati% pre!ente
,itri#i neati% pre!ente
Corpi cetonici neati% pre!ente
Kiliru"ina neati% pre!ente
.roteine 30-@0 m62B $ crete
Hluco!a neati% pre!ente
L3 Car #+ com!o*i-ia #ucului )a#+ric %n ca* d ulcr con"orm +a&lului
Flemente .acient fr ulcer .acient cu ulcer
p< acidului astric p<-ul 1,0@-2,2 ,u se modific
Ap P <Cl @0U 0al( crescute
pepsin e*ist 0al( crescute
microelemente procente mici procente mici
M3 Car #+ com!o*i-ia1 culoara "callor %n ca*ul admini#+r$rii "irului
Flemente .acient fr tratament cu fier .acient cu tratament cu fier
14
culoare ,ormal 7"run8 Nnc$iderea la culoare a
fecalelor, fapt lipsit de
importan# clinic(
p< :a adul#i, fecalele au un p< neutru sau
uor alcalin, n timp ce la copii au de
reul un p< acid(
Modulul d Farmaco)no*i #!cial$
23 C #un+ )lucidl .i c rol au ac#+aD Da-i 7m!lu d B !lan+ car
con-in )lucid3
D"ini-i3 Hlucidele sunt alctuite din car"on, $idroen i o*ien, de aceea au
fost numite i (idra-i d car&on3
@lucidl sau *a(aruril sunt su"stan#e oranice cu func#iune mi*t ce au n
componen#a lor att rupri car"o*ilice 7-C11<8, ct i rupri $idro*ilice 7-1<8(
Cenumirea lor pro%ine din cu%ntul recesc N)li,i#O-dulce(
2u" aspect "ioc$imic i fi!ioloic, lucidele constituie materia prim pentru
sinte!a celorlalte su"stan#e: proteine, lipide, cetoaci!i, aci!i oranici, aminoaci!i, etc(,
precum i su"stan#a de re!er% utili!at de celule i #esuturi(
Nn lipsa total a lucidelor, celulele nu pot supra%ie#ui mai mult de 20 de ore(
Hlucidele constituie o surs important de enerie n oranism(
Hlucidele repre!int A0-5A U din %aloarea eneretic a oranismului(:a
arderea unui ram de lucide se dea+ B calorii 71E -ilo+ouli8(
,ecesarul minim de lucide n oranism este de A0-50 rame, dar do!a !ilnic
este de 300-B00 rame pentru un adult, din care A0-100 lucide asimila"ile(
Contin lucide urmatoarele plante :

1(/restia de !a$ar si sfecla de !a$ar - !a$aro!a sau sucro!a
2( 2emintele cereaelor in curs de
erminare7or!,ore!8 - malto!a

3(Fructe dulci 7struuri dulci, mierea8 - fructo!a
B(Kum"ac,in canepa - celulo!a
A(Cereale7rau,porum",etc(8si
cartoful - luco!a
15
63 C #un+ (+ro*idl .i c rol au ac#+aD Da-i 7m!lu d B !lan+ car
con-in (+ro*idl
@lico*idl #au (+ro*idl sunt compui alctui#i dintr-o component
lucidic i o component nelucidic, denumit alicon, a crei structur
c$imic poate fi foarte diferit( Aliconul confer lico!idelor propriet#i fi!ice,
c$imice i farmacoloice specifice, condi#ionnd n cea mai mare msur
utili!area lor ca su"stan#e terapeutice(

Contin $etero!ide urmatoarele plante :

1(Ciitalis .urpureae Folium 7frun!a de deetel rosu8 - lico!id cardiotonic
2(2trop$anti 2emen 7samanta de strofantus8 - lico!id cardiotonic
3(D$amnus franulae 7crusinul8 de la care se utili!ea!a
scoarta si frun!ele :
Franulae Corte* si Franulae Folium - antraceno!ida cu
actiune la*ati%a
B(D$ei D$i!oma W radacina de re%ent sau
7ru"ar"a8 - antraceno!ida cu
actiune: la*ati%a,tonica
aperiti%a, stoma$ica
A(2aponariae Dadi* W radacina de sapunarita - sapono!ida cu actiune:
e*pectoranta,diuretica,
colaoa,anti$elmintica
93 C #un+ uliuril /ola+il .i c rol au ac#+aD Da-i 7m!lu d B uliuri
/ola+il1 c ac-iuni .i cum # u+ili*a*$
Qleiurile esen#iale, numite i %olatile sau eterice, se afl su" forma unor
picturi refrierente, %olatile(
2e ntlnesc, de e*emplu, n celulele petalelor de Dosa canina 7mce8, n perii
secretori de la plantele familiei :a"iatae( .ere#ii celulelor n care se sesc uleiuri
eterice sunt, de o"icei, su"eri!a#i, fiind astfel impermea"ili( Qleiurile %olatile
7esen#iale sau eterice8 se depo!itea! n %e!iculele intracelulare lipsite de
mem"ran sau, n ca!ul perilor secretori, n citoplasm, de unde tra%ersea!
peretele i se acumulea! ntr-o %e!icul su"cuticular, e%aporandu-se apoi n
atmosfer( Uliuril #n+ial #un+ im!or+an+ !n+ru "c+ul lor
an+imicro&ian .i an+i#!+ic(.rin o*idarea i polimeri!area uleiurilor eterice se
formea!a rasinile, care sunt su"stan#e %scoase, cu o compo!i#ie comple*, fiind
un amestec de terpene i aci!i re!inici( 2e sesc n citoplasm su" forma unor
picturi fine, strlucitoare, care difu!ea! n spa#ii intercelulare sau se
depo!itea! n ca%it#i i canale re!inifere( Aroma este asam"lul comple* de
sen!atii ustati%e si olfacti%e percepute la deustarea unui produs alimentar si
detectate de receptorii c$imici din reiunea "uco-naso-fariniana(
1( Uliul #n+ial d la/anda3 S!cia: La/andula o""icinali#3

16
Componenti principali: acetatul de linalil, linaloolul, cineolul, "orneolul( :a%anda
este o planta renumita pentru calitatile calmante si pentru parfumul sau delicat(
:a%anda este "enefic in ca! de pro"leme diesti%e pe fond ner%os: colici,
indiestie, %oma, "alonare, diaree( Fiind antiinflamator si anti"acterian se poate folosi
in cistite( :a%anda este un ulei calmant, sedati%, rela*ant( Astfel, el este util in
insomnie, stari depresi%e, stres, precum si in dureri de cap si mirene( /otodata
actionea!a fa%ora"il asupra inimii, calmand palpitatiile si reducand tensiunea
arteriala( 2e foloseste su" forma de in$alatii, "aie, masa+, candela( Qleiul de :a%anda
are proprietati antiseptice si antispastice( .rin aceasta este util in pro"lemele
sistemului respirator: ripa, "ronsita, tuse, pneumonie, larinita( 2e aplica comprese,
masa+ local si in$alatii( 2u" forma de masa+ pe a"domen, uleiul esential de leucoree
si alte infectii enitale( 2e fac "ai locale( Qtili!at in candela aduce un miros placut in
camera si a+uta la indepartarea insectelor(
2( Uliul #n+ial d l$mJi3 S!cia: Ci+ru# limonum3

Componenti principali: limonen, -pinenul, -terpinenul, citralul, citronelal(
Qleiul esential de lmi este un tonic al sistemului circulator, im"unatatind
circulatia sanelui) a+uta la diminuarea %asco!itatii sanelui si astfel scade presiunea
in %enele %aricoase( Fl este un remediu traditional pentru tratarea capilarelor sparte
%i!i"ile su" piele( Mentine %italitatea celulelor rosii 7eritrocitele8, efect fa%ora"il in ca!
de anemie) totodata stimulea!a leucocitele, ceea ce duce la o im"unatatire a
imunitatii oranismului( 2e foloseste su" forma de masa+, "ai sau in$alatii( Catorita
proprietatilor antiseptice este util su" forma de masa+ local sau in$alatii in raceala,
ripa, tuse, c$iar si cand acestea sunt asociate cu fe"ra( Qleiul de lmie are
proprietati deto*ifiante si deconestionante asupra ficatului si rinic$ilor) a+uta la
reducerea celulitei( 2e aplica masa+ local( Actiunea in%ioratoare si tonifianta este
"enefica in tratarea durerilor de cap si a mirenelor( 2e utili!ea!a su" forma de
in$alatii, candele, masa+ pe tample( 2e %a e%ita e*punerea la soare timp de 12 ore
dupa aplicarea pe pieleX
3( Uliul #n-ial d mn+$3 S!cia: Mn+(a !i!ri+a3

Componenti principali: mentol, acetat de mentil, %alerianat de mentil(
Menta are actiune racoritoare, refrisanta si in acelasi timp de incal!ire si
stimulare( F*plicatia acestui parado* consta in faptul ca oranismul isi intensifica
circulatia sanelui si se incal!este ca raspuns la efectul racoritor al mentei pe piele(
2u" forma de masa+ sau "ai, Menta este un e*celent stimulent si tonic eneral( Fa
aluna o"oseala pe fond ner%os si mirenele( Cupa o !i luna si o"ositoare, o "aie
de picioare cu ulei de Menta %a face minuni( Menta actionea!a "enefic asupra
sistemului diesti%, cu precadere asupra stomacului( Qsurea!a diestia si are efecte
po!iti%e in ca!uri de diestie lenta, indiestie si flatulenta( Fiind antiseptic astric, se
poate folosi in diaree, stari fe"rile de oriine astrica sau to*iinfectii alimentare( A+uta
la calmarea spasmelor astrice si a colicilor prin efectul antispasmodic( Are efect
deto*ifiant asupra ficatului si stimulea!a secretia "ilei, a+utand la diestia rasimilor(
2e face masa+ pe a"domen( Asupra sistemului respirator actionea!a ca e*pectorant,
fiind indicata in tuse( Are de asemenea proprietati deconestionante si
antispasmodice utile in astma, tuse, sinu!ita, "ronsita, ripa( 2e foloseste su" forma
de in$alatii, comprese, masa+ pe piept( ,u se pun mai mult de 1-2 picaturi, in oricare
dintre modalitatile de utili!are( In ca!ul in care preparati amestecuri de uleiuri care
17
contin si menta, se %or pune cel mult 2 picaturi, deoarece mirosul ei le %a acoperi pe
toate celelalte( Menta este foarte potri%ita in stari de o"oseala, stres, stari depresi%e(
B( Uliul #n-ial d !a+c(ouli3 S!cia: Po)o#+mon !a+c(ouli3
Componenti principali: patc$ulol, "en!alde$ida, alde$ida cinamica, euenol,
cadinen( ,umele patc$ouli este de oriine $indusa( Aceasta planta, oriinara din
Mala&esia are o luna istorie a utili!arii sale terapeutice in medicina traditionala
c$ine!a, indiana, +apone!a si mala&esiana ca stimulent, tonic, antiseptic si fe"rifu(
Fl este utili!at cu precadere in ca!ul muscaturilor de sarpe si alte insecte %eninoase(
In epoca %ictoriana, atunci cand se transportau pe mare din India frumoasele saluri
din casmir, frun!ele de .atc$ouli se ase!au intre ele pentru a le feri de molii(
2aculetii umpluti cu frun!e de .atc$ouli sunt foarte populari pentru a parfuma len+eria
si asternuturile de pat( Catorita mirosului sau distinct si tenace, el este foarte cautat
de parfumeri, fiind un "un fi*ator in parfumurile de tip oriental) el a fost in mare %oa
in perioada YFlo'er .o'erT din anii 1@50, alaturi de 2antal si Iasomie( .atc$ouli este
un ulei stimulant, intaritor, astrinent( .roprietatile sale tonice si astrinente sunt utile
in tratamentul diareei( In aceste ca!uri se face masa+ a"dominal( Acest ulei are un
pronuntat efect antidepresi% asupra sistemului ner%os, in stari de stres si an*ietate,
dar este util numai persoanelor care ii areea!a mirosul( 2e foloseste in candela sau
"aie( .entru proprietatile astrinente si antiseptice este indicat a se folosi in
tratamentul acneii si al tenului ras( Ce asemenea este util in tratamentele de
pre%enire a im"atranirii pielii si a aparitiei ridurilor(
A( Uliul #n+ial d ucali!+3 S!cia: Eucal=!+u# )lo&ulu#

Componenti principali: cineol, pinen, camfen, felandren(
Fucaliptul are efect in%iorator, de improspatare, foarte apreciat in ca!uri de
o"oseala, scaderea puterii de concentrare, dureri de cap sau de"ilitate( 2e
foloseste in "aie, sauna, candela, masa+( Fucaliptul este eficient in toate tipurile
de fe"ra) el scade temperatura si in acelasi timp are un efect racoritor si de
improspatare asupra corpului( Astfel, el se poate folosi pentru scaderea fe"rei in
ca!uri de di!enterie, difterie, po+ar, malarie, fe"ra tifoida( 2e face "aie, masa+
usor, comprese pe frunte( Actiunea sa anti%irala se manifesta "enefic in infectii
respiratorii: raceala, ripa, sinu!ita, pneumonie, "ronsita( Qleiul de Fucalipt
deconestionea!a caile respiratorii si fluidifica secretiile( 2e foloseste in in$alatii,
candela, masa+ local( Fucaliptul este un remediu important in tratarea artritei, mai
ales cand simptomele sunt ara%ate de %reme rece( 2e aplica comprese sau
masa+ pe tonele dureroase( Acest ulei poate fi folosit in infectii enito-urinare ca:
cistita 7mai ales daca a aparut ca urmare a unei raceli8, nefrita, leucoree, su"
forma de masa+ sau "ai de se!ut( Qleiul de Fucalipt impiedica proliferarea
infectiilor si de aceea se poate folosi in $erpes, rani, ulceratii, dar si in intepaturi
de insecte, su" forma de comprese( Qtili!at in candela, Fucalpitul este un
e*celent antiseptic pentru aerul din camera, fapt util persoanelor care sufera de o
infectie contaioasa, sau se afla in con%alescenta(
18
?3 Da-i 7m!lu d B !lan+ c con-in /i+amin .i %n c a"c-iuni #un+
rcomanda+
13CPN4S'ATI FRUCTUS3 Mac#( Fructele de mce( Dosa canina :(, Dosa
2pecies 7 Macese8(Familia Dosaceae(
Compo!i#ia c$imic: 2A0-A00 m U acid ascor"ic, 2,AA-5,1; m U
carotenoide di%erse 7 pro%itamina A 8, %itaminele K
1
, K
2
, .. i I, %itamina . ca
ruto!id $ipero!id, 20 U lucide, pectine, taninuri, acid malic i citric(Catorit
celorlalte %itamine i n special %itaminei . ,fructele de maces au proprietatea
de a scdea permea"ilitatea i frailitatea capilarelor( Aduc un aport de sruri
necesare oranismului i au ac#iune diuretic( 2e recomand n a%itamino!a
C, n afec#iuni $epatice i renale ca diuretic( Intr n compo!i#ia ceaiului
aromat, $epatic nr( 2, tonic aperiti%, iar ac$enele n ceaiul diuretic nr( 2( Cin
pulpa pseudofructelor se prepara siropuri 7sirop de mce8, 2am"uco%it,
emuri, dulcea#, %in(
2( FAE0 MEDICINALIS3 Dro8dia d &r3
Anali!a sa "ioc$imic do%edete c ea con#ine nu mai putin de 1E %itamine
diferite 7ma+oritatea din comple*ul K8, 15 aminoaci!i, 1B sruri minerale si circa B5
U proteine(
Aceast compo!i#ie i confer dro+diei de "ere calitatea de aliment interal(
Cro+dia de "ere fa%ori!ea! asimilarea nutrien#ilor i asiur o "un func#ionare a
sistemului diesti%( Fste eneri!ant, a+utnd oranismul s re!iste la efort fi!ic sau
intelectual prelunit( Cin acest moti% dro+dia de "ere este deose"it de util tinerilor
afla#i n sesiunile de e*amene sau persoanelor afectate de surmena+( .entru
persoanele supuse stres-ului sau n stare de depresie, dro+dia are efect tonifiant
aspra sistemului ner%os( 0itaminele i mineralele pe care le con#ine fac din dro+die un
e*celent remediu n anemie i deminerali!are, atenuea! simptomele i a+ut
oranismul s treac mai uor i mai repede peste rceli sau "oli infec#ioase prin
ntarirea sistemului imunitar( Cro+dia de "ere are ac#iune $epatoprotectoare,
contri"uind la refacerea ficatului dup $epatitele %irale, to*iinfec#iile alimentare sau
consumul e*aerat de alcool( Cro+dia de "ere a+uta oranismul sa-si pastre!e
tineretea si %ioarea prin incetinirea procesului de im"atrinire a celulelor( Aceasta nu
contine numai o mare cantitate de proteine, minerale si %itamine, ci si acid nucleic(
Cro+dia de "ere fa%ori!ea!a asimilarea nutrientilor si asiura o "una functionare a
sistemului diesti%( Fste eneri!anta, a+utind oranismul sa re!iste la efort fi!ic sau
intelectual prelunit( Asta!i se stie faptul ca acidul nucleic conduce procesul de
formare a celulelor noi, care le inlocuiesc treptat pe cele deteriorate( In mod normal,
acidul nucleic isi pierde treptat aceasta capacitate de a comanda reinnoirea celulelor(
Acidul nucleic continut in dro+dia de "ere poseda capacitatea misterioasa de a intir!ia
im"atrinirea prematura( .ersoanele in %irsta, carora li se prescrie dro+die de "ere, pot
constata in doar cite%a luni o ameliorare a starii enerale, precum si un surplus de
enerie "inefacatoare( .ielea de%ine supla, tenul se colorea!a, totul do%edind o stare
"una de sanatate( Astfel, persoanele in %irsta care consuma in mod curent dro+die de
"ere se simt mai tinere, mai puternice si au mai multa pofta de %iata( 0itaminele din
dro+die contri"uie si la mentinerea sanatatii sistemului cardio%ascular prin
im"unatatirea circulatiei sanuine, scaderea tensiunii arteriale si a ni%elului de
colesterol si triliceride( Cro+dia de "ere asiura sanatatea pielii, un$iilor si parului(
Cupa o cura de numai cite%a saptamini, un ten o"osit poate de%eni suplu, sanatos,
stralucitor( Adolescentii care se confrunta cu suparatoarea acnee pot recure tot la
19
dro+dia de "ere( .arul frail, care creste incet, cu tendinta de depimentare precoce
poate fi a+utat sa-si recapete stralucirea si %ioarea( 2i in ca!ul in care parul cade
mai mult decit de o"icei si fara un moti% aparent, cind sc$im"area samponului si
lotiunile $ranitoare nu au nici un efect, solutia sal%atoare este o cura de minim o luna
cu dro+dia de "ere( Cro+dia de "ere ramasa de la fa"ricarea "erii este mult mai
eficienta decit dro+dia de panificatie, pentru ca este mult mai "oata in %itamine si
minerale( Catorita continutului "oat de %itamine si minerale, dro+dia de "ere mai
este folosita in diete de sla"ire si in tratamente cosmetice(

3( STI@MATA MAPDIS3 M$+a# d !orum&3
.rincipii acti%e: 2aruri de potasiu si calciu, "io*id de siliciu, lipide, saponine,
re!ine, taninuri, fla%onoide, saruri de potasiu, ulei %olatil, alantoina, %itamina C, F, I,
K5(
Ac#iune farmaceutic: diuretic, $emostatic, antiinflamator, colao( Caca este
ne%oie de un diuretic sinur, atunci "eti ceai de matase de porum", care este si un
mi+loc eficient in cura de sla"ire( Caca matasea de porum" se pune la pastrat
incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si de%ine la*ati%a( Ceaiurile din
mtase au i efecte $omeostatice, acti%ea! secre#ia "ili!ar, r"esc pura#ia i
diminuea!a con#inutul de licoen din sne( Decomandate si in o"e!itate,
afectiunile %e!icii "iliare, pertur"area ec$ili"rului $ormonal feminin, reumatism(
Indicatii: Artrita, colecistita, disc$ine!ie "iliara, $epatita cronica, litia!a "iliara si renala
, nefrite, cistite, uta, reumatism, o"e!itate, enure!is, dismenoree, $emoraie( In
colici renale si enure!is, se ia o linura de ceai la fiecare 3 ore(
B( SPINACIA 4LERACEA3S!anacul
2panacul contine o cantitate importanta de fi"re, %itamine: A, C, K1, K2, K5,
F, I, acid folic, antio*idanti si fier, ceea ce conduce la fortifierea capacitatii fi!ice a
oranismului si la reminerali!area acestuia(
.rincipalele propriet#i:
- este un ntritor al sistemului imunitar)
- nutriti% i tonifiant)
- com"ate scor"utul 7datorat lipsei de %itamina C8)
- reminerali!ant de mare %aloare)
- cur#itor al tu"ului diesti% 7retrnd to*inele din masa umorilor i fa%ori!nd
eliminarea lor8)
- tonific miocardul i stimulea! acti%itatea inimii)
- crete cantitatea de urin eliminat )
- stimulea! secre#iile astrice, pancreatice i "iliare)
- stimulea! creterea )
- pro%oac eliminarea %iermilor intestinali)
- pre%ine infec#ia iniilor 7pioreea8(
Decomandri:
Catorit tuturor acestor propriet#i este recomandat nu numai pentru fortifierea
oranismului i pentru cur#irea lui, dar i n con%alescen#, anemie, astenie fi!ic i
ner%oas, afec#iuni cardiace, $ipertensiune arterial, %sco!itate san%in crescut,
afec#iuni renale, atonia %e!icii urinare, cistit, dia"et, ut, insuficien# renal,
ra$itism, o"e!itate( F*tern este recomandat n acnee, a"ces, psoriasis, arsuri,
pecinini, pli atone(
20
A( MALUS C4MMUNIS3 Marul
Merele contin %itaminele A, K1, K2, C si in plus su"stante nutriti%e ca
mane!iu, fosfor, fier si potasiu( Cin acest punct de %edere, marul pare un depo!it de
su"stante $ranitoare(2u"stantele nutriti%e antio*idante din sucul de mere a+uta la
reducerea colesterolului, mai ales a lipo-proteinelor cu densitate sca!uta, a+utand
astfel la pre%enirea "olilor cardio%asculare(
- /ot su"stantele nutriti%e antio*idante din mere incetinesc de!%oltarea cancerului de
colon si ficat in celule(
- Qnele su"stante din mar, in special cea numita 4uercetina, se pare ca reduce riscul
de cancer la plamani( Qnele studii suerea!a ca riscul de aparitie a acestui tip de
cancer se reduce la +umatate(
- 2e pare ca merele im"unatatesc in eneral functionarea plamanilor, deoarece
contin antio*idanti(
- Merele a+uta la intarirea oaselor(
- 1amenii care mananca multe mere in mod o"isnuit au 20U mai putine sanse de
declansare a cancerului(
- Merele sunt foarte "oate in fi"re( Aproape ;0U din fi"rele din mar sunt solu"ile si
reduc colesterolul( Destul de 20U sunt fi"re nesolu"ile despre care se crede ca
pre%in "olile canceriene(
- .otasiul, care se aseste in mere, este important in normali!are apresiunii arteriale(
.rin urmare, se pare ca natura a fost la apoeul creati%itatii sale cand a in%entat
marul( Fl are tot: ust "un, aspect minunat si su"stante nutriti%e dintre cele mai
sanatoase(
B3 C #un+ alcaloi*iiD Enumra-i +i!uril d alcaloi*i .i ac-iunil ac#+ora
Alcaloi!ii 7fr( alcali) r( eidos- aspect8 sunt su"stan#e oranice $eterociclice cu
a!ot, de oriine %eetal, cu caracter "a!ic, re!ultate n urma meta"olismului
secundar al plantelor, care dau reac#ii caracteristice i au ac#iune asupra
oranismelor animale, de cele mai multe ori de natur to*ic( Nn func#ie de
pro%enien#a atomului de a!ot i de calea "iosintetic se pot clasifica n: alcaloi!i
propriu-!ii, pseudoalcaloi!i, protoalcaloi!i i ,-o*i!i ai alcaloi!ilor(
Alcaloi!ii sunt su"stan#e cu caracter "a!ic, rspndite, n special, la
dicotiledonate( Acetia constituie un rup foarte $eteroen din punct de %edere
c$imic( Cei sunt su"stan#e to*ice, n do!e mici se folosesc n terapia unor
afec#iuni, a%nd o ac#iune calmant, aneste!ic i curati%( Cin multitudinea de
alcaloi!i se pot enumera: atropina din frun!ele de Atropa "elladonna 7mtrun8,
papa%erina din semin#ele de .apa%er r$oeas 7macul de cmp8, cumarina din
Melilotus officinalis 7sulfin8, um"eliferina din florile de Matricaria c$amomilla
7mue#el8, etc(
1(Alcaloi*i ai o!iului: morfina, narcotina, papaverina, codeina, tebaina, narceina,
laudanosina, rheadina, neopina, pseudomorfina, noscopina, ossinarcotina,
laudanina, laudanidina, codamina, papa%eramina, papa%eraldina,
protopapa%erina, meconidina, lantopina, protopina, criptopina, idrocotarnina,
21
porfirossina, tritopina) $eroina, apomorfina, *antalina, nornarceina, cotarnina,
apocodeina, enomorfina
Ac#iune farmacoloic :
.rincipalul constituent al opiului este alcaloidul morfin, aflat de reul n raport
de 10:1 cu codeina, alcaloid care imprim opiului o ac#iune anale!ic) pe ln
aceast ac#iune anale!ic mai are i ac#iune antispastic 7datorat papa%erinei8,
antitusi% 7datorat codeinei8 dar i ac#iune narcotic(
2(Alcaloi*ii ai c(inini #au din ar&orl d C(ina: chinina, cinconina,
cinconidina, chinidina, cupreina, cincotina, cincamina, idroc$inina, conc$inammina,
cuscamina, c$inicina, c$inammina, cusconina, concusconina, cinconammina,
cincamidina, c$eiramina, c$eiramidina, conc$eiramina, conc$eiramidina,
cusconidina, concusconidina, cuscamidina, omocinconidina, omocincotina,
omoc$inidina, aricina, paricina, dicinconina, diconc$inina, dic$inidina, idroc$inidina(
Actiune farmacoloica
C$inina are ac#iune antimalaric, antipiretic, sla" anale!ic, sensi"ili!ea!
uterul ra%id( Indica#ii: malarie, stri fe"rile persistente, miren Contraindica#ii:
sarcin, alptare, insuficien# cardiac, miastenie, fi"rila#ie atrial, idiosincra!ie
fa# de c$inin, anemie $emolitic, ne%rit optic(

33Alcaloi*ii cocaini #au din Coca: cocaina, tropacocaina, econina,
"en!oileconina, cinnamilcocaina, cocamina, isococamina, cinnamileconina, irina,
cus-rina, isoatropilcocaina, d-pseudococaina(
Cocaina este un alcaloid tropanic, care se o"#ine din frun!ele ar"ustului de coca
7Fritro*&lon coca8( Fste un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului
ner%os central, fiind unul dintre cele mai rspndite drouri care produc
dependen#a consumatorului( Cocaina este un in$i"itor al dopaminei,
noradrenalinei, serotoninei( Fl mpiedic transmiterea impulsului ner%os la ni%elul
sinapselor neuronale, prin ridicarea praului de sensi"ilitate a receptorilor, o
cretere a simpaticotoniei( Creea! o stare de euforie i de dependen# fa# de
cocain(

B( Alcalo*ii nico+ini #au ai +a&acului E+u+unuluiF: nicotina, anabasina
7nicotimina8, nicoteina, miosmina, d-nornicotina, l-nornicotina, pirrolidina,
isonicoteina, nicotellina,nicotirina, nicotoina, metilpirolina(
,icotina, principalul constituent din ,icotiana ta"acum, face parte din clasa
alcaloi!ilor pirolidinici(Cin cau!a neuroto*icit#ii sale, a fost utili!at mai nti ca
insecticid( Nn pre!ent, nu are %aloare terapeutic, ns se folosete pentru
determinarea tipului de receptor 7este aonist al receptorilor nicotinici8(
Cotinina este un meta"olit al nicotinei poate fi utili!at drept indicator al e*punerii
unor persoane datorit faptului c rmne n sne mai mult de 2B de ore( Nn do!e
mari nicotina este depolari!ant al receptorilor nicotinici( Nn plus determin creterea
ni%elului dopaminei la ni%elul creierului, datorit in$i"rii MA1 7monoamin o*ida!a8
responsa"il de meta"olismul dopaminei( Nns nu se tie siur dac aceast ac#iune
poate fi atri"uit nicotinei sau altor componen#i din fumul de #iar 7$idrocar"urile
canceriene8(
F*citant al sistemului ner%os central si periferic,nicotina n do!e mici in$i"a to#i
anlionii simpatici( Induce %oma, scade diure!a i crete acti%itatea motorie
intestinal( Asupra sistemului cardiac produce ta$icardie, creterea presiunii
sanuine i determin creterea luco!ei n sne( ,u se acumulea! n oranism
22
datorit faptului c se meta"oli!ea! repede a%nd timpul de n+umt#ire de circa 2
ore) se folosete pentru a determina tipul de receptori(
,icotina produce dependen#a de 5-; ori mai mare dect alcoolul, dar la fel de
mare ca i cocaina( @A-100U din fumtori sunt dependen#i(
A3 Alcaloi*i ai #olanaclor: atropina, iosciamina, scopolamina, solanidina,
meteloidina, d-ioscina, noriosciamina, atropammina, "elladonnina, tropacocaina,
atroscina, pseudoatropina, tropeina, capsicina, apoatropina) enoatropina,
enoscopolamina 7d(8) mandragorina, duboisina.

Sco!olamina sau hioscina este un alcaloid to*ic care se poate fi sit n
frun!ele i semin#ele plantelor Scopolia japonica, Hyoscyamus niger, Atropa
belladonna, Datura stramonium sau rugmansia, dar poate fi i sinteti!at pe cale
artificial( Co!a to*ic letal de $ioscin pentru om este de circa 100 de m, sau o
in+ec#ie su"cutanat cu 1 m de to*ic are aceai efect( Co!ele mai mici de
scopolamin au un efect uor sedati%, $ipnotic, spasmolitic i antiemetic) apar i
simptome de apatie ca i sl"irea %oin#ei( Ce acea pn n anul 1@A0 cnd a fost
nlocuit cu natrium pentotal, a fost folosit la interoarea aen#ilor secre#i( Nn urm cu
cte%a decenii scopolamina a fost folosit mpreun cu morfina ca i calmant al
pacien#ilor cu "oli ner%oase( Nn pre!ent este folosit n medicin su" form de
YCe*amp$etaminT ca nlocuitor de dro la cei dependen#i de stupefiante(
A+ro!ina
Cin punct de %edere c$imic atropina face parte din cateoria alcaloi!ilor cu nucleu
tropanic, fiind de fapt amestecul racemic al $iosciaminei( Cin amestecul racemic se
separ prin e*trac#ie cu "en!en( Atropina este folosit n medicin ca antidot n
into*ica#ii cu muscarin pentru "locarea rolului e*aerat parasimpaticului stimulat de
e*cesul de acetilcolin, care este produs i de into*ica#iile cu oranofosforice ca
paration, ta"un sau !arin( Atropina se mai poate utili!a n timpul narco!ei n ca!ul
unei reduceri a frec%en#ei cardiace, ca antiasmatic nemaifiind folosit deoarece
deri%atele sale sunt suportate mai uor( In oftalmoloie se folosete ca dilatator al
pupilei 7mdria!8 utili!at la e*amenele oculare( .n n pre!ent n-a putut fi nlocuit n
rolul su n reanimrile cardio-pulmonare ca de e*emplu asistolia(
5( Alcaloi*i ai #+ricnini sau din ,uca %omica: stricnina, brucina, %omicina, a e "
-colu"rina, pseudostricnina) enostricnina (

S+ricnina este un alcaloid foarte to*ic e*tras din semin#ele ar"orelui tropical
Strychnos nu! vomica( Co!a letala este de 50-100 m la omul adult( 2imptomele
into*ica#iei apar de o"icei la 50-@0 de minute de la inestie: ust amar n ur,
an*ietate, +en respiratorie, $iperreflecti%itate, con%ulsii cu e*tensia for#at a
mem"relor, moarte( .erioadele de cri!e con%ulsi%e apar la inter%ale de 2A-30 de
minute i durea! 3-B minute) dup 3-B perioade sur%ine de o"icei moartea( Nn
ca! into*ica#ie : 2e administrea! dia!epam i(%(, cloral$idrat sau paralde$id(
2tricnina se folosete ca rodenticid, iar n terapeutic se utili!ea! sulfatul de
stricnin-tot mai rar, care are efect e*citant asupra mdu%ei spinrii prin "locarea
receptorilor licinici i este un analeptic respirator i circulator(
E( Alcaloi*i ai m#calini3 Mescalina este un dro $alucinoen cu manifestari
psi$edelice, o"tinut din cactusul peiota 7:op$op$ora 'illiamsii8, din cactusul de 2an
.edro 7Fc$inopsis pac$anoi8, sau din cactusul .eru%ian /orc$ 7Fc$inopsis
23
peru%iana8: mescalina, analamina, analinina, analonidina, pellotina, analidina,
analonina, lofoforina, analina, metilmescalina, acetilmescalinei(
Mescalina este utili!at n principal ca un ent$eoen i ca un instrument pentru a
suplimenta di%erse practici de transcenden#, inclusi% n medita#ie, ps&c$onautica,
proiecte de art i psi$oterapie psi$edelic(
Mescalina ac#ionea! n mod similar cu al#i aen#i psi$edelici( Mescalina se lea
i acti%ea! receptorii A-</2A ai serotoninei cu o mare afinitate nanomolar( Felul n
care acti%area receptorului A-</2A duce la $alucina#ii este nc necunoscut, dar
pro"a"il implic ntr-un fel e*citarea neuronilor corticali(
;( Alcaloi*i ai "drini #au din "dra: efedrina, pseudoefedrina, metilefedrina,
metilpseudoefedrina, norefedrina, norpseudoefedrina 7catina8(
Ffedrina este un aonist adreneric 7direct i indirect8, foarte acti% pe
receptorii sistemului ner%os simpatic , dar relati% pu#in potent ca stimulent al
sistemului ner%os central ( Acest lucru se datorea! calificarii limitate a moleculei de
a tra%ersa "ariera $emato-encefalic, mpreun cu al#i compui similari, cum ar fi
amfetamina(
Ac#iune terapeutic : Fste un "ron$odilatator adreneric,%asopresor(
2timulea!a receptorii "eta-2 adrenerici n plmni pentru a rela*a musculara
neteda "ronsica, ameliorea!a "ron$ospasmul, crete capacitatea respiratorie, scade
%olumul re!idual a re!isten#ei cilor aeriene ( 2e poate in$i"a, eli"erand $istamin
indusa de antien( Crete for#a de contrac#ie a inimii cu un efect inotrop po!iti% n
miocard( Aceast ac#iune crete de"itul cardiac i ridicara tensiunea arteriala
sistolica i diastolica, de o"icei care ac#ionea! asupra receptorilor alfa adrenerici a
%aselor de sne la ni%elul mucoasei na!ale, cau!and %asoconstric#ie, care pro%oac
conestie na!al(Ffedrina stimulea!a corte*ul cere"ral su"cortical i central, i arat
efectul asupra narcolepsie i depresiei(
Ffedrina este rapid a"sor"it dup administrare oral, intramuscular sau
su"cutanat( Aceasta este meta"oli!ata n ficat i e*cretat de rinic$i( .arenteral este
setat pentru a contracara efectele $ipotensi%e ale aneste!iei, spinal sau alte tipuri de
aneste!ie locala si nici $ipotensiune arterial acut de conducere( .e cale oral,
pentru rinita ,sinu!it ,fe"ra fnului, conestia sinusurilor( 2timulent 2,C n
tratamentul de narcolepsie i stri depresi%e ( Nn cele din urm, ca ad+u%ant n
tratamentul urticariei (
@3 Alcaloi*i ai =o(im&ini #au din RaGol!(ia #r!n+ina: ajmalina, serpentina,
reserpina, sirosingopina, a+malinina, a+malicina, isoa+malina, serpentinina,
neoa+malina, ra'olfinina, sarpaina, raupina, al-aloid C, d-&o$im"ina, corinantina,
isorau$im"ina, &o$im"ina, acid reserpic 7ester metilic8, te"aina, papa%erina,
rescinnamina, deserpidina(
Po(im&in este un alcaloid stimulent i afrodi!iac sit natural n yohimbe
"ausinystalia 7Zo$im"e8(Fste, de asemenea in mod natural in #au$olfia serpentina
7indian 2na-eroot8, mpreun cu mai multi alti alcaloi!i acti%i( Zo$im"ina a fost
folosita ca supliment alimentar din e*tract din plante su" form de prescrip#ie
medicament si n form pur pentru tratamentul de disfunctii se*uale (Zo$im"ina a
fost e*plorata ca un remediu pentru dia"etul de tip 2 pe animale i modele umane
care transport polimorfisme ale enei receptorilor adrenerici
2A-[(

10( Alcaloi*i 7an+inici1 #au !urinici: caffeina, teofillina, teobromina.
24
Ca"ina 7sin( cofein8 este un alcaloid din rupa purinelor, care se se sete
n cafea, ceai, nuci de cola, mate, uaran\ i cacao( Fste unul dintre cei mai %ec$i
stimulen#i naturali folosi#i de om(
Cofeina ac#ionea! ca:
stimulant al 2,C
creterea pulsului i tensiunii arteriale
dilatator "ron$ial
diuretic
stimulant al peristaltismului intestinal
To&romina este un alcaloid *antinic pre!ent n "oa"ele de cacao 7n
proportie de 1,A-3U8, de cafea i n frun!ele de ceai( ,umele pro%ine din lim"a
reac 7theos % &eu' broma % hran8( Fa este ca i cofeina o su"stan# oranic
un alcaloid care face parte din rupa metil*antinelor, a%nd ca i cofeina un efect
e*citant al sistemului ner%os(
Alcaloidul are asupra omului, o ac#iune asemntoare cofeinei, dar cu efect mai
redus:
diuretic
%asodilatator
stimulant cardiac
rela*ator al musculaturii netede
e*citant ner%os
To"ilina este un alcaloid *antinic, asem]n]tor cafeinei, care se sete n
frun!ele de ceai, fiind solu"il n ap cald( Fste un in$i"itor competiti% al
AM.ciclic fosfodiestera!ei( Are ac#iune diuretic( Dela*ea!] musculatura
"ron$iilor i al#i muc$i nete!i, stimulea!] miocardul, stimulea!] secre#ia astric],
crete diure!a i e*cit] sistemul ner%os central( 2e folosete n tratamentul
astmului "ronic a%nd i efect "ron$odilatator(
113 Alcaloi*i din Scala cornu+um: ergonovina (ergometrina sau ergobasina),
ergotamina, istamina, tiramina, ergosina, erotaminina 7d-erotamina8,
erosinina, erotinina, erocristina, erocristinina, erotionina, erocriptina,
ercornina) *SD, hydergirina, metiserid) erotosina(
Er)o+amina este alcaloidul polipeptidic pre!ent n procentul cel mai mare n
cornul secarei(
Frotamina are ac#iune %asocostrictoare mai ales asupra %aselor coronare,
periferice, cere"rale-ac#ionea! asupra receptorilor adrenerici si serotoninerici(
Are ac#iune deprimant asupra centrului respirator, %asomotor, termorelator,
determin creterea tensiunii arteriale( Nn asociere cu cafeina, "iodisponi"ilitatea
erotaminei crete de circa 300 ori( Aceast proprietate este utili!at n
com"aterea cri!elor de miren(
12( Alcaloi*i !ilocar!inici #au din Qa&orandi: pilocarpina, +a"orina,
isopilocarpina, +a"orandina, pseudopilocarpina, pilocarpidina, carpilina 7pilosina8(
25
Pilocar!inR este un parasimpatomimetic alcaloid o"#inut din frun!ele de
ar"ust american tropical din enul "ilocarpus ( Fste un aonist non selecti% al
receptorilor muscarinici din sistemul ner%os parasimpatic , care ac#ionea!
terapeutice la acetilcolina receptorilor muscarinici M3 , datorit aplicrii sale topice,
de e*emplu, n laucom i *erostomie ( .ilocarpina a fost folosita n tratamentul
cronic in laucomcu un$i desc$is acut i-laucom cu un$i nc$is de peste 100 de
ani( Aceasta ac#ionea! pe un su"tip de receptori muscarinici 7M
38
siti pe muc$iul
sfincterului irisului , cau!nd contractii musculare i a+utand n mio! ( .ilocarpina, de
asemenea, ac#ionea! asupra musc$iului ciliar i pro%oac contractii( A+uta la
scaderea presiunii intraoculare( .ilocarpin] este adesea folosita ca un antidot pentru
scopolamina , atropina (
Nn oftalmoloie pilocarpin] este, de asemenea, utili!ata pentru a reduce
posi"ilitatea de or"ire pe timp de noapte de la lumini, dac pacientul a suferit
implantarea de p$a-ic lentile intraoculare ( Concentra#ia cea mai comun pentru
aceast utili!are este de pilocarpina 1U, cea mai sla"a de concentratie(
.ilocarpin] este, de asemenea, utili!ata pentru a trata ura uscat 7 *erostomie 8,
care poate aprea, de e*emplu, ca un efect secundar al tratamentului cu radiatii
pentru cancer la cap si at( .ilocarpin] stimulea!a secretia unor cantit#i mari de
sali% i transpira#ie (
^B_

.ilocarpin] este utili!ata pentru a stimula landele sudoripare ntr-un test de
sudoare pentru a msura concentra#ia de clorur i de sodiu , care este e*cretata n
sudoare( Aceasta este folosita pentru dianosticarea fi"ro!ei c$istice(
133 Alcaloi*i ai curarini #au din Curara: curarina, tubocurarina, curina,
protocurina, protocuridina, protocurarina, tosiferina(
Actiune farmacoloica : Curarele naturale sunt denumite n mod curent
pac$icurare 7su"stan#e cu molecul mare8, ce ac#ionea! la ni%elul receptorilor
acetilcolinei, mediator pe care l concurea!) se fi*ea! la ni%elul receptorilor
acetilcolinici de la ni%elul plcii motorii, receptori pe care i "loc$ea!( Catorit
efectelor ad%erse ale tu"ocurarinei 7fa%ori!area eli"errii de $istamin-"ron$ospasm,
$ipersecre#ie astric8 , a fost nlocuit cu deri%a#i sintetici(
Curari!antele interfer cu func#ia de mediator a acetilcolinei prin 2
mecanisme:
Klocarea competiti% a receptorilor colinerici
Acti%area receptorilor colinerici prin depolari!are prelunit(
.arali!ia produsa de curari!ante cuprinde treptat diferite rupe musculare: lo"ii
oculari, urec$ile, fata, lim"a, farinele, musc$ii masticatori, musc$ii a"dominali,
toracelui si diaframului(Corespun!ator parali!iei se instalea!a si efectele:
diplopie
pto!a palpe"rala
reutate in delutitie
parali!ia musc$ilor respiratori
,u se administrea! pe cale oral , sinura cale de administrare fiind cea
in+ecta"il( Ma+oritatea se elimin netransforma#i , sau n procent foarte mic su"
form de meta"olit(
26
Ciesterii
Curari!antele de tipul su*ametonium, mi%acurium,atracurium, sunt uor $idroli!a#i de
estera!a plasmatic i $epatic
Compuii cu nucleu steroidic
sunt meta"oli!a#i mai lent, iar meta"olo#ii re!ulta#i n urma transformrii $epatice mai
pstrea! din acti%itatea curari!antului administrat(
14( Alcaloi*i ai mu#carini3
Muscarina este un to*ic produs de ciuperca otr%itoare Y.lria arpeluiT
numit i YMuscari#T 7Amanita muscaria8( Fste o su"stan# to*ic neuronal cu
ac#iune la ni%elul sinapselor( Mecanismul const prin creterea concentra#iei de
acetilcolin, care nu mai este descompus de en!ima acetilcolinestera!( Aceasta
determin stri de e*cita#ie e*cesi%, parali!ia centrului respirator, mio! 7micorarea
pupilei oculare8 i sali%a#ie i lcrimare a"undent( /o*icul a fost i!olat prima oar n
anul 1;5@ de la ciuperca YAmanita muscariaT, care i-a dat numele de YmuscarinT(
Fste un to*ic $alucinoen iar ulterior s-a dectat to*icul YmuscimolT care se afl n
cantitate de A00 de m, cantitate mult mai mare n ciuperc, fa# de muscarin din
care sunt numai 2-3 m( Antidotul utili!at la into*ica#ia cu muscarin este atropina:
muscarina, a-amanitina, micetatropina, neurina, colina, ercinina, erotina, falloidina(

I3 Car #un+ ac-iunil Fp$edrae $er"a, Kelladonnae folium et radi*, <&osc&ami
folium, Cocae folium
1( FFFCDAF <FDKA( C`DCF:( Fp$edra
+phedra distachya este o specie de plante din familia Fp$edraceae(
Compo!itie c$imica: alcaloi!i 70,A-2U8, taninuri, su"stante minerale, etc( Cintre
alcaloi!i mai important este efedrina si i!omerul sau pseudoefedrina( Ffedrina este
simpatomimetic: determin %asoconstric#ia %aselor periferice i este un
"ron$odilatator(
2( KF::AC1,,AF F1:IQM F/ DACIa( Frun!a si radacina de matrauna
Actiune farmacoloica si intre"uintari( Anticolineric, folosit ca antispastic(
Atropa "elladonna,fam 2olanaceae(
Compo!itie c$imica( Atropa "elladonna contine alcaloi!i cu nucleu tropanic:
atropina, $iosciamina, apoatropina, "elladonina si scopolamina 7$ioscina8 Mai
contine uleiuri %olatile 7pirolidine8 fara importanta terapeutica,$etero!i!i
7metilesculina8 cu proprietati fluoroscente, acid succinic, asparaina, fitosterina,
o*ida!a, amidon, o*alate de calciu, etc( 2imptomatoloie: $iosciamina
7scopolamina8 si atropina sunt alcaloi!i care actionea!a asupra sistemului ner%os
%eetati%, ca parasimpatolitice
27
3( HYOSCIAMI FOLIUM. FRUNZE DE MSELARIA
Compo!itia c$imica este asemanatoare cu cea a frun!elor de "eladona, cu un
continut de cel putin 0,0BU alcaloi!i totali e*primati in $iosciamina( Are aceleasi
intre"uintari ca si frun!ele de matrauna: anticolineric, antipar-insonian, rau de
miscare, iar scopolamina 7$iosciamina8 in preaneste!ie( 2e administrea!a su" forma
de pul"ere si e*tract, intra in compo!itia produsului 1leum <&osc&ami, pecum i n
#iarile antiasmatice(
B( COCAE FOLIUM. FRUNZELE DE COCA
Cocaina este un stimulent puternic al 2istemului ner%os central 2,C, care se
o"#ine din frun!ele ar"ustului de coca 7Fritro*&lon coca8( Cin anul 1;E@ cocaina este
folosit la tratamentelor pacien#ilor dependen#i de morfin( In acelai an descoper
0assili %on Anrep din bcr!"ur efectul anale!ic al cocainei, Acest efect anale!ic i
cel psi$ic este amintit n opera lui 2imund Freud YCespre CocaT( In anul 1@05
"utura rcoritoare Coca-Cola con#inea 2A0 m cocain6litru, acest lucru nu este
amintit n istoricul concernului( Kautura a%ea sa fie numita Coca-Cola, dupa numele
inredientelor principale: e*tractele de frun!e de coca 7stimulent8 si de nuca de -ola
7sursa de cofeina8( Cocaina este nul dintre cele mai rspndite drouri cu un caracter
de a produce dependen#a consumatorului fa# de stupefiant( Cocaina este un
in$i"itor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei( Fl mpiedic transmiterea
impulsului ner%os la ni%elul sinapselor neuronale, prin ridicarea praului de
sensi"ilitate a receptorilor, o cretere a simpaticotoniei( Crea! o stare de euforie i
de dependen# (Intre"uintari: su" forma de sare clor$idrica, pentru efectul sau
aneste!ic , in oftalmoloie si 1D:(Are reim de stupefiant si se pastrea!a la 0enena(
K3Car #un+ ac-iunil Kut&rum cacao,1leum oli%arum, 1leum $eliant$i, 1leum
ricini, 1leum +ecoris
1('u+=rum cacao(Cacao olumEFR0F Un+ d cacao3 2inonime:Kut&rum
cacao,1leum /$eo"romatis(Qntul de cacao este rasimea o"tinuta din semintele
de /$eo"roma Cacao :( fam( 2terculiceae( 7FD a8(
Fste inredientul de "a!a al ciocolatei al"e alaturi de %anilie si lecitina fiind
materia prima responsa"ila pentru calitatea ciocolatei( <rnete #esuturile i este un
factor natural de protec#ie Q0, asiur "ron!are natural i uniform( Ffectul untului
de cacao asupra ni%elului de colesterol este asemanator celui al %inului rosu(
Ciferenta este aceea ca, in untul de cacao, su"stantele antio*idante 7tocoferoli8 se
asesc in proportie de 3 ori mai mare dacat in aceeasi cantitate de %in rosu( Ce
asemenea, continutul ridicat de fenoli al untului de cacao are un efect su"stantial in
reducerea riscurilor asociate "olilor de inima( Qntul de cacao este un $idratant de
e*ceptie pe care il intalnesti, deloc intamplator, in ma+oritatea produselor de
intretinere: lotiuni, creme, sampoane si "alsamuri( Cupa aplicarea untului de cacao,
pielea iti ramane matasoasa si fina( Qntul de cacao pro%ine din "oa"ele de cacao,
"oate in aci!i rasi, responsa"ili de aspectul sanatos al pielii si de %olumul parului
tau( In com"inatie cu untul de 2$ea, untul de cacao actionea!a eficient impotri%a
%ereturilor si a arsurilor(
28
2(4lum oli/arum3 Uliul d ma#lin3
Qleiul de msline-medicament pre#ios i aliment ideal( <ipocrate, printele
medicinii moderne, recomand sucul de msline proaspete pentru tratarea "olilor
cronice iar mslinele pentru %indecarea de ulcer( Qleiul de msline este sinurul
ulei %eetal care poate fi consumat ca atare: proaspt stors din fruct( .ropriet#ile
"enefice pe care le are asupra snat#ii se datorea! con#inutului ridicat de aci!i
rai mononesatura#i i su"stan#e antio*idante( 2tudiile au artat ca uleiul de
msline ofer protec#ie mpotri%a "olilor de inim, este foarte "ine tolerat de
stomac i a+uta la com"aterea ulcerului i a astritei( 2-a demonstrat c
persoanele care consum 2A ml 72 linuri8 de ulei de msline pe !i, timp de o
sptmn, se o"ser% o reducere considera"il a colesterolului i un ni%el ridicat
al compuilor antio*idan#i din sane( Cercetatorii spanioli recomand includerea
acestui ulei n dieta !ilnic pentru pre%enirea cancerului de colon, iar cei din
C$icao afirm c dieta mediteraneean, "oat n ulei de msline, reduce riscul
apari#iei cancerului la sn( /ipuri de ulei de msline( Qleiul de msline pro%ine
doar de la mslinele %er!i(
Qleiul de msline accelerea! secre#ia "ilei de ctre ficat i facilitea!
asimilarea alimentelor( Qleiul de masline scade %alorile colesterolului MruM i
impiedic sclero!area arterelor( Cintre toate uleiurile, el este cel mai "oat n
%itamina F, %itamina antiradicali li"eri i care lupt mpotri%a m"trnirii celulare(
2e administrea! o linuri# pe !i(

3( 4lum (lian+(i3 4lum (lian+(i3 Uliul d "loara #oarlui

Fste uleiul fi* o"#inut, prin presare la rece i centrifuare sau alte procese
mecanice, din semin#ele fr pericarp ale plantei <eliant$us annus :(, Familia
Compositae(7FD a8(
Fste foarte "oat n 1mea-5, un acid ras esen#ial, pe care oranismul
nu-l poate fa"rica sinur( Aproape la fel de "oat n %itamina F ca uleiul de
msline, uleiul de floarea-soarelui pre%ine e*cesul de colesterol(
B(4lum ricini3 Uliul d ricin3

Qleiul de ricin este un ulei ras o"#inut prin presarea la rece a semin#elor
plantei Dicinus communis :( 7Fam( Fup$or"iaceae8(
Acest ulei e*ercit o ac#iune "enefic asupra teumentelor, att la ni%elul
epidermei, ct i al dermei(Qleiul de ricin are un efect de stimulare a creterii enelor
i sprncenelor Mi+loc eficient pentru %indecarea neilor( Qleiul de ricin este
recomandat n $emoroi!i( Qleiul de ricin este foarte potri%it n tratamentul escoria#iilor,
!rieturilor, a tieturilor, ulcera#iilor, a di%erselor erup#ii( Qleiul de ricin se recomand
i n tratamentul papiloamelor, aluni#elor, ca i a pimenta#iei $epatice( Actiune
farmacoloic i ntre"uin#ri: purati% 7FD a8(
A( 4lum 8cori#3 Uli d !#+3
29
Qleiul de pete este un aprtor al snt#ii n eneral i al inimii n
particular( Fl are n compo!i#ie aci!i rai polinesatura#i omea-3, cei mai importan#i
fiind acidul F(.(A( 7eicosapentaenoic8 i acidul C(<(A( 7docosa$e*aenoic8 implica#i n
sinte!a prostalandinelor care intr n numeroase procese "ioc$imice(
.rostalandinele sunt implicate att n rspunsul imun ct i n func#ionarea
aparatului cardio%ascular, ele fiind rspun!toare de numeroase afec#iuni inflamatorii
dureroase( Acidul F(.(A este important pentru pre%enirea "olilor de inim, sc!nd
ni%elul triliceridelor, iar acidul C(<(A( este important pentru func#iile cere"rale i ale
sistemului ner%os n eneral( .rintre propriet#ile de "a! ale uleiului de pete se
numr: crete re!isten#a oranismului n fa#a %iruilor i a ermenilor patoeni,
crete re!isten#a la infec#ii) ec$ili"rea! sistemulu imunitar, cu efrecte deose"ite n
afec#iuni autoimune 7astm "ronic, artrit reumatoid, lupus, sclero! multipl,
psoria!is, etc8 i n orice alt de!ordine imunitar) incetinete e%olu#ia procesului de
m"trnire prin efectul de distruere al radicalilor li"eri) ofer protec#ie mpotri%a
em"oliilor prin aci!ii rai omea 3 pe care i con#ine) reduce fi"rinoenul, factor care
determin formarea trom"ilor) reduce %sco!itatea snelui, contri"uind la
m"unt#irea circula#iei sanuine i la creterea aportului de o*ien al #esuturilor)
este antiinflamator cu efecte deose"ite n inflama#ii cronice( 2e constat astfel
ameliorri semnificati%e n anc$ilo!rile i durerile articulare) scade colesterolul i
ni%elul triliceridelor) mpiedic arearea trom"ocitar, sc!nd riscul de
aterosclero! i $ipertensiune arterial) are actiune $ipolicemianta) stimulea!a
sinte!a de colaen, prote+and pielea, marindu-i elasticitatea) inlatura mirenele si
durerle de cap intarind %ederea) linisteste sistemul ner%os( 2omnul de%ine mai
profund si mai odi$nitor, iar sresul este suportat mai usor) contracarea!a efectele
fumului de tiara( :a fumtorii care consum ulei de pete scade riscul de apari#ie de
"oli cronice pulmonare 7"ronsit, emfi!em etc8) oprete de!%oltarea celor mai
frec%ente tipuri de cancer: mamar, pancreatic, prostat, colon, leucemii( .rin toate
aceste propriet#i uleiul de pete optimi!ea! starea de sntate pre%enind
m"olna%irea( /re"uie remarcat faptul c aci!ii rai nesatura#i sunt foarte sensi"ili
fa# de radicalii li"eri i de aceea se recomand n paralel cu administrarea uleiului
de pete consumul de preparate antio*idante( Cin uleiul din ficat de cod se prepar,
n afara unui supliment alimentar un remediu $omeopatic, cunoscut su" numele de
,leum jecoris aselli. JFC1:A,( .roducator: Anti"iotice-Iasi( .re!entare
farmaceutica: Qnuent 7pomada8 continand oleum +ecoris B0 : lanolina 1E ,
%aselina pana la 100 7tu" cu 2A 8( Ac#iune terapeutica: Fmolient si protector al
pielii: prin continutul in %itaminele A si C actionea!a trofic( Indica#ii: Cermite uscate,
plai atone, ulcere %aricoase, arsuri de radul I, deeraturi( Mod de administrare:
aplica#ii locale, de 1-2 ori6!i( JFC1dI,C-Q,HQFM/( Indica#ii: dermite uscate
conesti%e, arsuri de radul I(Compo!i#ie: oleum +ecoris 12 , o*id de !inc 3; , talc
B , lanolina 12 , %aselina pana la 100 ( Ac#iune: emolient si protector al
teumentului( .rodusul are efect trofic si de reenerare a epiteliului,dar este mai
putin conesti% decat JFC1:A, ( Administrare: n aplicare locala, de 1-2 ori6!i( Qlei
de peste cu %itamina C, 30 perle elatinoase 7Kiofarm8( 1leum +ecoris plus %it( A si
%it( C2(
L3 Car #un+ ac-iunil Camp$ora, C$amomillae flos, Millefolii flos, Anisi %ularis
fructus
30
1( CAMPHORA. CMFORUL

Ar"orele de camfor a+une la o %rst cuprins ntre o mie i dou mii de
ani i secret o rin ce con#ine su"stan#e antimicro"iene( Aceasta e*plic
re!istenten#a mare la "oli, fiind folosit din timpuri str%ec$i n C$ina i India ca
medicament( Frec%ent este denumit Mrina al"M, fiind cunoscut cu o ac#iune
antireumatic i antife"ril( Camforul face parte din rupul terpenelor 7su"stante
$idroaromatice8( Acestea sunt su"stante cristali!ate, care se depun in urma pastrarii
uleiurilor %olatile, mai ales atunci cand sunt tinute la temperaturi sca!ute( Camforul
se utili!ea!a in produse destinate unor afectiuni dermatoloice, respiratorii,
circulatorii si reumatice( Are actiune antipruriinoas, antine%ralic,
antiinflamatoare, ru"refiant i de stimulare a circula#iei sanuine(

2( CAAM4MILLAE FL4S3 Floril d mu.-l3

Matricaria c$amomilla :(, 7muetel, romani#a8( Familia Compositae(
Ac#iune farmacodinamic-utili!ri terapeutice: Catorit uleiului %olatil "oat n
a!ulene, ct i apienininei, florile de muetel au ac#iune antispastic, aneste!ic,
antiseptic i antiinflamatoare, protectoare i curati% n reac#iile produse de iradieri(
In plus musetelul poseda o actiune cicatri!anta, fapt care creea!a conditii fa%ora"ile
in tratamentul unor stari inflamatorii, acute sau cronice, a mucoasei astrice( Ce
asemenea musetelul inacti%ea!a to*inele "acteriene, a%and astfel o actiune
antito*ica( 2e utili!ea!a intern pentru efectele carminati%e, usor sedati%e,
antispastice si tonic W aperiti% stimulante( F*tern pentru actiunea cicatri!anta,
emolienta si antifloistica( Au aplicatii si in cosmetica( Intra in compo!itia ceaiurilor:
anticolitic, contra colicilor nr(2, contra colicilor pentru copii, astric, pentru arara si
sudorifica, in produsele farmaceutice 1%estrol si Doma!ulan(
3( MILLEF4LII FL4S3 Floril d coada:.oriclului3
Ac$illea millefolium( Familia Compositae(
Actiune farmaceutic-intern: "ron$odilatator, e*pectorant, antispastic "ronsic,
diminuea!a secretiile astrice, de!infectant si calmant astrointestinal, antispastic
"iliar, deconesti% $emoroidal, analetic, $emostatic( F*tern: calmant antiinflamator
si de!infectant 7"ai sau comprese8( Indica#ii terapeutice: anore*ie, enterocolite,
astrita, colici $epatice, "ronsite, $ipermenoree, dismenoree 7relea!a $emoraiile
a"undente si calmea!a durerile8, $emoroi!i, cistite( F*tern: arsuri, pli supurate,
ulcere %aricoase, ec!eme, su" forma de "ai sau comprese, iar in a"scese dentare,
arara( Are proprietatea de a reenera tesuturile( .lanta are o mare importanta
pentru afectiunile enitale(

B( ANISI VUL@ARIS FRUCTUS3 FRUCTELE DE ANAS4N3
.IM.I,F::A A,I2QM( Familia A.IACFAF(

.rincipiile acti%e au rol tonic, antispasmodic, diuretic, aperiti%, %ermifu,
emenao, alactoen( Qleiul %olatil de anason e*tras din fructe este carminati%,
eupeptic, antiseptic si aromati!ant( Decomandat n tratarea anore*iei, "ronitei,
insuficien#ei pancreatice i intestinale, "alonerilor, %iermilor intestinali, asteniei,
dismenoreei, mirenei, tusei, %omei psi$oene( Fi!ioloic, stimulea!e secre#iile
landulare 7sali%are, astrice, intestinale, "iliare, mamare8( Nn concentra#ii infime,
31
Anisi aet$eroleumul stimulea!e epiteliile ciliate de la ni%elul "ron$iilor fa%ori!nd
e*pectora#ia) actionea!e asupra sistemului neuromuscular cu eficien#e n astralii
colici( Nn do!e mai mari are ac#iune antiseptice cu stoparea proceselor fermentati%e la
ni%elul intestinului ros( Farmaceutic se folosete la prepararea siropurilor
e*pectorante, cerora le m"unete#este calitatea i le corectea!e ustul( Nn do!e mari
uleiul %olatil de anason determine fenomene to*ice, manifestate prin e*cita#ie, urmate
de pare!e musculare, e"rietate, tremur, euforie si $ipno!e( 2unt suficiente BA de
piceturi pentru a produce un efect de 12 ore( /oate preparatele alcoolice din anason
au ac#iune estroene, actionnd asupra lo"ului anterior al $ipofi!ei( Qleiul ser%ete la
com"aterea ectopara!i#ilor 7purici, peduc$i8, fiind i sca"icid(
Contraindica#ii: suprado!area produce steri de e*cita#ie puternice, insomnii,
tul"ureri de %or"ire, cederi psi$ice( Fructele %ec$i nu se folosesc deoarece de%in
to*ice( Infu!ia sau decoctul se prepare n fiecare !i, ne se pestrea!e de pe o !i pe
alta( ,u se administrea!e intern "olna%ilor de ulcer astric, duodenal sau colite(

Modulul d Farmaco+ra!i
23D"ini-i "armaco+ra!ia
FARMAC4TERAPIA

Damura a FADMAC1:1HIFI moderne ) Farmacoloia-stiinta care se ocupa cu
studiul medicamentelor ) p$arma-onO remediu, leac ) loos Ostiinta(
Farmacoterapia studia!a indicatiile medicamentelor in diferite "oli,tratamentul
prin medicamente(
In functie de scopul urmarit,farmacoterapia poate fi utili!ata :
-curati% )
-profilactic )
-in scop de dianostic
In cadrul tratamentului curati%, prin medicamentele aplicate se urmareste si
pre%enirea aparitiei complicatiilor atit cele datorate "olii cit si cele produse de
medicamentele administrate(
2e impune necesitatea cunoasterii efectelor ad%erse produse de
medicamentele recomandate dar si contraindicatiile acestora, precautiile care se
impun si metodele de tratare ale reactiilor ad%erse(
63 Car #un+ +a!l "armacocin+ic al unui mdicamn+ in or)ani#m3 Da-i
7m!lu la 6 mdicamn+
Farmacocinetica si etapele farmacocinetice ale unui medicament in oranism
Farmacocinetica
32
studia!a transformarile suferite de medicamente in oranism de la administrare
si pina la eliminarea lor(7 miscarea medicamentelor in oranism, su" aspectul
proceselor de a"sor"tie,transport, distri"utie,meta"oli!are si eliminare8(
Ftapele farmacocinetice ale medicamentelor in oranism
! A"sor"tia
! /ransportul
! Cistri"utia 7difu!iunea8
! Meta"oli!area7"iotransformarea8
! Fliminarea

23CECL4R 1 ca!#ul
Compo!itie
Ceclor 7cefaclor mono$idrat Q2., :ill&8, este un anti"iotic semisintetic din clasa
cefalosporinelor, pentru administrare orala( Cin punct de %edere c$imic este 3-cloro-
E-C-72-fenillicinamido8-3-cefem-B-car"o*ilic acid mono$idrat(
Pro!ri+a+i "armacocin+ic
Cefaclor este "ine a"sor"it dupa administrarea orala inainte de masa( A"sor"tia
totala ramane nesc$im"ata in pre!enta alimentelor) dar ni%elele plasmatice de %arf
sunt reduse aproape la +umatate, si este intar!iata atinerea ni%elului ma*im( Cupa
administrarea inainte de masa a 2A0 m, A00 m, si, respecti%, 1 , concentratiile
ma*ime plasmatice de E, 13, si, respecti%, 23 m6l au fost o"tinute in 30 la 50 de
minute( /impul de in+umatatire seric este de 0,5 pana la 0,@ ore( .ro"enecid-ul
preluneste semnificati% timpul de in+umatatire( :a pacientii cu functii renale reduse,
timpul de in+umatatire seric este usor prelunit( :a pacientii ale caror functii renale
lipsesc complet, timpul de in+umatatire plasmatica a moleculelor intacte este de 2,3
pana la 2,; ore( <emodiali!a scurtea!a timpul de in+umatatire cu 2A-30U(
Cefaclor este leat de proteinele plasmatice in proportie de A0U( Medicamentul este
rapid e*cretat de rinic$i) pana la ;AU este pre!ent nemodificat in urina dupa
apro*imati% ; ore, cea mai mare parte in 2 ore( .e parcursul acestor ; ore
concentratiile ma*ime din urina, dupa administrarea unor do!e de 2A0 m, A00 m si
1 au fost de apro*imati% 500, @00 si, respecti%, 1 @00 m6l( Cantitati mici de cefaclor
au fost detectate in laptele mamei dupa administrarea unei do!e de A00 m( ,i%ele
medii de 0,2 m6ml sau mai putin au putut fi detectate pana la A ore mai tar!iu( Qrme
au fost detectate la 1 ora(
23 0ILIN 2SS m)C2S ml
1 fiol 710 ml8 solu#ie in+ecta"il con#ine clor$idrat de lidocain 100 m(
-rupa farmacoterapeutic: aneste!ice locale, amide
Pro!ri+$-i "armacocin+ic
:idocaina se a"soar"e rapid de la locul de in+ectare( Ini#ial se distri"uie n
#esuturile preferen#ial %asculari!ate i, apoi, se redistri"uie spre musc$ii sc$eletici i
33
#esutul adipos( :idocaina se lea n propor#ie de 55U de proteinele plasmatice(
Meta"oli!area se reali!ea! la ni%el $epatic i apro*imati% @0U din do!a
administrat este de!alc$ilat re!ultnd monoetillicine*ilidid i licile*ilidid( Am"ii
meta"oli#i contri"uie att la efectul t$erapeutic ct i la cel to*ic, n ca! de acumulare(
2e elimin pe cale urinar su" form de meta"oli#i i su" form nemodificat 7su"
10U8( /ra%ersea! placenta i "ariera $emato-encefalic( 2e e*cret n lapte( /impul
de n+umt#ire plasmatic este de 1,; ore(
93 Car #+ di"rn-a din+r ac-iun #i#+mic$ .i local$3 Da-i 7m!lu la 6
mdicamn+

D"#$ %&'"( ') "*+(+,$-) ,$.*+"/)$ #&$*) 0+ (&.$($ 1$" *&#+.$ 1+ 2)/)-$($ 1$"
1+1*)%+.$.
! $.*+"/)$ (&.$($ 1) %$/+0)1*$ $.&(& "/') 1) $#(+.$ %)'+.$%)/*"( ,($ (&."(
') $'%+/+1*-$-), 0$-$ $ +/*-$ +/ .+-."($*+) 3 $1"#-$ *)2"%)/*)(&-, %".&$1)+
*"4"("+ '+2)1*+5, $#$-$*"("+ -)1#+-$*&-,%".&$1)(&- )*..M)'+.$%)/*)() $#(+.$*)
(&.$( #&* $.*+&/$ .$ $/)1*),+.) (&.$(), #-&*).*&$-) , +-+*$/*) , #&* 1.$')$
1).-)*++() )*.6.
! $.*+"/)$ 2)/)-$($ 1) %$/+0)1*$ '"#$ $41&-4*+) #-+/ "/$ '+/ .$+()
."/&1."*) 1+ )1*) .&/1).+/*$ $0+/+*$*++ %$+ %"(* 1$" %$+ #"*+/ )().*+5) $
%)'+.$%)/*"("+ $1"#-$ "/&- &-2$/) 1$" *)1"*"-+ , ($ /+5)("( .$-&-$ 1"/*
*-$/1#&-*$*) ') 1+/2).
1(Diclo"nac1 crma

Compo!itie
Ciclofenac crema contine 1,0 de diclofenac sodiu si e*cipienti pana la 100 (

Actiune terapeutica
Ciclofenac crema este un preparat antiinflamator si anale!ic cu aplicare locala(
Acest preparat poate fi usor masat pe piele, su"stanta acti%a este a"sor"ita prin
piele, acumularea ei in tesuturile su"cutanate e*ercitand o actiune de com"atere atat
a reactiilor inflamatoare acute cat si cronice( In ca!ul inflamatiilor de oriine
traumatica sau reumatica, actiunea antiinflamatoare si anale!ica a diclofenac-ului
crema produce un raspuns clinic caracteri!at prin reducerea marcata a edemului
inflamator si de asemenea, ameliorarea sensi"ilitatii si adurerii la solicitare(
2( Tadi+n
A:/F A,/I<I2/AMI,ICF 2I2/FMICF

Compo!itie
2u"stanta acti%a: -etotifen 7$idroen fumarat8(

34
Forma de pre!entare
Capsule de 1 m(

Actiune terapeutica
Aent profilactic in astm si aent antialeric.
?3 C %n-l)-i !rin or)an -in+$
In functie de selecti%itate, actiunea medicamentelor este adesea electi%a sau
specifica , asupra unui oran sau sistem ceea ce defineste acel oran ca oran tinta(
/ermenul specific se utili!ea!a indeose"i in cadrul c$imioterapiei ,pentru a desemna
electi%itatea actiunii unui medicament asupra unor aenti patoeni sau pentru a
indica faptul ca medicamentul actionea!a printr-o reactie caracteristica , asupra unui
anumit su"strat (
B3 C # %n-l) !rin a"c-iun acu+$1 #u&acu+$1 cronic$
- afectiuni acute Wcu de"ut "rusc ,e%olutia rapida si puternica ,cu caracter de
cri!a ) de o"icei e%olutia este limitata si de scurta durata
- afectiuni su"acute- e%oluea!a mai rapid decit cele cronice, dar mai lent decit
cele acute)
- afectiuni cronice, caracteri!ate prin durata luna de timp si prin
simptomatoloie mai putin e%ident) necesita tratament in permanenta) e%olutia este
lenta,simptomele apar treptat,dar in final e%oluea!a distructi%(
I3 Da-i 7m!lu d 9 in+rac-iuni mdicamn+oa#
23 ALPRAT4LAM
Hrupa farmacoterapeutica : an*iolitice, deri%ati de "en!odia!epine
Interactiuni :
- alcoolul etilic creste efectul sedati% al "en!odia!epinelor, de aceea tre"uie
e%itate "auturile alcoolice si medicamentele care contin alcool etilic )
- alte deprimante ale sistemului ner%os central72,C8: antidepresi%e triciclice,
anae!ice opioide, anti$istaminice <,an*ioitice, neoroleptice W cresc riscul
deprimarii centrale)
- contracepti%ele orale cresc concentratia plasmatica ma*ima si scad
clearence-ul alpra!olamului )
- Clo!apina: asocierea cu "en!odia!epine creste riscul de colaps cu stop
respirator si6sau cardiac)
- anae!icele opioide si "ar"ituricele : asocierea cu "en!odia!epinele creste
riscul deprimarii respiratorii(
63 AMIN4FILIN 2SS m)

35
Hrupa farmacoterapeutic: antiastmatice, *antine(
Indica#ii terapeutice
/ratamentul "ron$ospasmului i profila*ia de durat a cri!elor de dispnee n
formele uoare i moderate de astm "ronic)"ron$opneumopatia o"structi% cronic,
forma spastic(

Interac#iuni
Anti"ioticele macrolidice 7eritromicina, troleandromicina8, clindamicina i
cimetidina, care au propriet#i in$i"itoare en!imatice, cresc concentra#ia plasm\tica a
teofilinei, respecti% riscul de reac#ii ad%erse(
Feno"ar"italul i alte "ar"iturice, fenitoina, car"ama!epina, rifampicina, care
au ac#iune inductoare en!imatic, scad concentra#ia plasmatica a teofilinei i pot
micora eficacitatea tratamentului(
Klocantele "eta adrenerice mpiedic efectul "ron$odilatator al aminofilinei(
Ffedrina i alte simpatomimetice, "uturile care con#in cafeina i ciocolata,
asociate aminofilinei fa%ori!ea! reac#iile ad%erse cardiace i efectul e*citant central(
Aminofilina are efect antaonist fa# de efectul an*iolitic al
"en!odia!epinelor(
Administrarea de $alotan n timpul tratamentului cu aminofilin poate
produce aritmii %entriculare, iar -etamina crete riscul con%ulsiilor(
Aminofilina antaoni!ea! efectul curari!antelor antidepolari!ante(
Aminofilina crete e*cre#ia preparatelor de litiu i le poate micora
eficacitatea(
3( CERUCAL , tablete metoclopramidum
2u"stan# acti%: Metoclopramid$idroclorid
Ac#iune terapeutic: Medicament antiemetic, cu ac#iune pe tractul
astrointestinal(
Interac#iuni cu alte medicamente:
! Anticolinericele diminuea! ac#iunea metoclopramidei(
! Metoclopramid poate modifica a"sor"#ia altor medicamente( A"sor"#ia
cimetidinei i a dio*inei poate fi diminuat n contradic#ie cu cea a
anti"ioticelor, paracetamolului i alcoolului, care este accelerat(
! Metoclopramid poate accentua efectul alcoolului i al tranc$ili!antelor(
! Catorit unei posi"ile accenturi a efectelor e*trapiramidale, se recomand
e%itarea administrrii concomitente de neuroleptice(
! Ac#iunea antidepresi%elor triciclice, a in$i"itorilor MA1 i a simpatomimeticelor
poate fi influen#at de metoclopramid(
36
Decomandri deose"ite: .rin con#inutul de sulfit de sodiu, Cerucal-solu#ie
in+ecta"il poate produce deradarea tiaminei 7%itamina K18, dac aceasta este
administrat concomitent(
K3 Car #un+ mdicamn+l in+r*i# in (i!r+iroidi#m .i (i!o+iroidi#m3
Ar)umn+a-i
Mdica+ia an+i+iroidiana
fIn$i" sinte!a $ormonilor tiroidieni
f.erclora#ii - mpiedic fi*area iodului n land
f2ulfocianurile - interfera cu fi*area iodului dar sunt prea to*ice
f/ioamidele - interfer cu func#ia pero*ida!ic 7iodarea tiro!inei8(
fF*ist dou rupe de deri%a#i :
Wmetiltiouracilul i
Wderi%a#ii de metilmercaptoimida!ol:tiama!oluli car"ima!olul
fCo!a de atac este de 30 m6!i, iar do!a de ntre#inere de 1A m6!i(
f/ioamidele in$i" $ormonoene!a ncepnd cu etapa a doua7o*idarea iodurii8(
f.rin in$i"area sinte!ei $ormonilor tiroidieni este sc!ut efectul feed-"ac-
neati% al $ormonilor tiroidieni, i astfel crete cantitatea de /2< n oranism ,
a%nd ca efect :
Wtumefierea landei prin $iperpla!ia celulelor landulare 7efect uoen8 i
Wcreterea %asculari!a#iei landei
fF*oftalmia poate s se accentue!e n urma stimulrii de ctre $ormonul
tireotrop
f/ioamidele se folosesc :
Wn "oala Kasedo'
Wn tireoto*ico!
Wadenom tiroidian cu $iperfunc#ie
fCo!a de atac pentru metiltiouracil este de 300WB00 m pe !i, iar
fCo!a de ntre#inere de 100-1A0 m6!i
Depre!entan#i :
Metiltiouracil - .hyreostat /, cpr( A0 m
.ropiltiouracil - .hyreostat //
/iama!ol - 0ethyma&ole, cpr( A m
- .hyro&ol, cpr(
Car"ima!ol - 1arbima&ole
L3Car #un+ mdicamn+l in+r*i# %n ca* d cancr3 Ar)umn+a-i

Antipar-insonienele anticolinerice W contraindicate in adenom de prostata )
Atropina W contraindicata in adenom de prostata )
Ana"oli!antele 7su"stante care stimulea!a meta"olismul proteic8-contraindicate
in neoplasm de prostata )
0itamina K12 7cianco"alamina 8 W contraindicata in tumori maline )
Acidul folic W contraindicat in tumori maline )
,eurolepticele W contraindicate in sindromul malin si in adenomul de prostata )
37
Antpsi$otice "en!amide W /IA.DICA: Wcontraindicatii : tumori prolactino-
dependente, dianosticate sau suspectate, de e*emplu adenom $ipofi!ar prolactino-
secretant i cancer de sn prolactino-dependent)
<ormonii se*uali feminini -Fstroenii W contraindicati in : cancer de san in
antecedente, cancer estroeno-dependen )
Anticonceptionalele - contraindicate in antecedentele de cancer mamar)
<ormonii tiroidieni - contraindicati in cancer tiroidian(
Modulul d Form "armacu+ic #+ril
23 Pr*n+a-i B a/an+a8 .i B d*a/an+a8 al !r!ara+lor in8c+a&il
a%anta+e de!a%anta+e
1(do!a+ e*act al su"stantei
medicamentoase
1(modul de administrare traumati!ant,
durerea la locul de administrare
2(rapiditate de actiune 2(conditii speciale de
fa"ricatie)te$noloie comple*a si
costisitoare
3(e%itarea unor afectiuni secundare ca:
tul"urarile astrointestinale la adm(orala
3(unele preparate irita tesuturie
pro%ocand necro!a
B(administrarea la pacienti in stare de
inconstienta sau care %omita
B(administrarea necesita personal
medical
A(posi"ilitatea adm(unor medicamente
care nu sunt a"sor"ite in intestin70it(K12,
$eparina8
A(adm( tre"uie efectuata in conditii
aseptice si cu instrumente sterile
63 D#cri-i m+odl d #+rili*ar o"iciali*a+ %n FR0
Metodele de sterili!are oficiali!ate in FD a
1(2terili!area cu %apori de apa su" presiune
2(2terili!area prin caldura uscata
3(2terili!area prin filtrare
B(2terili!area cu a!
si prepararea aseptica, procedeu care este mai mult o metoda de
pre%enire a contaminarii preparatelor, decit o metoda de sterili!are(
1(2terili!area cu %apori su" presiune 7sterili!area prin caldura umeda8
- se foloseste ori de cite ori este posi"il pentru preparatele apoase, pentru
pansamentele c$iruricale si produsele analoae acestora )
- se reali!ea!a in autocla%e incal!ite electric, sau cu a! )
- mecanismul "ioloic de actiune consta in coaularea proteinelor, a
ermenilor micro"ieni cu a+utorul fortei de penetratie a umiditatii si temperaturii , ca
urmare a presiunii la care sunt supusi %aporii de apa )
38
- autocla%area este cea mai siura metoda si cea mai folosita dintre
procedeele de sterili!are )
- sterili!area pentru preparatele apoase in+ecta"ile reparti!ate in fiole, sau
preparatele perfu!a"ile am"alate in flacoane se efectuea!a la 121?C cel putin
1Amin(sau la 11A?C cel putin 30 min(
- pentru materialele sanitare poroase W pansamente c$iruricale si produse
analoae ,se sterili!ea!a la 13B?C,timp de A min(
! $/"%+*) $-*+.&() ') 1*+.($, #&-*)($/ 1$" %)*$( ($ 121!1247C, *+%# ') 20
%+/.
! *)%#)-$*"-$ '+/ $"*&.($5 )1*) +/ -$#&-* ." #-)1+"/)$ 5$#&-+(&-,+$- *+%#"(
') 1*)-+(+,$-) 1) 1&.&*)1*) '+/ %&%)/*"( .+/' *)%#)-$*"-$ $ $8"/1 ($ 5$(&$-)$
'&-+*$.
! $"*&.($5"( 1) .&%#"/) '+/*-!"/ .$,$/ .+(+/'-+. ." 0"/'"( 4&%4$* 1+
#)-)*++ -),+1*)/*+, +/.9+1 ." .$#$. :
! $"*&.($5"( )1*) #-)5$,"* ." *)-%&%)*-", %$/&%)*-", 5)/*+( ') 1+2"-$/*$,
-&4+/)* #)/*-" )5$."$-)$ $#)+ 1+ $ $)-"("+.
! $"*&.($5)() %&')-/) $" .$,$/"( &-+,&/*$( , +/ .$-) 1) +/*-&'". '+-).*
5$#&-+ ') $#$ 1"4 #-)1+"/).
2(2terili!area cu aer cald 7 prin caldura uscata8
- se aplica pentru produsele re!istente la caldura si pt( produsele neapoase :
produse uleioase si su"stante rase, pul"eri W caolin, talc, materiale de la"orator din
sticla si portelan, instrumentar metalic fara suduri cu cositor , %ata si $irtie de filtru )
-se efectuea!a in etu%e incal!ite electric )
- o"iectele , ustensilele si produsele supuse sterili!arii tra"uie sa fie uscate si
tre"uie am"alate cu ri+a pt( a e%ita contaminarea ulterioara(
-aentul sterili!ant este aerul incal!it care pro%oaca denaturarea proteinelor
"acteriene ,prin o*idare(
-produsele se introduc in recipiente care se inc$id pt( a impiedica
contaminara ulterioara(
- temperatura si timpul de sterili!are se ale functie de natura produsului )
- se efectuea!a de o"icei la 150?C cel putin 3 ore, la 1E0?C, cel putin 1 ora
sau la 1;0? C, cel putin 30 min(
- pt( controlul sterili!arii la etu%a se utili!ea!a indicatori "ioloici 7 spori de
Kacillus su"tilis8
3.S*)-+(+,$-)$ #-+/ 0+(*-$-)
! %)*&'$ &0+.+/$($ +/ FR;, "*+(+,$*$ +/ .$,"( 1&("*+(&- *)-%&($4+():
! +/ 5)')-)$ +/')#$-*$-++ %+.-&&-2$/+1%)(&-, 0+(*-$-)$ 1) )0).*")$,$ #-+/
0+(*-) 4$.*)-+&(&2+.) 1*)-+() 1$" #-+/ %)%4-$/) 0+(*-$/*) 1*)-+():
! 1) -)1#).*$ #-).$"*++() +%#"1) ') $.)1* %&' ') (".-" : *&$*) &#)-$*+"/+()
1) -)$(+,)$,$ +/ .&/'+*++ $1)#*+.) , ." "1*)/1+(),-).+#+)/*+ 1+ 1&(5$/*+ +/
#-)$($4+( 1*)-+(+,$*+.
! #-+/ $.)$1*$ %)*&'$ %+.-&&-2$/+1%)() 1"/* /"%$+ +/')#$-*$*) /" 1+
'+1*-"1), 0$#* #*. .$-) '+$%)*-"( )0+.$.) $( #&-+(&- *-)4"+) 1$ 0+) ') 0,22<%, #*.
$ -)*+/) 0&-%)() 5)2)*$*+5) 1+ 1#&-++.
39
! 1&("*++() /" #&* 0+ .&/1+')-$*) $41&("* 1*)-+() ') $.))$ 1) #-)5)') .$ #)
)*+.9)*$ $.)1*&- -).+#+)/*) 1$ 1) %)/*+&/),) ,,1*)-+(+,$* #-+/ 0+(*-$-) =>.
?+#"-+ ') 0+(*-) @
! 4"8++() 1$" ("%+/$-+() 0+(*-$/*), '+/ #&-*)($/ 1$" '+/ %$1$ #&-&$1$ ')
1+(+.+", +/ 0&-%$ ') ("%+/$-) : 0"/.*+&/)$,$ ($ #-)1+"/) 1$" ." 5+'.
! 0+(*-)() ') 1*+.($ ." #($.$ 0+(*-$/*$ '+/ 1*+.($ #&-&$1$ A 0+(*-)() B)/$,
.($1+0+.$*) 0"/.*+) ') %$-+%)$ #&-+(&- , )C. D5 ,D3.
! $" .$ 1"#&-* #+(/++ ') 1*+.($, ') .$-) 1) 1"')$,$ #($.$ #&-&$1$. :
! 0+(*-)() S,)+*,,.&/0).*+&/$*) '+/ %)*$( +/&C+'$4+(,$5+/' .$ 1"#-$0$*$
0+(*-$/*$ & #($.$ #&-&$1$ ') $,4)1* 1+ .)("(&,$ :
! 0+(*-$-)$ 1) )0).*")$,$ 1"4 5+' 1+ 1"/* 0&(&1+*) #*. 1&("*++ 5+1.&$1).
! $" 0&1* +/*)-,+1) +/ '&%)/+"( $(+%)/*$- 1+ 0$-%$.)"*+., '$*&-+*$ 0$#*"("+
.$ $,4)1*"( )1*) .$/.)-+2)/ 1+ +/ *+%#"( 0+(*-$-++ #&* .)'$ 0+4-) ') $,4)1* +/ 1&(.
0+(*-$*$
! 0+(*-)() ." %)%4-$/$ , .&/0).*+&/$*) '+/ .)("(&,$ : $" & 2$%$ ($-2$ ')
#&-&,+*$*++ 1+ $" 0&-%$ "/&- '+1."-+ .$-) 1) $#(+.$ #) 1"#&-*"-+ -),+1*)/*) @
%)*$(+.) ,1*+.($ ,%$*)-+$( #($1*+..EC . 0+(*-)() M+((+#&-).
! 1) #&* 1*)-+(+,$ +/ $"*&.($5 +$- 0+(*-$-)$ 1*)-+(+,$/*$ 1) )0).*")$,$ 1"4
5+'.
4.2terili!area cu a!e
- oficinala in FDa, folosita pt( produsele termola"ile si care sunt compati"ile cu
a!ul sterili!ant )
- aentul de sterili!are a!os este o*idul de etilen, urmat de alde$ida formica,
acidul peracetic, trietilenlicolul )
- FDa, mentionea!a o*idul de etilen usor lic$efiat(
- se utili!ea!a un amestec de o*id de etilen cu dio*id de car"on, pt ca in
amestec cu aerul da amestecuri e*plo!i%e )
-metoda se aplica in special materialelor plastice, cauciuc, manusi c$iruricale,
serini,%ata, tifon, truse de perfu!ie si perfu!iilor conditionate in puni sau flacoane
din material plastic(
E-&.)')"( $1)#*+.
! #-)5$,"* ') FR; #-+/*-) %)*&')() ') 1)-+(+,$-) , '$- )1*) %$+ %"(* &
%)*&'$ ') #-)5)/+-) $ .&/*$%+/$-++ #-)#$-$*)(&- ').+* & %)*&'$ ') 1*)-+(+,$-).
! $1)#1+$ -+2"-&$1$ )1*) 0&$-*) +%#&-*$/*$ +/ *+%#"( #-)#$-$-++
1&("*++(&-3#-)#$-$*)(&- 6 .$-) /" 1) #&* 1*)-+(+,$ "(*)-+&-.
! +/*-)2"( ).9+#$%)/* ') (".-", *&$*) 1"41*$/*)(), '+,&(5$/*++, -).+#+)/*)() 1)
1*)-+(+,)$,$ +/ #-)$($4+( #-+/ %)*&') $').5$*), +$- &#)-$*+() 1) 5&- )0).*"$ +/
.$%)-) 1$" 4&C) 1*)-+():
! #-)#$-$*)() +/8).*$4+() &4*+/"*) #) .$() $1)#*+.$ /" #-),+/*$ & 2$-$/*+) ')
1*)-+(+*$*) $41&("*$, ') $.)$ 0$-%$.&#))$ -).&%$/'$ /&*$-)$ #) )*+.9)*$ $.)1*&-
#-)#$-$*)@ ,,#-)#$-$* $1)#*+.>>.
40
93 Enumra-i !r!ara+l #+ril .i modul d admini#+rar al ac#+ora
Formele farmaceutice sterile sunt :
- preparatele in+ecta"ile7Iniecta"ilia in FD a8 )
- preparatele perfu!a"ile 7 Infundi"ilia FD a8 )
- preparatele oftalmice 7 1culouttae FD a8)
- preparatele farmaceutice 7 suspensii , unuente ,pul"eri8 care se aplica pe
rani ,arsuri si pe pielea suarilor 8(
.reparatele iniecta"ile(7In+ecta"ilia in FDa8
- sunt solutii, suspensii, emulsii sterile sau pul"eri sterile care se di!ol%a sau
se suspenda intr-un sol%ent steril inainte de folosire ) sunt reparti!ate in fiole sau
in flacoane si sunt administrate prin in+ectare7FDa8(
.reparatele perfu!a"ile( Infundi"ilia 7FDa8
- sunt solutii apoase sau emulsii ulei in apa,i!otonice, sterile si apiroene,care
se administrea!a intra%enos, in %olume de 100 ml(sau mai mari , cu a+utorul unui
dispo!iti% de perfu!are(
.reparatele oftalmice(C1:IDF 71culouttae-FDa8
.icaturile pt(oc$i sunt preparate farmaceuce sterile,su" forma de solutii sau
suspensii,folosite in tratamentul si dianosticarea "olilor de oc$i(2e pot pre!enta si
su" forma de pul"eri sterile care se di!ol%a sau se suspenda inainte de folosire intr-
un %e$icul steril(7definitie conf FDa8(
In cateoria preparatelor oftalmice sunt incluse si "aile oftalmice7"aile
oculare8care au cod asemanatoare de preparare ,conser%are si control, acestea
prescriindu-se in cantitati de cel putin A0 (
.ermit locali!area efectelor su"stantelor medicamentoase in oc$i a%and o
actiune rapida si directa ,cu concentratii mici de medicamente ,aplicate local in !ona
oculara(

?3 D#cri-i m+odl d con+rol a dou$ "orm "armacu+ic #+ril con"orm
FR0
1(Formele in+ecta"ile- caractere ,control si conser%are conform FDa
Calitatea medicamentelor in+ecta"ile se controlea!a dupa FDa si normele
interne de fa"ricatie , prin efectuarea de e*amene fi!ico-c$imice, c$imice,
micro"ioloice si "ioloice)
Aspectul2
41
2olutiile in+ecta"ile tre"uie sa fie lipsite de particule in suspensie) se %erifica in
fata unui ecran +umatate al", +umatate neru)
2uspensiile in+( tre"uie sa fie omoene, dupa o aitare de 1-2 min) ele tre"uie
sa corespunda pro"ei de pasa+, prin acul de serina nr(15) marimea particulelor
se determina la microscop(
Fmulsiile in+ecta"ile tre"uie sa se mentina opmoene pe durata de
%ala"ilitate)
.ul"erile pt( suspensii sau solutii in+ecta"ile tre"uie sa se disperse!e uniform)

1uloarea2
2e compara 2olutia in+( cu etaloane de culoare din FDa) p$-ul tre"uie sa fie cit
mai apropiat de neutralitate) se %erifica potentiometric)
1ontrolul impuritatilor pirogene 2
- este o"liatoriu pentru medicamentele care se administrea!a in %olume mai
mari, peste 10-1A ml(si pt perfu!ii si pt( materiile prime7 se efectuea!a pe iepuri8
1ontrolul sterilitatii:
- tre"uie sa fie sterile)
- se efectuea!a pe pro"e prele%ate din loturile de preparate sterile, conform
FDa)
3niformitatea volumului- adica %olumul de sol( din fiole) este pre%a!ut in
ta"ele)
3niformitatea masei W controlind masa pul"erilor pt( preparatele in+ecta"ile(
1onservarea :
- in recipientele specifice , in conditiile pre%a!ute de producator si normele in
%ioare(
2(C1:IDF:F - Metodele de control si de conser%are pre%a!ute de FDa
0etode de control :
Aspectul : picaturile pt( oc$i solutii apoase si uleioase tre"uie sa fie limpe!i,
practic lipsite de impuritati mecanice(.icaturile pt( oc$i suspensii pot pre!enta un
sediment usor redispers"il prin aitare(
.$-ul se determina potentiometric )
0arimea particulelor : se determina prin e*aminare la microscop unei mase
de preparat care contine apro*( 10 m( su"stanta acti%a suspendata intinsa in
strat su"tire pe o lama ) @0U din particulele e*aminate tre"uie sa pre!inte un
diametru de cel mult 2Agm, ) pt( 10U din particulele e*aminate se admite un
diametru de cel mult A0gm )
Masa totala pe recipient : se determina prin cintarirea indi%iduala a
continutului din 10 recipiente( Fata de masa declarata pe recipient se admit
a"aterile procentuale pre%a!ute in ta"elul din FDa(
Do&area : se efectuea!a conform pre%ederilor din monorafia respecti%a )
Sterilitatea : se procedea!a conform pre%ederilor de la ,,Controlul sterilitatiihh
Conform FDa, picaturile pentru oc$i se reparti!ea!a in recipiente multido!a
sau unido!a din sticla sau din material plastic, sterile si pre%a!ute cu sistem de
picurare adec%at(
1onservarea 2 se reali!ea!a in recipiente de cel mult10 ml( inc$ise
etans,pre%a!ute cu sistem de picurare(Colirele sepastrea!a la loc uscat ,ferit de
lumina la temperatura camerei(
42
Colirele preparate in farmacie se pastrea!a timp scurt , ma*im 2 luni cind
contin conser%ant si se utili!ea!a in termen de 1A !ile de la desc$iderea flaconului(
Colirele preparate industrial tre"uie sa ai"a in eneral un termen de
%ala"ilitate de apro*(1-A ani(
B3 D"ini-i .i cla#i"ica-i colirl3 D#cri-i modul d u+ili*ar1con#r/ar1
/ala&ili+a+
C1:IDF 71culouttae-FDa8
.icaturile pt(oc$i sunt preparate farmaceuce sterile,su" forma de solutii sau
suspensii,folosite in tratamentul si dianosticarea "olilor de oc$i(2e pot pre!enta si
su" forma de pul"eri sterile care se di!ol%a sau se suspenda inainte de folosire intr-
un %e$icul steril(7definitie conf FDa8(
Clasificarea colirelor
a.dupa natura solventului:
- colire apoase)
- colire uleioase)
- colire cu %e$icul %iscos(
b.dupa tipul de conditionare :
- colire multido!e)
- colire unido!e)
c.dupa scopul urmarit:
- preparate pentru tratamentul afectiunilor oculare)
- preparate pt( oftalmodianostic)
- solutii pentru lentil de contact)g
- inlocuitori de lacrimi(
d.dupa durata efectului terapeutic
- cu actiune imediata: colire apoase
- cu actiune prelunita: suspensii apoase , uleioase, solutii %iscoase)
e.dupa actiunea terapeutica
-antiinfectioase, antiinflamatoare, aneste!ice locale, miotice, midriatice,
antilaucomatoase(
Colirele permit locali!area efectelor su"stantelor medicamentoase in oc$i
a%and o actiune rapida si directa ,cu concentratii mici de medicamente ,aplicate local
in !ona oculara(
Conser%area colirelor: se reali!ea!a in recipiente de cel mult10 ml( inc$ise
etans,pre%a!ute cu sistem de picurare(Colirele sepastrea!a la loc uscat ,ferit de
lumina la temperatura camerei(
Colirele preparate in farmacie se pastrea!a timp scurt , ma*im 2 luni cind
contin conser%ant si se utili!ea!a in termen de 1A !ile de la desc$iderea flaconului(
Colirele preparate industrial tre"uie sa ai"a in eneral un termen de %ala"ilitate
de apro*(1-A ani(
43
I3 Enumra-i com!o*i-ia c(imic$ a !r!ara+ului TRUS4PT .i 7!lica-i "icar
#u&#+an+$ c ac-iun !r*in+$

Tru#o!+1 #olu+i o"+almica
Compo!itie
/rusopt 7solutie oftalmica de dor!olamid $idroclorid, M2C8 este un nou in$i"itor
al an$idra!ei car"onice, destinat administrarii topice oculare( 2pre deose"ire de
in$i"itorii orali ai an$idra!ei car"onice, /rusopt, care se administrea!a topic, isi
e*ercita efectele direct la ni%elul oc$ilor(
Fiecare ml de /rusopt 2U con#ine 20 dor!olamid m 722,3 m de
dor!olamide $&droc$loride8 Inredientele inacti%e sunt celulo! $idro*ietil, manitol,
citrat de sodiu , $idro*id de sodiu di$idrat 7pentru a+ustarea p<-ului8 i ap pentru
preparate in+ecta"ile( Clorur de "en!alconiu 0(00EAU este aduat ca i conser%ant
Indicatii
2olutia oftalmica de /rusopt este indicata in tratamentul tensiunii intraoculare
crescute, la pacientii cu: $ipertensiune oculara) laucom cu un$i desc$is) laucom
pseudoe*foliati% si alte laucoame secundare cu un$i desc$is(
Forma de pre!entare: flacon cu A ml solutie oftalmica sterila, fiecare ml de
/rusopt 2U contine 22,3 m de dor!olamid $idroclorid( 2olutia oftalmica de /rusopt
este clara, incolora sau aproape incolora, usor %ascoasa(

dor!olamid $idroclorid W su"stanta acti%a
apa pentru preparatele
in+ecta"ile - %e$icul
celulo!a $idro*ietil W aent pentru cresterea %asco!itatii
manitol - aent de %asco!itate 7numai sistemic are rol osmotic8
citrat de sodiu W i!otoni!ant si sta"ili!ant pt su"stanta acti%a
$idro*id de sodiu - corector pentru a+ustarea p<-ului
clorura de "en!alconiu - conser%ant
K3 Enumra-i com!o*i-ia c(imic$ a !r!ara+ului CIPL40 Eun)un+ .i #olu-i
o"+almic$F .i 7!lica-i "icar #u&#+an+$ c ac-iun !r*in+$

CIPL40
Pica+uri o"+almicCauricular1 #olu+i1 S39U
Compo!itie
Aml picaturi oftalmice6auriculare, solutie contine ciproflo*acina 0(3U su" forma de
clor$idrat de ciproflo*acina si e*cipienti: clorura de sodiu, Fdetat disodic, clorura de
"en!alconiu, acid clor$idric 0(1 ,, apa purificata(
Hrupa farmacoterapeutica:
44
.reparate oftalmoloice si auriculare, antiinfectioase produse oftalmice si
auriculare, alte antiinfectioase
Clor$idrat de ciproflo*acina W su"stanta acti%a
Clorura de sodiu W i!otoni!ant
Fdetat disodic W aent c$elator pentru sta"ili!are solutiei
Clorura de "en!alconiu W conser%ant
Acid clor$idric W acidifiant, pt(mentinerea p$-ului de sta"ilitate al
clor$idratului de ciproflo*acina(
Apa purificata - %e$icul
Ci!lo7 EUn)un+ o"+almic1 S39UF
Ciprofloxacina
Compo!itie
100 unuent oftalmic contin ciproflo*acina 0(3 su" forma de clor$idrat de
ciproflo*acina si e*cipienti) clorura de "en!alconiu 7solutie A0U8, %aselina al"a(
Hrupa farmacoterapeutica:
1rane de simt, produse oftalmoloice, alte antiinfectioase(
Indicatii terapeutice
Ciplo* este indicat pentru tratamentul con+uncti%itelor "acteriene determinate de
microoranisme sensi"ile la ciproflo*acina(
Clor$idrat de ciproflo*acina W su"stanta acti%a
Clorura de "en!alconiu W conser%ant
0aselina al"a W "a!a de unuent 7%e$iculul8
L3 M+odl d con+rol al colirlor
Metode de control :
Aspectul : picaturile pt( oc$i solutii apoase si uleioase tre"uie sa fie limpe!i,
practic lipsite de impuritati mecanice(.icaturile pt( oc$i suspensii pot pre!enta un
sediment usor redispers"il prin aitare(
.$-ul :se determina potentiometric )
0arimea particulelor : se determina prin e*aminare la microscop unei mase
de preparat care contine apro*( 10 m( su"stanta acti%a suspendata intinsa in
strat su"tire pe o lama ) @0U din particulele e*aminate tre"uie sa pre!inte un
diametru de cel mult 2Agm, ) pt( 10U din particulele e*aminate se admite un
diametru de cel mult A0gm )
0asa totala pe recipient : se determina prin cintarirea indi%iduala a continutului
din 10 recipiente( Fata de masa declarata pe recipient se admit a"aterile
procentuale pre%a!ute in ta"elul din FDa(
Do&area : se efectuea!a conform pre%ederilor din monorafia respecti%a )
45
Sterilitatea : se procedea!a conform pre%ederilor de la ,,Controlul sterilitatiihh
Conform FDa, picaturile pentru oc$i,unido!a se sterili!ea!a printr-o metoda
adec%ata(Cintre aceste metode amintim :
! sterili!area prin %apori de apa su" presiune in autocla% la 121?C 1A-20min(sau
la 11A ?C 2A-30min(utili!ata la solutii su suspensii apoase termosta"ile )
metoda se foloseste in industrie(
! sterili!area la @;-100?C, timp de 30 min( metod folosita in farmacie )
! sterili!area prin incal!ire cu aer cald , in etu%e la 1;0?C,50 min( pt( ustensile,
recipiente din sticla si portelan, iar pt( %e$icule uleioase la 1B0?C,3 ore sau la
150?C ,2 ore(
! filtrarea sterili!anta se aplica solutiilor cu su"stante termola"ile,se utili!ea!a
filtre speciale "acterioloice,din materiale poroase sau mem"rane filtrante (
:a prepararea picaturilor pentru oc$i unido!a nu se admite adaosul
conser%antilor antimicro"ieni(
Asiurarea sterilitatii la picaturile pt( oc$i apoase mutido!a se reali!ea!a prin
adauarea conser%antilor antimicro"ieni dintre care urmatorii sunt pre%a!uti de
FDa :"oratul fenil mercuric, clorura de "en!alconiu, diacetatat de clor$e*idina(
Modulul d Mar,+in) %n domniul "armacu+ic
23 D"ini-i mar,+in):ul
Mar-etinul este procesul de planificare i e*ecutare a conceperii, sta"ilirii
pre#ului, promo%rii i distri"uirii ideilor, "unurilor i ser%iciilor, n %ederea creerii
sc$im"urilor care s satisfac o"iecti%ele indi%iduale i orani!a#ionale(
63 D#cri-i #i#+mul d a!ro/i*ionar a "armaciilor
2istemul de apro%i!ionare cu medicamente, in farmacie
Cuprinde urmatoarele fa!e 7etape8:
- selectarea produselor si a furni!orilor)
- procurarea
- transportul
- depo!itarea
- distri"uirea7eli"erarea medicamentelor8
- utili!area de catre pacienti
Mar-etinul produsului cuprinde i apro%i!ionarea farmaciei( Ministrul snt#ii
a emis un ordin pri%ind medicamentele esen#iale care tre"uie s se seasc n orice
farmacie( .ornind de la aceast list i de la ne%oile pacien#ilor, tre"uie s se a+un
la un ec$ili"ru ntre ne%oile pacien#ilor de medicamente i posi"ilit#ile farmaciei de a
le ac$i!i#iona( .utem considera c resursele farmaciei sunt limitate de "ani, spa#iu,
timp, personal( /re"uie e%itate situa#iile n care e*ist un stoc re!idual prea mare
46
dintr-un anumit produs, dar i situa#iile n care produsele cerute lipsesc( .rodusul
care nu este disponi"il nu se poate %inde( Discurile de#inerii unui stoc crescut de
produse enerea! dou tipuri de costuri:
- costuri ale acti%it#ii de procurare: in%entarierea stocului e*istent pentru
determinarea necesarului de produse, comandarea produselor, primirea i
recep#ionarea lor, marcarea i depo!itarea produselor primite, plata produselor etc(
- costuri ale depo!itrii: do"nda pentru sumele cu care s-au ac$i!i#ionat
produsele, perisa"ilitatea, u!ura moral, c$iria pentru spa#iul de depo!itare, eneria
consumat pentru asiurarea conser%rii optime a produselor, plata personalului
care manipulea! aceste produse etc(
1dat cu informati!area farmaciei, a de%enit posi"il efectuarea centrali!at i
informati!at a acti%it#ii de apro%i!ionare( .roramul de estiune arat stocul din
fiecare produs e*istent, rula+ul din ultima sptmn6lun6trimestru6an, astfel nct
estimarea necesarului de ac$i!i#ionare a unui produs nu se mai face pe "a!e
empirice, ci pe date reale(
Acti%itatea farmacistului de eli"erare a produselor farmaceutice din farmacie
nso#ite de e*plica#iile farmacistului, de ama"ilitatea i empatia acestuia, de
aran#iile oferite, de ncrederea n medicament pe care o transmite pacientului,
furni!ea! pacientului mai mult %aloare, dect medicamentul n sine(

Distributia - distri"u#ia este procesul prin care mrfurile a+un de la productor la
consumator(
"rincipalele func4ii ale distribu4iei sunt2
1( reali!area continuit#ii procesului de produc#ie prin eli"erarea unit#ii productoare
de "unurile fa"ricate i crearea posi"ilit#ilor relurii produc#iei(
2( conser%area propriet#ii produselor 7"unurilor8 prin e*ecutarea unor opera#iuni cum
ar fi am"alarea, depo!itarea etc()
3( recuperarea c$eltuielilor de ctre firmele productoare de "unuri, de ctre firmele
prestatoare de ser%icii 7transport8 i o"#inerea de profit)
B( sporirea %ite!ei de rota#ie a capitalurilor circulante i reducerea %olumului de
fonduri necesare)
A( crearea condi#iilor %e$iculrii permanente a unui important flu* de informa#ii de la
productor la utili!ator i n sens in%ers(
1analele de distribu4ie pot fi :
canale scurte formate din productor, un sinur intermediar i consumator)
canale luni formate din productor, mai mul#i intermediari 7anrosisti, comisionari,
distri"uitori, detailiti etc(8 i consumator)
-canale fr intermediari alctuite doar din productor i consumator, n ca!ul
%n!rilor directe, de o"icei pentru "unurile industriale(
.ractic, distribu4ia se reali&ea& n dou moduri2
Cistri"u#ia direct prin:
- re#eaua proprie n punctele de desfacere)
- neociere direct cu consumatorul n ca!ul materiilor prime, a
utila+elor 7aceast metod face posi"il controlul pre#ului8(
Cistri"u#ia prin intermediari( Aceasta se reali!ea! prin:
-anrositi, cu costuri foarte mici pe unitatea de produs)
-repre!entan#i reionali autori!a#i care prin contract sunt o"lia#i s %nd la un
pre# impus de productor 7n ca!ul produselor cosmetice8)
47
-comisionari ce %nd la pre#ul productorilor, dar percep un comision neociat
su" form de procent din %olumul %n!rilor)
-detailitii care ac$i!i#ionea! marfa de la productor i adau un adaos
comercial n func#ie de strateia de pre#(
Strategiile de distribu4ie sunt2
strateia e*tensi% n ca!ul produc#iilor mari 7cosmetice8) aceasta presupune
folosirea unui numr foarte mare de intermediari, pentru a ocupa o ct mai mare parte
din pia#) %ite!a de distri"u#ie este mare, dar e*ist o %arietate de pre#uri ce difer de
la un distri"uitor la altul, conform cu strateia de pre# a fiecruia)
strateia distri"u#iei selecti%e care se folosete n ca!ul n care numrul clien#ilor
poten#iali este restrns) se reali!ea! prin maa!ine speciali!ate, prin li%rare direct
pe "a! de comand, prin distri"uitori sau repre!entan#i autori!a#i care asiur i
ser%icii post %n!are)
strateia distri"u#iei e*clusi%e ce se reali!ea! prin puncte proprii de distri"u#ie sau
prin acordarea e*clusi%it#ii unor repre!entan#i pe o anumit pia#) aceast metod
are a%anta+ul speciali!rii i crete radul de satisfacere a clientului(
Nn domeniul medicamentului, leisla#ia romneasc, n %ioare, pre%ede dou
tipuri de distri"u#ie:
-distri"u#ia anro prin depo!itele de medicamente care efectuea! transferul
medicamentelor de la productori la farmacii i dro$erii)
-distri"u#ia cu amnuntul prin farmacii i dro$erii la pacien#i(
Cistri"uitorii anro de medicamente tre"uie s posede autori!a#ii pentru
aceast acti%itate, autori!a#ii eli"erate de A,M(
.entru a o"#ine autori!a#ia de distri"u#ie anro, solicitan#ii tre"uie s
ndeplineasc o serie de condi#ii de personal, spa#ii, ec$ipamente, documente, s
posede un sistem de asiurare a calit#ii ceea ce nseamn proceduri pri%ind
apro%i!ionarea, recep#ia, depo!itarea, preluarea, pretirea i li%rarea comen!ilor,
returnarea medicamentelor, re!ol%area reclama#iilor, distruerea medicamentelor
e*pirate etc( Cepo!itele de medicamente pot furni!a medicamente doar unit#ilor
autori!ate de M2.: farmacii i dro$erii i pot li%ra doar medicamente care au
autori!a#ii de punere pe pia#( Fste inter!is li%rarea cu amnuntul 7persoanelor
fi!ice8 a medicamentelor de la ni%elul depo!itului(
93 D#cri-i modul d rc!-i a mdicamn+lor %n "armaci

M)*&')() ') -).)#*+) $ %)'+.$%)/*)(&-3?+#"-+ 1+ ')1.-+)-)6
1.R).)#*+$ .$/*+*$*+5$:
2.R).)#*+$ .$(+*$*+5$:
3.R).)#*+$ 5$(&-+.$:
L$ #-+%+-)$ %)'+.$%)/*)(&- +/ "/+*$*), +/$+/*) ') +/*-&'".)-)$ +/ 1*&. ,1)
-).)#*+&/)$,$ *&$*) #-&'"1)() ,#) 4$,$ '&."%)/*)(&- ') #-&5)/+)/*$ , )(+4)-$*)
') 0"-/+,&-+,30$.*"-+, $5+,) 6.$-) +/1&*)1. +/*&*')$"/$ %$-0"-+().
Receptia cantitativa #-)1"#"/) /"%$-$-)$ .$/*+*$*+(&- ') #-&'"1) 1+
.&/0&-%+*$*)$ ." .)() '+/ '&."%)/*).
48
Receptia calitativa #-)1"#"/) 5)-+0+.$-)$ .&/0&-%+*$*++ '$*)(&-
+/1.-+#*+&/$*) +/ '&."%)/*) @ ')/"%+-),1)-+), 5$($4+(+*$*), .&/.)/*-$*+) ." .)()
+/1.-+#*+&/$*) #) $%4$($8)() #-&'"1)(&-3$%4$($8) #-+%$-) 1+
1)."/'$-)6,5)-+0+.$-)$ )C+1*)/*)+ #-+&1#).*"("+ +/ (+%4$ -&%$/$1+ $
+/1.-+#*+&/$-++ $%4$($8)(&- #-+%$-) 1+ 1)."/'$-) +/ (+%4$ -&%$/$ ." '$*) .($-)
') +')/*+0+.$-), .&/0&-% ()2+1($*+)+ +/ 5+2&$-).
D) $1)%)/)$ #-)1"#"/) 5)-+0+.$-)$ $1#).*"("+ $%4$($8"("+ 1+
%)'+.$%)/*)(&- .$ $*$-)3 $1#).*"( &-2$/&()#*+.6#*. 1) )5+*$ +/*-&'".)-)$ +/ 1*&. $
%)'+.$%)/*)(&- /).&-)1#"/,$*&$-) .$(+*$*+53 .&%#-+%$*) 10$-+%$*), "%)'),
#$*$*),1&("*++ *"(4"-+ 1$" ." 1)'+%)/*),1&("*++ +/8).*$4+() .&(&-$*) 1+ ." +%#"-+*$*+
%).$/+.) )*.. $%4$($8) '+1*-"1), %"-'$-), #$*$*).
R).)#*+$ .$(+*$*+5$ #-)1"#"/) 5)-+0+.$-)$ )C+1*)/*)+ '&."%)/*)(&- ') .$(+*$*)
#)/*-" *&$*) 1)-++() 3(&*"-+()6 ') %)'+.$%)/*) #-&."-$*), .&/0&-% 0$.*"-++
0"-/+,&-"("+: ') $1)%)/)$ #-)1"#"/) 5)-+0+.$-)$ #) 4$,$ AEE, 3E) .$-) *-)4"+) 1$
() ')*+/$ *&$*) ')#&,+*)()6$ #-&1#).*)(&- 1+ $+/1.-+#*+&/$-++ $%4$($8)(&-.
Receptia valorica #-)1"#"/) 5)-+0+.$-)$ #-)*"("+ #-&'"1"("+ 1+ 1) 0$.) ')
.$*-) #)-1&$/)() ." 1*"'++ ).&/&%+.), +$- +/ 0$-%$.+) #-)*"( ') 5+/,$-) )1*)
&4(+2$*&-+" ') $ 0+ +/1.-+#*+&/$* #) 0+).$-) #-&'"1 '"#$ -).)#*+$ ("+.
?3 C con-in$ o "ac+ur$ d mar"$ .i c im!or+an-$ !r*in+$ aca#+a

I/ .$,"( %)'+.$%)/*)(&-, o factura de marfa *-)4"+) 1$ .&/*+/$ '$*)() ')
+')/*+0+.$-) $() %)'+.$%)/*)(&-@ ')/"%+-) , 0&-%$ 0$-%$.)"*+.$, .&/.)/*-$*+),
/$*"-$ $%4$($8"("+ 1+ /-. ') "/+*$*+ #) $%4$($8, 1)-+)3(&*6, '$*) ') 0$4-+.$*+) 1+ ')
5$($4+(+*$*), "-%$*$ ') .$/*+*$*)$ (+5-$*$ 1+ ') #-)*.D) $1)%)/)$ '$*)() ')
+')/*+0+.$-) $() 0"-/+,&-"("+ 1+ $() 4)/)0+.+$-"("+ *-)4"+) 1$ 1) 2$1)$1.$ #)
'&."%)/*"( ') (+5-$-).
Factura de marfa 0$.) '&5$'$ *"*"-&- %$-0"-+(&- ."%#$-$*) 1+ )1*) "/
+/1.-+1 1"4 1)%/$*"-$ #-+5$*$ ." .$-) 0$-%$.+$ 1) ()2$(+,)$,$ +/ 0$*$ &-2$/)(&-
1*$*"("+.
B3 C r!r*in+$ in/n+arul1 cum # d#"$.oar$ un in/n+ar
In/n+arira repre!inta un ansam"lu de oparatii prin care se constata
e*istenta elementelor de acti% si pasi%,cantitati% si %aloric(In%entarierea are ca scop
pre!entare unei imaini fidele,clare a e*istentei tuturor elementelor,a re!ultatelor
ecnomico-financiare(
1peratii de in%entariere
49
-se efectuea!a de catre comisii de in%entariere, formate din cel putin doua
persoane, numite prin deci!ie scrisa emisa de administratorul societatii(
-din componenta comisiei de in%entariere nu %or face parte estionarul "unurilor
in%entariate si nici conta"ilul care tine e%ident respecti%ei estiuni(
Functiile de in%entariere sunt:
- de constatare
- de reflectare
- de identificare
- de control
Ca!urile de efectuare a in%entarierii sunt:
- periodic
- predare 6primire
- ca!uri de forta ma+ora
- la cererea oranelor de control
- la comasarea sau desfiintarea unitatii(7fu!ionare,di!ol%are sau di%i!are8
2unt supuse in%entarierii "unurile de natura stocurilor,"unuri de natura
o"iectelor de in%entar, mi+loace fi*e si mo"ile, cladiri , "unuri de patrimoniu, dar si
disponi"ilitatile "anesti(
In ca!ul constatarii unor lipsuri din estiune,imputa"ile, administratorii %or lua masura
imputarii acestora la %aloarea lor de inlocuire(
De!ultatele in%entarierii se inscriu de catre comisia de in%entariere , intr-un
proces %er"al de in%entariere(
Modulul d T(nolo)ia in"orma-ii .i comunic$rii
23 C #+ calcula+orul #i car #+ #+ruc+ura unui calcula+orD
Calculatorul este un ec$ipament prorama"il, cu doua caracteristici de "a!a:
- raspunde comen!ilor e*terne, de e*emplu imprimare, scanare, copiere,
comen!i date de utili!ator prin intermediul perifericelor
- e*ecuta prorame, adica seturi de instructiuni interne care se afla inreistrate
in memoria sa interna(
STRUCTURA UNUI CALCULAT4R PERS4NAL
Qn calculator are doua parti componente:
- <ard'are, 7pe scurt $ard, partea %i!i"ila8: totalitatea componentelor care
asam"late conduc la prelucrarea datelor de intrare pentru atinerea scopului propus(
- 2oft'are, 7pe scurt soft, partea loica8: totalitatea proramelor care
controlea!a functionarea corecta a componentelor $ard'are(
63Car #un+ com!onn+l Uni+a+ii Cn+ral d !rlucrar D
Q,I/A/FA CF,/DA:A CF .DF:QCDADF
PR4CES4RUL 7Central .rocessin Qnit, C.Q8 este considerat creierul
calculatorului( Qnitatea centrala de prelucrare se afla in interiorul carcasei
50
calculatorului, pe placa de "a!a( :a calculatoarele personale, este format dintr-un
sinur cip numit micro!roc#or(
Cesi este printre cele mai mici componente din calculator, el duce reul intreii
acti%itatii a acestuia, e*ercitand functii de calcul si coordonare pentru toate operatiile
e*ecutate(
,umele calculatorului este dat de microprocesor, de e*emplu %or"im de un calculator
Intel .entium I0, iar %ite!a de lucru este determinata de Frec%enta de tact , adica
frec%enta la care lucrea!a procesorul si latimea maistralei de date si comen!i, adica
numarul de "iti pe care ii prelucrea!a simultan intr-un tact procesorul 7;, 15, 32, 5B,
12;, 2A5 de "iti transmisi in paralel8( Ca sa inteleem mai "ine, cu cat masina e mai
rapida 7frec%enta procesorului8 si cu cat strada e mai lara 7maistrala de date si
comen!i8, cu atat a%em sanse mai mari sa a+umem mai repede la destinatie( Ceci,
cu cat frec%enta de tact si latimea maistralei sunt mai mari, cu atat calculatorul este
mai rapid(
PLACA DE 'ATA EMAIN'4ARDF - Fste componenta esentiala a calculatorului
care se afla situata fi!ic pe carcasa( Fa contine unul sau mai multe microprocesoare
si alte componente care reali!ea!a leatura cu mediul intern sau e*tern, de e*emplu
placa de leare in retea, placa de sunet, interfata de conectare a monitorului, a
tastaturii si mouse-ului etc(
.e placa de "a!a 7main"oard8 se afla situate si placile de e*tensie, utili!ate pentru a
indeplini anumite sarcini specifice: rafica, sunet, leatura la Internet( Acestea se
adaptea!a la placa de "a!a prin intermediul unor conectori numiti sloturi(
93Din c #+ con#+i+ui+ un #i#+m d o!rar D
2istemul de operare este constituit dintr-un ansam"lu de prorame care
estionea!a si coordonea!a toate acti%itatile si resursele $ard ale sistemului de
calcul 7componentele unitatii de comanda si control, suporturile interne si e*terne
de memorare, dispo!iti%ele periferice8 si asiura informarea a ceea ce se
intampla, pentru utili!ator( Fste elementul central al oricarui sistem de calcul, care
comanda cele mai importante acti%itati ale calculatorului:
-planificarea si coordonarea accesului la dispo!iti%ele calculatorului
7microprocesor, dispo!iti%e periferice etc8)
-comunicarea cu dispo!iti%ele periferice 7tastatura, mouse, monitor, imprimanta,
etc8)
- estionarea informatiilor de pe suporturile de memorare e*terne, dar si a celor
incarcate in memoria interna(
In plus un sistem de operare tre"uie sa constituie o platforma loica pe "a!a
careia se e*ecuta proramele de aplicatii(
Cele mai cunoscute sisteme de operare sunt: bindo's @A, @;, 2000, ,/,
Millenium, a., 0ista, Mac 1peratin 2&stem, :inu*, Qni*, ,o%ell(
?3C #+ Micro#o"+ 5ord D
Microsoft bord este unul din cele mai puternice si folosite procesoare de te*t
din lume( Aplicatia pune la dispo!itie o multitudine de facilitati referitoare la:
- introducerea te*tului si aran+area acestuia in paina
- alinierea, formatarea si tiparirea te*tului
51
- introducerea si prelucrarea antetelor si su"solurilor
- introducerea si prelucrarea imainilor
- introducerea si prelucrarea ta"elelor si raficelor
- fu!ionarea documentelor si utili!area scrisorilor circulare
- folosirea editorului de ecuatii etc(
B3Car #un+ cl mai "olo#i+ &ar d in#+rumn+ #i c r!r*in+a lD
Cele mai folosite "are de instrumente sunt:
- S+andard ES+andardF - cu comen!i u!uale: sal%are, desc$idere, nou fisier,
printare, etc
- Forma+ar EForma++in)F - cu comen!i de formatare a te*tului, pararafului etc
- D#nar EDraGin)F - cu comen!i pentru construirea si formatarea desenelor
- Ta&l #i &orduri ETa&l# and 'ordr#F - cu comen!i pentru construirea si
formatarea ta"elelor, liniilor, c$enarelor8(
I3Cum # "ac co!ira #i mu+ara unui +7+ D
Copierea, mutarea unui te*t :
2e %a selecta te*tul, se %a apela din meniul Edi+ar EEdi+F comanda Co!ir
ECo!=F - pentru copiere sau comanda Dcu!ar ECu+F - pentru mutare, apoi se %a
po!itiona cursorul unde se doreste sa se efectue!e lipirea si se %a alee din meniul
Edi+ar EEdi+F comanda Li!ir EPa#+F( :ipirea se poate face in cadrul aceluiasi fisier
sau in alt fisier( Comen!ile Dcu!ar1 Co!ir1 Li!ir le reasim si su" forma
"utoanelor pe "ara de unelte de formatare , sau in meniurile conte*tuale
ale te*tului selectat sau ale painii unde se face lipirea( Cin tastatura se poate reali!a
copierea cu com"inatia de taste CTRLVC, mutarea cu CTRLV0, lipirea cu CTRLVV(
K3Cum # "ac #!a+ira !ara)ra"lor D
2patierea pararafelor
Cistanta de deasupra si de su" pararafe se masoara in puncte si se indica in
!ona S!a+ir ES!acin)F - inain+ E'"orF si Du!a EA"+rF( Cistanta dintre randurile
pararafelor se sta"ileste din lista derulanta S!a+ir ES!acin)F( Fa poate fi la 1
rand, la 1,A randuri, la 2 randuri( Caca aleeti optiunile Cl !u+in EA+ la#+F, E7ac+
EE7ac+l=F, Mul+i!la EMul+i!lF %a tre"ui sa adauati distanta dintre randuri in campul
La EA+F(
L3C #+ Micro#o"+ E0CEL 0P D
Microsoft F*cel este un proram de calcul ta"elar 7sau de calcule in interiorul
unor ta"ele8 care estionea!a date situate pe foi de calcul de dimensiuni foarte mari,
impartite in linii si coloane(
M3Cum #+ inr)i#+ra+a in+rn d ca+r E0CEL o da+a calndari#+icaDDar
oraD
52
CA/A W C/D P ) apoi 1DA W C/D: P 2<IF/ )
2S3Cum #un+ idn+i"ica+ coloanl in+r:o "oai E0CEL #i ca+ coloan ar o
"oai E0CEL D
Coloanele sunt identificate prin litere si sunt in numar de 2A5(

Modulul d C(imia com!u.ilor cu ac-iun a#u!ra #i#+mului nr/o#
cn+ral
23 Car #un+ alcaloi*ii na+urali din o!iu .i c im!or+an-$ +ra!u+ic$ !r*in+$
cJ+ .i rac-iil ad/r#

1piul si preparatele pe "a!a de opiu sunt cunoscute de aproape patru mii de
ani, fiind folosite ca unele din cele mai %ec$i remedii ale durerii( In pre!ent,
preparatele de opiu au o utili!are limitata in terapie, fiind folosite in special ca
anale!ice si antidiareice(
.apa%er somniferum este o planta de cultura care cunoaste mai multe
%arietati( Fructele sunt denumite capete de mac) cele imature, prin inci!are secreta la
e*terior un suc al" si lipicios 7late*8 care se "runifica in contact cu aerul( 1"tinerea
opiului se reali!ea!a prin scarificarea 7inci!area8 capsulelor de mac a+unse la
dimensiunea ma*ima, dar inca %er!i( :ate*ul al" 7cate%a picaturi pentru o capsula,
pentru o"tinerea unui - de opiu fiind necesara scarificarea a 20(000 capsule8 se
coaulea!a in contact cu aerul( A doua !i perlele de late* se ra!uiesc de pe suprafata
capsulelor, se alomerea!a manual si se lasa sa se usuce la soare pentru cate%a
!ile( 2e o"tine opiul "rut 7opiul propriu !is8, de culoare "runa, cu miros caracteristic si
ust amar( Acesta este prelucrat prin incal!ire, coacere si fermentare pentru a o"tine
Mopiul-preparatM 7denumit Mc$anduM8(
Alcaloi!ii din opiu fac parte din doua rupe structurale diferite:
1( alcaloi!ii cu nucleu morfinanic 7su"rupa morfinei8 - morfina, codeina,
te"aina, neopina si oripa%ina(
2( alcaloi!ii cu nucleu i!oc$inolinic - papa%erina, noscapina(
M4RFINA
53
Fste principalul aent acti% din opiu 7su" form de meconat8, concentra#ia sa n
e*tractul de opiu %ariind ntre ; i 1BU, cu o medie de 10U( Fste un anale!ic foarte
puternic(Face parte din rupa alcaloi!ilor morfinanici propriu-!ii alturi de codein si
te"ain(
Indica#ii
Cureri intense neopla!ice sau traumatice, acute sau cronice, la adul#i(
Into*ica#ie cu atropin 7de elec#ie8
Qtili!area la copii este contraindicat( Qtili!area morfinei ca antidiareic sau
antitusi% este n pre!ent anacronic i c$iar contraindicat( Nn #i+ua-ii cu +o+ul
7c!-ional se poate folosi morfina n tratamentul tusei se%ere fr e*pectora#ie, al
diareei se%ere, sau ca ad+u%ant pentru aneste!ia eneral(
Ffecte ad%erse
Hrea# i %rsturi
Constipa#ie, diminuarea apetitului
2top respirator prin parali!ia centrului respirator la do!e peste cele terapeutice
/oleran# la efectul analetic i adic-i 7dependen#8 la repetarea do!elor(
.rurit
PAPAVERINA
Indicatii
/ul"urari circulatorii cere"rale de natura spastica sau aterosclerotica,
retinopatii, mirena, sindrom Meniere) sindrom aninos, stare post-infarct) tul"urari
circulatorii ale musculaturii netede diesti%e si "iliare) spasm piloric, constipatie
spastica, colici intestinale, dis-ine!ie "iliara $ipertona, colici "iliare, dismenoree(
Deactii ad%erse
In+ectarea i(%( poate produce aritmii, "loc atrio-%entricular, colaps, deprimare
respiratorie 7este necesara prudenta, se %a e%ita in+ectarea directa, nediluata8)
do!ele mari pot cau!a somnolenta, constipatie, neplacere epiastrica, ameteli,
cefalee, sudoratie(
63 Car #un+ &n*odia*!inl .i c im!or+an-$ +ra!u+ic$ !r*in+$ cJ+ .i
rac-iil ad/r#
Ken!odia!epinele W au efect sedati%, tranc$ili!ant, $ipnotic(

Nn func#ie de utili!area lor n clinica "en!odia!epinele pot fi:
- an*iolitice 7dia!epam, clordia!epo*id, meda!epam8)
- $ipnoinductoare 7nitra!epam, flunitra!epam8)
- anticon%ulsi%ante 7clona!epam, clo"a!am, dia!epam, clora!epat8)
- miorela*ante 7dia!epam8)
- inductoare ale aneste!iei 7mida!olam8(
Curata de ac#iune a "en!odia!epinelor poate fi:
- lun 7peste A0 de ore8: dia!epam, clordia!epo*id, clora!epat)
54
- intermediar 710-A0 de ore8: clona!epam, clo"a!am, flunitra!epam,
nitra!epam)
- scurt - intermediar 7- 10 ore8: lora!epam, alpra!olam)
- scurt 7su" 10 ore8: o*a!epam, tema!epam(
Cia!epamul i Mida!olamul determin o deprimare central lent i de
intensitate mai mic dect "ar"ituricele administrate i(%( Au i efect miorela*ant(
Mecanism de ac#iune: facilitea! transmiterea HAKA-eri ce determin creterea
influ*ului de Cl
-
, $iperpolari!arei in$i"i#ie(
Nn asociere cu acestea se mai d Fluma!emil W o "en!odia!epin
antaonist, ce ac#ionea! antaonist pe receptorii HAKA, reali!nd compensarea
deprimrii respiratorii produse de "en!odia!epinele aoniste(
Consumul cronic de "en!odia!epine crete o dat cu %rsta, fiind frec%ent
asociat cu cel de alcool i tutun( /endin#a de a lua "en!odia!epine ntr-un cadru
neterapeutic pentru cutarea unui efect psi$ic resim#it ca area"il este foarte mic 7n
compara#ie cu al#i aen#i psi$oacti%i8 n ca!ul persoanelor n "un stare de sntate
psi$ic( F*ista ns indi%i!i la care e*ist pericolul unei utili!ri neadec%ate, cu
tendin#a de a crete do!a pentru cutarea unui efect psi$ic resim#it ca area"il(
Cintre acetia fac parte alcoolicii i to*icomanii care manifesta tendin#a de a e%ada
din realitatea %ie#ii( Nn ca!ul ne%ropa#ilor i psi$opa#ilor, "en!odia!epinele pot crea o
%erita"il dependenta, inclusi% psi$ic la su"iec#ii cu personalitate sla" sau prost
structurata(
Consumul repetat de "en!odia!epine produce toleran#, dependen# psi$ic
moderat, iar la do!e mari se poate instala dependen#a fi!ic( Mai caracteristice sunt
tul"urrile de coordonare motorie 7traduse i prin mers e"rios8 datorate ac#iunii
miorela*ante(
Ffecte ad%erse mai frec%ente ale "en!odia!epinelor sunt: sedare, sla"iciune
motorie, afectarea functionarii intelectuale, sindrom de se%ra+ la intreruperea "rusca
utili!arii 7an*ietate, insomnie, sensi"ilitate e*cesi%a la lumina si sunete, tremor,
cefalee, transpiratii, $ipertensiune arteriala, ta$icardie, dorinta de a lua
medicamentul, con%ulsii8(
93 Car #un+ dri/a-ii d 7an+in$ .i c im!or+an-$ +ra!u+ic$ !r*in+$ cJ+ .i
rac-iil ad/r#
aantina su"stan# oranic a!otoas care se sete n ma+oritatea #esuturilor
i fluidelor din oranismele %eetale i animale( Fste o molecul intermediar n
deradarea adeno!in monofosfatului n acid uric, fiind format prin o*idarea
$ipo*antinei(
Cafeina, teo"romina i teofilina sunt *antine metilate( Ceseori sunt denumite
deri%a#i ai *antinei sau pur i simplu *antine( aantina este o dio*ipurin( Cafeina este
1,3,E,-trimetil-*antin, teo"romina este 3,E-dimetil*antin, iar teofilina este 1,3-
dimetil*antin(
55
Ac4iuni farmacologice:
- stimulea! scoar#a cere"ral
- stimulea! sla" centrii respiratori
- stimulea! miocardul
- produce %asodilata#ie periferic direct
- crete moderat diure!a
+fecte nedorite i to!ice :
- to*icitatea cofeinei este mic
- efectele nedorite n utili!area terapeutic sunt leate de ac#iunea e*citant
central i constau din ner%o!itate, tremurturi, insomnii, palpita#ii(
?3 Car #un+ dri/a-ii d &u+iro"non$ .i c im!or+an-$ +ra!u+ic$ !r*in+$
cJ+ .i rac-iil ad/r#
AAL4PERID4L
Actiune2
Fste un neuroleptic ma+or, ncadrat n rupa deri%a#ilor "utirofenonici( Are
propriet#i anti-psi$otice, antidis-inetice i antiemetice( Fste un antaonist central
potent al receptorilor dopaminerici(
/ndica4ii:
/ul"urri nso#ite de aita#ie psi$omotorie: manie, demen#, oliofrenie,
sc$i!ofrenie acut i cronic, alcoolism 7sindromul Iorsa-off8( <alucina#ii n
sc$i!ofrenia acut i cronic i confu!ia mintal( /ul"urri neuroloice dis-inetice
din: coreea <untinton, sindromul Hilles de la /ourette( 2tri de aita#ie, aresi%itate
i dromomanie la "trni( /icuri, "l"iala, sinultus 7su$it8( /ul"urri de
comportament i de caracter, la copii( Antiemetic de linia a doua n rea# i %rsturi
de diferite etioloii, dac tratamentul cu alte antiemetice a fost ineficient( Nn asociere
cu anale!ice opioide, n tratamentul durerii cronice 7cu pruden#8(
#eac4ii adverse:
Administrarea acut 7o dat sau de dou ori8 nu duce, deo"icei, la apari#ia
reac#iilor ad%erse(
Deac#ii e*trapiramidale: 2imptomele apar n cursul tratamentului cronic: tremor,
tensiune muscular, alte simptome par-insoniene( 2imptomele pot scdea n
intensitate sau pot disprea spontan, la reducerea do!elor sau la ntreruperea,
tran!itorie, a tratamentului( Qneori, pentru a a%ea controlul acestor simptome, este
necesar utili!area medicamentelor antipar-insoniene( Medicamentele anti-
56
colinerice i antipar-insoniene nu se administrea! de rutin, ci numai atunci cnd
este a"solut necesar, deoarece scad eficacitatea <aloperidolului(
B3 Car #un+ dri/a-ii d (idan+oin$ .i c im!or+an-$ +ra!u+ic$ !r*in+$ cJ+
.i rac-iil ad/r#

FENIT4IN
/ndica4ii : - tratamentul cri!elor epileptice ma+ore 7cri!e enerali!ate tonico-
clonice8 i cri!elor par#iale, ndeose"i cele +ac-soniene
- .rofila*ia cri!elor epileptice secundare inter%en#iilor neuroc$iruricale
- /ratamentul ne%raliei trieminale, insuficient controlat cu car"ama!epin
- /ratamentul ta$iaritmiilor supra%entriculare i %entriculare, n special aritmiiie
diitalice
#eac4ii adverse: Hastro-intestinale: rea#, %rsturi, constipa#ie) frec%ent
$ipertrofie ini%al 720U din ca!uri8 n ca! de tratament prelunit(
2istem ner%os central: pierderea apetitului alimentar, cefalee, somnolen#a,
ner%o!itate, insomnie, sindrom cere"elo%esti"ular, tul"urri de %edere 7nistamus,
diplopie8, ata*ie, dis-ine!ie, confu!ie mental, de o"icei determinate de ni%ele to*ice
ale feniloinei(
<ematoloice:
-Complica#ii rare i uneori letale: trom"ocitopenie, ranulocitopenie,
aronulocito!, pancitopenie
- Anemie mealo"lastic 7rar8
- :imfadenopatie 7impune oprirea tratamentului8
Cutanate:
- Frec%ent ras$ cutanat nso#it uneori de fe"r, n special la copii i tineri) n
acest ca! seimpune ntreruperea tratamentului) dac ras$-ul reapare dup
reinstituirea tratamentului, administrarea fenitoinei este contraindicati) foarte far pot
s apar dermatita "uloas, e*foliati% sau purpuric, lupus eritematos, sindrom
2te%en-Jo$nson i necroli!a to*ic epidermic(
- <irsutism, eritem polimorf) urticarie relati% rar) pimentare "run la ni%elul fetei
i tului(
57
I3 Car #un+ dri/a-ii d adaman+an .i c im!or+an-$ +ra!u+ic$ !r*in+$ cJ+
.i rac-iil ad/r#

Cla#a ATC Ean+i!ar,in#oninF
Ac#iune terapeutic
Antipar-insonian dopamineric) anti%irotic eficace fa# de %irusul Influen!ae A i
%irusul %aricelo-!osterian(
Indica#ii
Koala i sindromul .ar-inson 7postencefalitic, dup into*ica#ia cu o*id de car"on,
asociat aterosclero!ei8) pentru profila*ia i tratamentul precoce al ripei cu %irus A
7ndeose"i la persoanele cu risc crescut8 i al infec#iei cu %irus %aricelo-!osterian(
Ffecte secundare
Qneori stare de e*cita#ie, insomnie, ame#eli, ata*ie, confu!ie, c$iar fenomene
psi$otice, rea#, constipa#ie, reten#ie de urin, li%edo reticularis i edeme periferice,
insuficien# cardiac, $ipotensiune ortostatic
K3 C #+ +ramadolul c im!or+an-$ +ra!u+ic$ !r*in+$ cJ+ .i rac-iil
ad/r#
Tramadolul este un anale!ic din clasa opioidelor cu actiune central utili!at
pentru tratarea durerilor de intensitate moderat, se%er, acute si cronice(
Actionea! ca aonist neselecti% al receptorilor opioi!i m, - si d, a%nd o
afinitate mai mare pentru receptorii m 7miu8 de circa 165000 ori mai sla" fat de
morfin( Ce fapt tramadolul este un racemic, n care enantiomerul7P8 este de circa B
ori mai puternic fat de enantiomerul7-8 Mecanismul de actiune nu a fost nc pe
deplin elucidat, ns se crede c acionea! pe calea HAKA -eric,
noradreneric7enantiomerul -8 si serotonineric7enantiomerul 7P88( Aceast aciune
se pare c determin un sinerism de potenare cu i!omerul P crescnd de circa 10
ori aciunea anale!ic dect i!omerul - Catorit acti%itii la ni%elul caii
serotoninerice, el interacionea! cu ali aeni serotoninerici mai ales
22DI7in$i"itorii selecti%i ai recaptrii serotoninei8, compui care in$i" meta"olismul
tramadolului(Are o a"sor"ie foarte "un, fapt ce permite o do!are eficient pentru
calea enteral6parenteral(
+fecte adverse
cu inciden similar aonitilor opioi!i clasici: rea , %om
cu inciden mai sc!ut : depresie respiartorie, sedare, constipaie
/nterac iuni
asocierea cu inductoare en!imatice ale i!oformei CZ.3AB , scade efectul anale!ic
al tramadolului 7car"ama!epina8
58
asocierea cu in$i"itoare en!imatice ale i!oformei CZ.2C5, ntr!ie "iotransformarea
la meta"olitul acti%
asocierea cu IMA17in$i"itoare ale monoamin o*ida!ei8 detremin un risc crescut de
potenare a to*icitii
asociere cu antidepresi%e ale recaptrii serotoninei 7potenare cu accidente
%asculare cere"rale8(
Dependen
Firma Hrunent$al 7cea care a pus pe piaa tramadolul su" denumirea de /ramal8 l-a
promo%at ca pe un opioid cu risc sc!ut de dependen comparati% cu restul
opioidelor7 fapt pus n e%iden i de testele clinice8( :a un tratament de lun durat
a fost raportat farmacodependen cu sindrom de se%ra+, din aceast cau! se
contraindic ntreruperea "rusc a tratamentului(
L3 La admini#+rara concomi+n+$ a #u&#+an-lor cu ac-iun a#u!ra SNC .i
alcool c rac-ii ad/r# # !o+ !roducD Da-i 7m!lu d 2S #u&#+an- cu
ac-iun a#u!ra SNC .i alcool
1(Clopixolul (substanta activa diclorhidrat de zuclopentixol)
/ndica4ii terapeutice: 2c$i!ofrenie acut i cronic i alte psi$o!e, n special n
pre!en#a unor simptome cum sunt $alucina#iile, ilu!iile i tul"urrile de ndire(
Fpisoade maniacale din cadrul psi$o!ei "ipolare( /ratament de scurt durat al
strilor de aita#ie i aresi%itate din psi$o!ele acute i cronice(
Alcool etilic: potentea! efectul sedati% al neurolepticelor(
2.Buspar
/ndica4ii terapeutice: Kuspar-ul 7"uspirona $idroclorica8 este indicat n
tratamentul tul"urrilor de an*ietate i a perioadelor scurte cu simptome de an*ietate
nso#ite sau nu de depresie(
/nterac4iunea cu alcoolul: Kuspar-ul nu accentuea! semnificati% efectele
in$i"itoare ale alcoolului( Capacit#ile func#ionale ale su"iec#ilor care au inerat
alcool, nu au diferit semnificati% de cele ale su"iec#ilor care au inerat alcool asociat
cu place"o( Nn com"ina#ie cu alcoolul, Kuspar-ul a pre!entat o alterare mai pu#in
semnificati% a func#iilor psi$omotoare i de procesare a informa#iilor fa# de
dia!epam sau lora!epam( Fste prudent a se e%ita utili!area concomitent a Kuspar-
ului cu alcoolul(
3.Wellbutrin sr (substanta activa bupropion hydrochloride)
/ndica4ii: 'ell"utrin 2D este indicat n tratamentul "olilor depresi%e
59
Discul - apari#iei cri!elor con%ulsi%e n timpul administrrii "upropion este strns
leat de pre!en#a factorilor predispo!an#i( Astfel, 'ell"utrin 2D tre"uie administrat cu
ma*im precau#ie la pacien#ii care pre!int una sau mai multe condi#ii predispo!ante
la prauri +oase con%ulsi%ante( Acestea includ: istoric de traumatisme craniene,
tumori ale sistemului ner%os central 7snc8, istoric decri!e con%ulsi%e, administrarea
concomitent a altor medicamente cunoscute a scdea praul con%ulsi%ant( Nn plus,
aten#ie la circumstan#ele clinice asociate unui risc crescut con%ulsi%ant( Acestea
includ a"u!ul de alcool, renun#area "rusc la alcool i sedati%e, dia"et tratat cu
$ipolicemiante sau insulina, precum i utili!area de produse stimulante sau
anorectice(
4.anax
aana* 7alpra!olam8 este indicat n tratamentul: strilor an*ioase 7ne%ro!a
an*ioas8(
Ken!odia!epinele, inclusi% alpra!olamul, produc efecte depresi%e adi#ionale
asupra 2,C cnd sunt administrate concomitent cu alte psi$otrope, anticon%ulsinte,
anti$istaminice, alcool i alte medicamente care produc depresia 2,C(
!."ti#uloton (substanta activa sertralina)
/ndica4ii terapeutice
o /ratamentul depresiilor 7unipolare, "ipolare, nso#ite de an*ietate8(
o /ratamentul depresiilor acute(
o .rofila*ia depresiilor recurente(
o .rofila*ia depresiilor unipolare(
o /ratamentul sindromului o"sesi% W compulsi% acut i cronic 7j1C8(
o /ratamentul tul"urrii de panic 7cu sau fr aorafo"ie8(
Medicamente cu ac#iune in$i"itorie asupra sistemului ner%os central 72,C8 i
alcoolul etilic :
:a su"iec#ii sntoi, efectele alcoolului etilic, car"ama!epinei sau
$aloperidolului asupra acti%it#ilor coniti%e i psi$omotorii nu au fost influen#ate de
administrarea concomitenta de sertralina 200 m pe !i( Cu toate acestea,
administrarea concomitent de sertralin i medicamente antidepresi%e ale 2,C
60
tre"uie fcut cu ma*im pruden#, n timp ce consumul de "uturi alcoolice n
timpul tratamentului cu sertralin tre"uie descura+at(
$."cobutil (substanta activa butilscopola#ina bro#ura)
Ac4iune farmacoterapeutic: 2co"util este un antimuscarinic cu efect central i
periferic, a%nd ca ac#iune asupra corte*ului deprimarea acestuia, n special n ariile
motorii(
/ndica4ii: Ca antisecretor n "oal ulceroas, ca antiemetic n rul de micare i
profilactic n rea#a de alte etioloii) c antispastic n colici di%erse %iscerale 7colica
nefretic, colica "iliar, colici %e!icale, cistitice, dismenoree, spasme uterine n timpul
tra%aliului, spasm piloric al suarilor8( 2e poate folosi intraocular c ciclopleic i
midriatic) c ad+u%ant n premedica#ie naintea unei inter%en#ii c$iruricale) ca
tratament al sialoreei sau al %ertio-ului(
,u se recomand asocierea cu alcool a tratamentului cu 2co"util( 2co"util la
aceste persoane s-a soldat cu efecte ad%erse la ni%elul 2,C 7de!orientare,
somnolen#, delir8(
K3%&'()*+(,%&&
C$imioterapice cu spectru de ac#iune nust i utili!are redus, doar n infec#ii
locali!ate) nu se utili!ea! n infec#ii sistemice(
Clasificare: a8 nitrofurani cu ac#iune intestinal) "8 nitrofurani cu ac#iune urinar(
Indicate n infec#ii locali!ate la ni%elul lumenului intestinal) se indic n enterocolite,
enterite, to*iinfec#ii alimentare, lam"ria!a(
#eac4ii adverse: tul"urri diesti%e 7re#uri8, tul"urri neuroloice, consumul de
alcool da reac#ii de tip disulfiram(
-.%&'().&/,0)1&&
C$imioterapice de sinte! cu ac#iune intens asupra ermenilor anaero"i i a
proto!oarelor( Mecanism de ac#iune: ptrund prin difu!iune n interiorul
microoransimului, se transform n nite compui intermediari care au efect to*ic
asupra AC,-lui, mem"ranei celulare i proteinelor) efectul e "actericid(
/ndica4ii: sunt AK de prima aleere n infec#ii cu anaero"i) n meninite, a"cese
cere"rale, septicemii, endocardite, infec#ii intaa"dominale, infec#ii ale oaselor,
articula#iilor, #esuturilor moi) n ulcerul astric sau duodenal) n enterocolita produs
61
de C$lostridium Cificile) n infesta#ia intestinal cu Fntamoe"a <istolitic) n infesta#ii
enitale produse de tricomonas %ainalis) pot fi utili!ate i profilactic nainte de
c$iruria colonului, rectului, inecoloica i o"stetricala(
#eac4ii adverse: au tolera"ilitate "un dar do!ele mari pot produce reac#ii ad%erse
diesti%e, neuroloice, $ematoloice, alerii( Consumul de alcool poate da reac#ii de
tip disulfiram(
2.C3*,1)"4)(&%313
Anti"iotice "eta lactamice cu spectru lar care se mai numesc i cefene(
/ndica4ii: se pot admin profilactic 7nainte de inter% c$iruricale8 i curati% 7n
infec#ii relati% ra%e-septicemii, pneumonii, infec#ii renale, urinare8) n infec#ii cu
ermeni sensi"ili la peniciline i cefalosporine se prefera admin de peniciline,
cefalosporinele fiind utili! c AK de alternati%(
Consumul de alcool concomitent cu utili!area de cefalosprine poate duce la
reac#ii de tip disulfiram( Cisulfiramul se mai numete i Antalcool(
56.1ioresal (substanta activa baclofen )
/ndica4ii: 2pasticitatea muc$ilor sc$eletici n sclero!a multipl, tul"urri
spastice ce apar n "oli ale mdu%ei spinrii, de natur infec#ioas, deenerati%,
traumatic, neopla!ic sau de oriine necunoscut, de e*( parali!ie spinal spastic,
sclero! lateral amiotrofic, sirinomielie, mielit trans%ers, parapare!e sau
parapleii traumatice i compresie a mdu%ei, spasm muscular de oriine cere"ral,
n special cnd se datorea! parali!iei cere"rale infantile ca i dup accidente
cere"ro%asculare sau n pre!en#a maladiei cere"rale deenerati%e sau neopla!ice(
Cnd :ioresal-ul este administrat concomitent cu alte preparate care ac#ionea!
asupra 2,C sau cu alcoolul, poate aprea o sedare crescut( 1 deteriorare a strii
enerale a "olna%ului apare i cnd se asocia! diferite su"stan#e sau medicamente
care ac#ionea! asupra 2,C 7alcool, dia!epam, antidepresi%e triciclice8(
Modulul d Fi+o+ra!i
62
23 C #+ "i+o+ra!ia
Fi+o+ra!ia este o ramura a farmacoloiei care utili!ea!a drourile de oriine
%eetala in tratamentul im"olna%irilor(/ermenul de dro are mai multe acceptiuni :
a8 in sens lara desemnea!a orice su"stanta7naturala sau artificiala8 care prin
natura sa c$imica determina alterarea functionarii unui oran("8 In sens restrans
se refera la su"stante care pro%oaca toleranta si dependenta(c8 In im"a+ u!ual
acest termen se refera la su"stante psi$oacti%e, mai ales cele ileale(
Fitoterapia este o stiinta interdisciplinara, apartinand unui spectru lar de stiinte
"ioloice si socio-stiitifice(
63 Car #un+ m+odl d 7+rac-i
1( Macerarea 7conform FDa8
2( Infu!area 7conform FDa8
3( Cecoctia 7conform FDa8
B( Macerarea simpla 7conform FDa8
A( Macerarea repetata 7conform FDa8
5( .ercolarea 7conform FDa8
E(.repararea e*tractelor 7conform FDa8
93 Da+i 7m!lu d B !lan+ mdicinal car !r*in+$ "c+ cica+ri*an+
1(MQ2F/F:Q:
0atricaria chamomila :(- Fam(Compositae
2(C1ACA 21DICF:Q:QI
Achillea millefolium :( W Fam(Compositae

3(HA:KF,F:F
1alendula offininalis :( W Fam( Compositae
B(2Q,A/1ADFA
Hypericum perforatum :( W Fam( <&pericaceae
A(.A/:AHI,A
"lantago lanceolata :(,.(media :, .(ma+or :( W Fam(.lantainaceae

?3 Da+i 7m!lu d B !lan+ mdicinal car !r*in+$ "c+ an+iin"c-ioa#
1(.F:I,Q:
Artemisia absinthium :( W Fam(Compositae
63
2(AFI,Q:
5accinium myrtillus :( W Fam(Fricaceae
3(AD,ICA
Arnica montana :( W Fam(Comositae
B(KDQ2/QDQ:
Arctium lappa :( W Fam(Compositae
A(C1ACA CA:Q:QI
+6uisetum arvense :( W Fam(F4uisetaceae
B3 Da+i 7m!lu d B !lan+ mdicinal car !r*in+$ "c+ 7!c+oran+
1(.A/:AHI,A
"lantago lanceolata :(, .(media (, .(ma+or :( W Fam(.lantainaceae
2(:IC<F,Q: CF .IA/DA
1entraria islandica 7:(8Ac$( W Fam(.armeliaceae
3(MACQ: CF CAM.
"apaver rhoeas :( W Fam(.apa%eraceae
B(,A:KA MICA
0alva pusilla 2m( W Fam( Mal%aceae
A(.I,Q:
"inus sylvestris :( W Fam( .inaceae

I3 Da+i 7m!lu d B !lan+ mdicinal car !r*in+$ "c+ an+iruma+ic
1(KDACQ:
Abies alba Mill( W Fam(.inaceae
2(CADCF:Q:
+phedra distachia :( W Fam( Fp$edraceae
3(FDA2I,Q:
7ra!inus e!celsior :( W Fam(1leaceae
B(,A:KA
*avatera thugiaca :( W Fam( Mal%acearin
A(2A:CIA
Sali! alba :( W Fam(2alicaceae
K3 Da+i 7m!l d B r+- caiuri com&ina+ !n+ru ac-iun an+i&ron.ic$
64

13 Cai An+i&ron#i+ic: Far#

Compo!itie :
muuri de pin 7.ini turiones8, muuri de plop 7.opuli emmae8, scai %anat fructe
de fenicul 7Foeniculi fructus8, cim"ru 7/$&mi $er"a8, flori de tei 7/iliae flos8, radacina
de lemn dulce 7:i4uiritiae radi*8
Actiune :
Acest ceai are proprietati emoliente, e*pectorante, fluidi!ante ale secretiei "ronsice,
antitusi%e, datorita mucilaiilor, saponinelor si uleiurilor esentiale din plante in
compo!itia sa( Car%acrolul si timolul pre!ente in cim"ru si so%ar%, confera ceaiului
proprietati antiseptice, antimicro"iene, actionand asupra unui spectru lar de ermeni
patoeni( Ce asemenea alte actiuni importante in tratarea afectiunilor respiratorii
pentru care recomandam acest ceai, sunt cele antiinflamatoare si antispastice
"ronsice(
Decomandari :
afectiuni acute si cronice ale aparatului respirator: stari ripale, larinite, tra$eite,
"ronsite, tuse de diferite etioloii, acuti!ari infectioase ale astmului "ronsic(
23 Cai an+i&ron#i+ic:Pla"ar
Compo!itie:
Muuri de pin -/uriones pini, frun!e de patlaina - .lantainis Folium, frun!e de
pod"al - Farfarae Folium, frun!e de ur!ica - Qrticae Folium, radacina de ciu"otica
cucului - .rimulae Dadi*, iar"a de so%arf- 1riani <er"a, radacina de iar"a mare -
Inulae Dadi*(
Actiune:
F*pectoranta, fluidifianta a secretiei "ronsice, antiseptica, antispastica(
Indicatii:
In mod traditional in "ronsita acuta - fa!a de coctiune, "ronsita cronica, "ronsita
asmatiforma, astm "ronsic(
33Cai An+i&ron#i+ic : Sunn= P(arma
Compo!itie: muuri de pin -/uriones pini, frun!e de patlaina - .lantainis
Folium, frun!e de pod"al - Farfarae Folium, frun!e de ur!ica - Qrticae Folium,
radacina de ciu"otica cucului - .rimulae Dadi*, iar"a de so%Akrf- 1riani <er"a,
radacina de iar"a mare - Inulae Dadi*(
Actiune: e*pectoranta, fluidifianta a secretiei "ronsice, antiseptica,
antispastica(
Qtili!are: in mod traditional in "ronsita acuta - fa!a de coctiune, "ronsita
cronica, "ronsita asmatiforma, astm "ronsic(
65
B(Caiul An+i&ron.i+ic : Fi+o+ra!ia

Fste un preparat natural recomandat ca ad+u%ant n tratamentul "ronitelor
cornice, a catarului pulmonar, a astmului "ronic, a tusei con%ulsi%e, a larinitei, a
tra$eitei i a afec#iunilor respiratorii fe"rile(
Compo!i#ie: frun!e de pod"al, ptlain i ur!ic, iar" de o%rf, rdcini de
iar"-mare i muuri de pin(
Ceaiul a+ut la fluidificarea i eliminarea secre#iilor "ronice, are ac#iune
antispastic asupra musculaturii "ronice, reduce infec#iile respiratorii, are calit#i
emoliente asupra trctului respirator, reduce inflama#iile de pe traiectul "ron$iilor i
calmea! durerile(
A(Cai an+ia#ma+ic W Pla"ar
Indicatii : astm "ronsic, "ronsita asmatiforma
Compo!itie : frun!e si fori de paducel,flori de coada soriceului,frun!e de
pod"al, frun!e de sal%ie,iar"a de talpa astii,iar"a de isop,iar"a de unuras, iar"a de
menta, iar"a de cim"risor(

L3 Da+i 7m!l d B r+- caiuri com&ina+ !n+ru ac-iun an+idia&+ic$
1( Cai !n+ru dia&+ici W Far#
Actiune : $ipoliecemianta
Inrediente : frun!e de afin,radacina de "rusture,ur!ica %ie,frun!e de dud(
2( Cai an+idia&+ic : Fi+o+ra!ia

Actiune : $ipolicemianta,coleretica,colaoa,diuretica,%asculoprotectoare,
emolienta,astrinenta,calmanta(
Inrediente : frun!e de afin,frun!e de dud,frun!e de nuc,iar"a de
menta,iar"a de papadie,teci de fasole fara seminte(
33 Dia&+ W L:Lari7 EcaiF

Indicatii : ad+u%ant in dia"etul !a$arat
Actiune: scade licemia si colesterolul din sane, stimulea!a functiile
pancreasului(
Compo!itie : pastai de fasole fara seminte,afin,ur!ica,nuc,sal%ie, an$inare(
B( Cai @lico#+a+ : Far#
Actiune : $ipolicemianta si de stimulare a functiilor pancreasului
66
Indicatii : dia"et !a$arat
Inrediente : frun!e de afin,frun!e de nuc,frun!e de dud,sal%ie,ur!ica
%ie,radacina de "rusture, teci de fasole, menta(
B3 Cai An+idia&+ic : Sunn= P(arma :
Compo!itie: Fasole .$aseolus %ularis, Afin 0accinium m&rtillus, Mesteacan
Ketula %errucosa, Qr!ica mare Qrtica dioica, Cud neru Morus nira, /rei frati patati
0iola tricolor, 2unatoare <&pericum perforatum, Mur Du"us fruticosus, 2al%ie 2al%ia
officinalis, An$inare C&nara scol&mus, ,uc Julans reia)
Actiune farmacoloica : $ipolicemianta, diuretica, depurati%a, stimulea!a
circulatia periferica, coleretic colaoa(
M3 Da+i 7m!lu d B !lan+ cu ac-iun an+i&io+ic$
1(KDQ2/QDQ:
Arctium lappa :(- Fam(Compositae
2(:FQDCA
Allium ursinum :( W Fam( :iliaceae
3(:IC<F,Q: CF .IA/DA
1entraria islandica :( W Fam( .armeliaceae
B(:IC<F,Q: CF 2/FJAD
+vernia prunastri :( W Fam( Qsneaceae
A(:QMA,ADICA
5erbascum phlomoides :( W Fam( 2crofulariaceae

2S3 Da+i 7m!lu d B !lan+ cu ac-iun an+idiaric$
1(C1ACA DACQ:QI
"otentilla anserina :( W Fam( Dosaceae
2(CIMKDI21DQ:
.hymus serpyllum :( W Fam( :a"iatae
3(CIDF2Q:
1erasium avium 7:(8 Mnc$( W Fam( Dosaceae
B(CDF/F
*ysimachia nummularia :( W Fam( .rimulaceae
67
A(FDAHQ:
7ragaria vesca :( W Fam( Dosaceae
Modulul d Form "armacu+ic ca #i#+m di#!r#1 +ro)n
23 D"ini-i #olu-iil coloidal
2istemele coloidale sau ultramicroeteroene sunt constituite din particule cu
dimensiuni de 1-100 mm dispersate intr-un anumit mediu de dispersie(Cin punct
de %edere farmaceutic sunt importante dispersiile de solid in lic$id, numite solutii
coloidale(Insa solutiile coloidale nu repre!inta numai o forma farmaceutica, ci
caracteri!ea!a, su" aspectul sistemului dispers, diferite forme medicamentoase
7picaturi pentru oc$i,pentru nas,solutii perfu!a"ile,medicamente perorale, etc(8
Cintre proprietatile cinetice si optice, comune tuturor solutiilor coloidale, cele
mai caracteristice sunt :
! particulele au o %ite!a redusa de difu!ie)
! nu pot sa treaca prin mem"rana semipermea"ila7nu diali!ea!a8)
! sunt %i!i"ie numai la ultramicroscop sau la microscopul electronic(
:a prepararea solutiilor coloidale tre"uie sa se tina seama ca datorita
proprietatilor fi!ico-c$imce caracteristice si de natura su"stantelor coloidale,
procesul de di!o%are este mai lent(
2pre a fa%ori!a di!ol%area, se recure la diferite procedee, care asiura initial o
im"i"are, urmata de di!ol%are-$idratare completa(Conditiile de im"i"are si
$idratare se ale in functie de natura su"stantei coloidale(Astfel se aplica
procedeul de di!ol%areTper descensumT7e*(preparate de arint8,im"i"are cu apa
rece si di!ol%are la cald7e*(uma ara"ica, elatina,aarul,alcoolul poli%inilic8 sau
im"i"are cu apa fier"inte si $idratare cu apa rece7e*(metilcelulo!a8,e*tractiile7e*(
mucilaul de alteea8(1 proprietate importanta pe "a!a careia coloi!ii pot fi
clasificati este afinitatea particulelor dispersate fata de mediul de dispersie,
respecti% interactiunea sau lipsa interactiunii su"stantei coloidale cu %e$iculul
care formea!a fa!a dispersata(Astfel pot fi :
! coloi!i liofo"i )
! coloi!i liofili(
63 D"ini-i aro#olii .i m+odl d !r!arar En&uli*ara .i d condn#arF
Aerosolii medicamentosi sunt preparate farmaceutice su" forma de picaturi sau
particule fine,dispersate in aer cu a+utorul unor dispo!iti%e speciale(2unt
intre"uintate in primul rand in diferite afectiuni ale cailor respiratorii, in tratamentul
complicatiilor pulmonare pre- si postoperatorii, astm, in tra$eite,larinite,"ronsite,
68
pneumonii(2u"stantele acti%e administrate su" aceasta forma sunt din cele mai
diferite clase farmacodinamice ca: simpatomimetice,parasimpatolitice,aneste!ice
locale,antitu"erculaose,anti"iotice, anti$istaminice, $ormoni, %itamine,etc(
Aerosolii se otin Ye* temporeTin momentul utili!arii de catre "olna% sau
personal medical(
.reprarea aerosolilor se reali!ea!a prin doua metode :
- metoda de condensare )
- metoda de dispersare 7ne"uli!are8(
M+oda d condn#ar are o importanta mai sca!uta in pre!ent(Qnele
su"stante %olatile cum sunt de e*emplu uleiurile eterice,pot fi antrenate cu %apori
de apa si la condensare foemea!a aerosoli care se in$alea!a(Cea mai simpla
metoda in acest sens consta in presararea a suprafata apei fier"inti a unor
produse "eetale continand uleiuri %olatie,sau a unor solutii alcoolice de ueiuri
eterice(
A doua m+oda d !r!arar1 n&uli*ara, consta in dispersarea fa!ei lic$ide
cu a+utorul unor mi+loace mecanice,cu un curent de aer sau alt a!,sau detenta
unui a!, care o"lia fa!a lic$ida sa stra"ata o du!a sau un orificiu capiar(In acest
scop se intre"uintea!a dispo!iti%e care poarta denumirea de pul%eri!atoare sau
Yne"uli!atoareT(

93 D"ini-i mul#iil
Emul#iil sunt preparate farmaceutice lic$ide, mai mult sau mai putin
%ascoase, constituite dintr-un sistem dispers, format din doua fa!e lic$ide
nemisci"ile, reali!at cu a+utorul unor emulatori si destinate administrarii interne
sau e*terne(
2unt sisteme disperse microeteroene, in care diametrul picaturilor de lic$id
dispersat,in eneral este cuprins intre 0,A- si A0 gm, deci particulele sunt %i!i"ile
la microscopul o"isnuit(
?3 Da-i 7m!lu d 6 mul#iiC +i! .i d#crira ac-iunilor ac#+ora
Emul#i +i! uli in a!a UCA
1(Pro!o"ol 2U NFr#niu#O1 mul#i !r"u*a&il$Cin8c+a&il$1 2S m)Cml
C1M.1dIlIA CA:I/A/I0i jI CA,/I/A/I0i
Qn mililitru emulsie perfu!a"il6in+ecta"il con#ine propofol 10 m( 1 fiol a 20
ml emulsie perfu!a"il6in+ecta"il con#ine 200 m propofol(
Qn flacon a A0 ml emulsie perfu!a"il6in+ecta"il con#ine A00 m propofol(
Qn flacon a 100 ml emulsie perfu!a"il6in+ecta"il con#ine 1000 m propofol(
F1DMA FADMACFQ/ICi
Fmulsie in+ecta"il sau perfu!a"il(
Fmulsie tip ulei n ap, de culoare al", i!oton(

69
.ropriet#i farmacodinamice
Hrupa farmacoterapeutica: alte aneste!ice enerale, codul A/C: ,01Aa10
.ropofolul 72,5-dii!opropilfenol8 este un aneste!ic eneral cu durat scurt de
ac#iune( Ac#iunea se instalea! rapid, dup 30 - B0 secunde de la administrare(
Curata aneste!iei, de B - 5 minute, este depedent de meta"oli!are i eliminare( ,u
s-a constatat acumulare semnificati% dup in+ec#ii repetate sau perfu!ii, n ca!ul
utili!rii do!elor recomandate pentru men#inerea aneste!iei(
Kradicardia i $ipotensiunea arterial raportate n timpul inducerii aneste!iei pot fi
cau!ate de un efect %aotonic cere"ral sau de in$i"area acti%it#ii simpatice( /otui,
func#iile $emodinamice re%in, n eneral, la normal n timpul men#inerii aneste!iei(
Indica#ii terapeutice
Inducerea i men#inerea aneste!iei enerale(
2edarea pacien#ilor %entila#i artificial n unit#ile de terapie intensi%(
Curata administrrii
Curata administrrii nu tre"uie s depeasc E !ile(

Contraindica#ii
<ipersensi"ilitate la propofol sau la oricare dintre e*cipien#ii produsului(
"ropofol 89 7resenius nu tre"uie utili!at pentru aneste!ia eneral la copii cu
%rsta su" 1 lun i nici pentru sedarea n unit#ile de terapie intensi% a copiilor cu
%rsta de 15 ani sau mai mic(
Interac#iuni cu alte produse medicamentoase, alte interac#iuni
"ropofol 89 7resenius poate fi utili!at n asociere cu alte medicamente pentru
aneste!ie 7premedica#ie, aneste!ice in$alatorii, anale!ice, miorela*ante, aneste!ice
locale8(
Cnd aneste!ia eneral este asociat cu aneste!ie reional, pot fi necesare
do!e mai mici(

Au fost raportate urmtoarele interac#iuni :
Qtili!area concomitent a "en!odia!epinelor, parasimpatoliticelor sau
aneste!icelor in$alatorii a prelunit aneste!ia i a redus frec%en#a respiratorie(
Cup premedica#ia suplimentar cu sedati%e sau opioide, apneea poate s
apar mai frec%ent i cu o durat mai lun(
Cup tratamentul cu su*ametoniu sau neostimin pot s apar "radicardie i
stop cardiac(
2-a raportat c unele dintre aceste produse medicamentoase pro%oac
$ipotensiune arterial sau deprimare respiratorie, iar utili!area concomitent a
"ropofol 89 7resenius poate intensifica aceste efecte(
/re"uie a%ut n %edere c utili!area concomitent a propofol i a premedica#iei,
aneste!icelor in$alatorii, anale!icelor, miorela*antelor sau aneste!icelor locale
poate poten#a aneste!ia i reac#iile ad%erse cardio%asculare( Qtili!area concomitent
a deprimantelor sistemului ner%os central 7de e*emplu, alcool etilic, aneste!ice
enerale, anale!ice opioide8 %a determina poten#area efectelor lor sedati%e(
Asocierea "ropofol 89 7resenius cu medicamente deprimante centrale, administrate
pe cale parenteral poate pro%oca deprimare respiratorie i cardio%ascular se%er(
70
Cup administrarea de fentanil, concentra#ia plasmatic a propofol poate
crete tran!itoriu(
:a pacien#ii trata#i cu cicloserin care au primit lipide emulsionate de tipul
propofol s-a raportat leucoencefalopatie(
Deac#ii ad%erse
Nn func#ie de do! i de administrarea premedica#iei sau a altor produse
medicamentoase, pot s apar, de o"icei, $ipotensiune arterial i apnee tran!itorie(
1ca!ional, apari#ia $ipotensiunii arteriale impune micorarea %ite!ei de administrare
a "ropofol 89 7resenius i6sau terapie de refacere a %olumului plasmatic i, dac
este ca!ul, administrarea de %asoconstrictoare( Kradicardia poate apare frec%ent,
asistolia a fost raportat rareori(
Modificrile parametrilor cardio%asculari pot fi importante la pacien#i cu
afectarea capacit#ii de apro%i!ionare cu o*ien a miocardului, cu tul"urri circulatorii
la ni%el cere"ral i la $ipo%olemici(
Nn func#ie de do! i de administrarea altor produse medicamentoase, n
timpul inducerii aneste!iei pot s apar e*cita#ie minim, "radicardie, ta$icardie,
$ipotensiune arterial, apnee de scurt durat, $iper%entila#ie, $iperemie, tuse i
su$i#( Nn ca!uri i!olate, s-a raportat edem pulmonar(
Ce o"icei, n timpul men#inerii aneste!ie s-a o"ser%at tuse(
.e parcursul fa!ei de re%enire, rareori, au fost raportate, rea#, %erti+, aritmie,
tuse, %rsturi, cefalee, frisoane sau sen!a#ie de rece, euforie i de!in$i"i#ie se*ual(
Dareori, au fost raportate micri epileptiforme, inclu!nd con%ulsii i
opistotonus ) n ca!uri i!olate, acestea au aprut tardi%, la cte%a ore sau !ile dup
aneste!ie( A fost raportat risc con%ulsi%ant la pacien#ii epileptici care au primit
propofol(
Dareori, post-operator, dup administrarea de lun durat a "ropofol 89
7resenius, s-au raportat fe"r i decolorarea urinii(
Dareori, dup administrarea "ropofol 89 7resenius pot s apar reac#ii
anafilactice, inclu!nd edem muinc-e, "ron$ospasm, eritem i $ipotensiune arterial(
Foarte rar, dup utili!area propofol, s-a raportat pancreatit( ,u a putut fi
sta"ilit o rela#ie cau!al(
Nn ca!uri rare, s-a o"ser%at apari#ia ra"domioli!ei, acido!ei meta"olice,
$iper-aliemiei sau insuficien#ei cardiace, uneori letale, dup administrarea .ropofol
89 7resenius n do!e mai mari de B m6- i or, utili!ate pentru sedarea
pacien#ilor n unit#ile de terapie intensi%( 7 a se %edea punctul B(B( Aten#ionri i
precau#ii speciale8(
Dareori, au aprut trom"o! i fle"it(
Curerea local care apare de o"icei n timpul in+ectrii "ropofol 89 7resenius
poate fi redus prin co-administrarea lidocainei i prin aleerea unei %ene mari de la
ni%elul ante"ra#ului sau fosei antecu"itale( Dareori, dup co-administrarea lidocainei
pot s apar urmtoarele reac#ii ad%erse: ame#eal, %rsturi, somnolen#, con%ulsii,
"radicardie, aritmii i oc(
Nn pu#ine ca!uri, dup administrarea para%enoas a propofol s-au raportat
reac#ii locale ra%e(
:ista e*cipien#ilor
Qlei de soia, lecitin din ou, licerol, acid oleic, $idro*id de sodiu, ap pentru
preparate in+ecta"ile(

71
Emul#i +i! a!a in uli ACU

2( @ro/i+al A9 Pro"##ional Lin
: Emul#i Aidra+an+a Dmac(ian+a W BSS ml
Keneficiile produsului : Fmulsia asiura o demac$iere eficienta a tenului,
indepartand c$iar si fardurile re!istente la apa( Asocierea <ialuronatului de 2odiu cu
F*tractul de castra%eti si 0itamina F are un rol important in $idratarea tenului,
conferind pielii o sen!atie placuta de catifelare(

Mod de utili!are : 2e recomanda utili!area !ilnica dimineata si seara(
Cemac$ierea corecta asiura o mai "una patrundere a su"stantelor acti%e din crema
de !i sau crema de noapte( 2e aplica pe fata, at si decolteu, masand usor, apoi se
indepartea!a usor cu a+utorul unei disc$ete demac$iante(

DFdQ:/A/F C:I,ICF :
/en cu pana la B2,3EU mai fermL
Ffect semnificati% de liftin cu pana la B3,3EUL
Ffect semnificati% reenerantL
LL/este efectuate prin e%aluare clinica si instrumentala de catre F%ic
International Hroup(Fficacitate masurata dupa 2; de !ile de utili!are a produsului(

:inia Hero%ital <3 - .rof( Cr( Ana Aslan are o actiune eriatrica comple*a in
diminuarea semnelor im"atranirii si re%itali!area tenurilor mature, des$idratate,
ridate( Im"unatateste tonusul muscular, reda elasticitatea cutanata, conferind pielii
prospetime si suplete(

.rincipii acti%e specifice amei:
f Ceruri, uleiuri si rasimi naturale - 24ualane, Qlei de A%ocado
f <ialuronat de 2odiu
f F*tract de Castra%eti
f 0itamina F
f 2epilift - efect de liftin facial
f .AKA - constituent al Acidului Folic

Hama Hero%ital <3 este %arianta cosmetica a tratamentului eriatric al .rof Cr(
Ana Aslan ( Fste o ama conceputa sa ai"a efect asupra pielii im"atranite prematur
sau la termen, dar si asupra pielii care nu a im"atranit inca si %rea sa se mentina
asa( Hero%ital <3 face pielea "atrana sa functione!e ca o piele tanara, deci sa si
arate asa(
B3 D"ini-i #u#!n#iil
Su#!n#iil sunt preparate farmaceutice lic$ide,constituite din una sau mai
multe su"stante acti%e insolu"ile, suspendate intr-un mediu de dispersie lic$id si
destinate administrarii interne sau e*terne(
72
Cin punct de %edere fi!ico-c$imic, suspensiile pot fi interpretate ca dispersii de
particule solide in orice fel de mediu, a!os, lic$id sau solid(Astfel o serie de
preparate farmaceutice7unuente, paste,supo!itoare,etc(8 pot fi considerate
YsuspensiiT( In mod o"isnuit insa,in domeniul farmaceutic, su" denumirea de
suspensii inteleem numai preparatele in care mediul de dispersie este lic$id(
Cin punct de %edere al radului de dispersie,suspensiile sunt inrudite cu
emulsiile, marimile particulelor dipspersate fiind cuprinse, in ma+oritatea ca!urilor,
intre 1 si 100gm(Ceci suspensiile sunt dispersiile microeteroene(
I3 Da-i 7m!lu d B #u#!n#ii .i d#crira ac-iunilor ac#+ora

23Au)mn+in1 !ul&r #u#!n#i orala
Forma de pre!entare
.ul"( susp( BAE m 7B00 m amo*icilina si AE m acid cla%ulanic86A ml) ct( n 1
fl( cu pul"( pt( 3A ml, E0 ml sau 1B0 ml susp( orala
Indicatii :
Infectii ale tractului respirator superior si inferior) ale tractului enito-urinar)
ale pielii si tesuturilor moi) osteo-articulare) dentare) alte infectii 7a%ort septic, infectii
puerperale, infectii intraa"dominale8( .rofila*ia infectiilor asociate cu inter%entiile
c$iruricale( 2pectru: Hermeni rampo!iti% aero"i: Kacillus ant$racis,
Cor&ne"acterium spp(, Fnterococcus faecalis, Fnterococcus faecium, :isteria
monoc&toenes, ,ocardia asteroides, 2tap$&lococcus aureus, 2tafilococi coaula!o-
neati%i, 2treptococcus AHalactiae, 2treptococcus pneumoniae, 2treptococcus
%iridans, 2treptococcus p&oenes, 2treptococcus spp(, 2treptococcus %iridans(
Hermeni rampo!iti% anaero"i: Clostridium spp(, .eptococcus spp(,
.eptostreptococcus spp( Hermeni ramneati%i aero"i: Kordetella pertussis, Krucella
spp(, Fsc$eric$ia coli, Hardnerella %ainalis, <aemop$ilus influen!ae, <elico"acter
p&lori, Ile"siella spp(, :eionella spp(, Mora*ella catarr$alis, ,eisseria onorr$oeae,
,eisseria meninitidis, .asteurella multocida, .roteus mira"ilis, .roteus %ularis,
2almonella spp(, 2$iella spp(, 0i"rio c$olerae, Zersinia enterocolitica( Hermeni
ramneati% anaero"i: Kacteroides species, Fuso"acterium spp( Altii: Korrelia
"urdorferi, C$lamidiae, :eptospira ictero-$aemorr$aiae, /reponema pallidum(
Deactii ad%erse
Deactii de $ipersensi"ilitate 7edem anioneurotic, anafila*ie, sindrom similar
"olii serului, %asculite de $ipersensi"ilitate, ras$ cutanat, urticarie, eritem multiform,
sindrom 2te%ens-Jo$nson, necro!a epidermica to*ica, dermatita "uloasa e*foliati%a,
nefrita interstitiala8( Deactii astro-intestinale 7diaree, reata, %arsaturi, indiestie,
candido!a mucocutanata, colite asociate anti"ioterapiei orale - inclusi% colita
pseudomem"ranoasa si colita $emoraica8( Ffecte $epatice 7cresterea A2/ si6sau
A:/, $epatite si ictere colestatice8( Ffecte $ematoloice 7leucopenie re%ersi"ila,
trom"ocitopenie sau anemie $emolitica, prelunirea /2 si de protrom"ina8( Deactii
73
uro-enitale 7prurit, iritatie, secretii %ainale8( Ffecte 2,C 7aitatie, ameteli, cefalee,
con%ulsii8( Ci%erse 7decolorarea danturii, trom"ofle"ite la locul in+ectarii8(
63 Ni#+a+ina1 !ul&r
Compo!itie
Flacoane continand 5 pul"ere ce contine 2(B00(000 QI nistatin, 1 ml de
suspensie contine 120(000 QI(
Actiune terapeutica
,&statin este un anti"iotic polienic ce interfera 7prin learea sterolilor, in
principal a erosterolului8 cu permea"ilitatea mem"ranei celulare a funilor sensi"ili(
Actionea!a in principal pe Candida spp(, dar si pe Asperilus spp(, Coccidiosides
immitis, Cr&ptococcus neoformans, <istoplasma capsulatum, Klastom&ces
dermatidis(
Indicatii :
candido!e superficiale mucoase 7orala, astrointestinala, %ainala8 si cutanate(
2uspensia se administrea!a oral la copii si la persoanele cu le!iuni oro-fariniene
importante, precum si ca aplicatie locala pe piele si mucoase( Asociat cu anti"iotice
pentru supresia de!%oltarii e*aerate a florei intestinale(
Deactii ad%erse :
Qneori reata, %oma, diaree 7la do!e mari8, rar iritatie la aplicare locala sau
intra%ainal, foarte rar reactii alerice 7la ,&statin sau la candidina eli"erata prin
distruerea ciupercii8(
93 F4RTRANS 1 #olu+i &u/a&ila
Compo!itie: Macrool B000 5B 6plic) sulfat de sodiu an$idru A,E 6plic)
e*cipient 7!a$arinat de sodiu, arome8 4(s(p( 1 plic EB (
.roprietati: Administrarea orala a solutiei produce la%a+ul intestinal, asiurand
%acuitatea colonului( Continutul de electroliti al solutiei nu produce sc$im"uri
electrolitice intestin-plasma( Macroolul B 000 este nederada"il, nemeta"oli!a"il de
flora intestinala, nea"sor"a"il din intestin si nu modifica parametrii "ioloici(
Indicatii: .reatirea colonului pentru e*plorarile endoscopice si radioloice ale
colonului, c$iruria colonului( Asiura o preatire rapida si comoda, fiind lipsit de
to*icitate si a%and toleranta e*celenta(
Contraindicatii: Alterari ra%e ale starii enerale 7des$idratare, insuficienta
cardiaca se%era8) afectiuni ale colonului, insotite de frailitatea mucoasei)
ileus6oclu!ie intestinala(
Interactiuni medicamentoase: Ciareea pro%ocata prin administrarea Fortrans
este suscepti"ila de a pertur"a a"sor"tia medicamentelor administrate simultan(
74
Ffecte secundare: Hreturi, %arsaturi semnalate la de"utul administrarii, rare si
rapid re%ersi"ile) sen!atie de "alonare(
.osoloie: Administrarea orala cu pana la 3 ore inaintea inter%entiei( Continutul
fiecarui plic se di!ol%a intr-un litru de apa( 2e administrea!a 3-B litri solutie Fortrans
in seara ce preceda e*plorarea, sau fractionat seara si dimineata( Administrarea
fractionata creste accepta"ilitatea si cantitatea inerata(
Forma de pre!entare: .udra pentru solutie "u%a"ila) cutie cu B plicuri(

?3 Flum+ol1 #u#!n#i o"+almica

Forma de pre!entare
F:QMF/1: 2 FADMI:A) 2usp( oft( 0,2U) Qn( oft( 0,1U) ct( 1 fl( 10 ml,
respecti% ct( 1 tu" A 7.-DF8
Indicatii :
Afectiuni inflamatorii ale sementului anterior al oc$iului precum si ale ane*elor
oc$iului, con+uncti%ite, "lefarocon+uncti%ite, -eratite oi -eratocon+uncti%ite, episclerite
si sclerite, dacriocistite, reactii postoperatorii(
Deactii ad%erse :
1ca!ional pot aparea sen!atii de arsura locala, iritatii, fenomene de
$ipersensi"ilitate indi%iduala la unul din componentele produsului(
Atentionari si precautii speciale :
In timpul tratamentelor prelunite se recomanda controlul frec%ent al tensiunii
intraoculare( Qtili!area prelunita ar putea produce laucom, le!iuni de ner% optic,
deficite de acuitate si de camp optic, formarea cataractei su"capsulare sau pot
contri"ui la sta"ili!area infectiilor oculare secundare cu patoeni eli"erati de tesutul
ocular(
Co!are si mod de administrare
2e instilea!a 1-2 picaturi colir in sacul con+uncti%al de 2-B ori pe !i( Qnuentul
se aplica in sacul con+uncti%al de 1-2 ori pe !i(
B3 SMECTA
Clasa farmacoterapica : A:/F AK21DKA,/F I,/F2/I,A:F
.re!entare farmaceutica :
.udra in plicuri pentru suspensie orala continand 3 diosmectita
dioctaedrica6plic, luco!a mono$idrat 0,EB 6plic, !a$arinat de sodiu E m6plic,
%anilina B m6plic 7cutii cu 10 si 30 plicuri8(

Actiune terapeutica :
2mectita, prin structura sa laminara si %asco!itatea ridicata, are o putere mare
de acoperire a mucoasei intestinale( Creste re!istenta "arierei de mucus prin
75
sporirea calitatii si cantitatii mucusului de la suprafata enterocitelor 7mucoprotectie
acti%a8( Fi*ea!a a!ele diesti%e( Deduce $ipersensi"ilitatea intestinala, restaurea!a
interitatea functionala a eritrocitelor( ,ormali!ea!a tran!itul intestinal fara a interfera
cu peristaltismul si fara modificarea %olumului scaunelor(

Indicatii :
Ciareea acuta a copilului 7se poate administra din prima !i de %iata8( Ciareea
acuta si cronica la adult( 2indromul colonului irita"il 7distensie, dureri a"dominale,
tul"urari de tran!it8(
Interactiuni medicamentoase
.roprietatile adsor"ante ale smectitei pot pertur"a a"sor"tia altor medicamente( 2e
recomanda administrarea la distanta de 2mecta a altor medicamente 7medie 2 ore8(
Deactii ad%erse :
Foarte rar, constipatie) tran!itul normal se %a relua dupa reducerea do!ei la
+umatate(
K3 D"ini-i un)un+l
Un)un+l sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele
sau pe mucoase, in scop terapeutic sau de protectie) sunt constituite din
e*cipienti 7"a!e de unuent8 in care se pot incorpora su"stantele acti%e(
Cenumirea de unuent pro%ine de la cu%antul latin ungo:ungere % a unge,care
suerea!a modul de aplicare a acestei forme farmaceutice(
L3 Da-i 7m!lu d B un)un+ .i d#crira ac-iunilor ac#+ora
13ARTR4ST4P CREMA
Compo!itie:
Apa, ulei mineral, liceril stearat 7si8 cetearet$-20 7si8 cetearet$-12 7si8 cetil-
alcool 7si8 cetil palmitat, alcool denaturat, cetil-alcool, liceril-stearat, luco!amin-
sulfat, metilsulfonilmetan 7M2M8, e*tract de Kos'ellia serrata, ulei de :inum
usitatissimum, metil-salicilat, mentol, camfor, poliacrilat de sodiu 7si8 octil-stearat 7si8
tridecet$-5, ulei de Juniperus communis, ulei de Fucal&ptus lo"ules, ulei de
tere"entina, uma *antan, metilcloroi!otia!olinona 7si8 metili!otia!olinona(
Indicatii:
.rodusul Ar+roS+o! Crma are o actiune "enefica prompta in ameliorarea
disfunctiilor articulare(Continutul "oat in su"stante acti%e im"unatateste circulatia
sanuina locala, tonifica structurile articulare si, simultan, contri"uie la ameliorarea
durerilor si a intepenirii articulatiilor, cu im"unatatirea considera"ila a mo"ilitatii
articulare(
Ffectele po!iti%e ale Ar+roS+o! Crma pot fi potentate prin folosirea in paralel
cu alte produse Artro2top, Artro2top .:Q2 si Artro2top pudra(
76
23 Vno+on1 )l
Compo!itie :
Helul contine ca principiu acti% tro*erutin in proportie de 2U, e*cipienti pana
la 100) mai contine conser%anti 7nipain, nipasol8(
.roprietati: /ro*erutinul este un orto-7-$idro*ietil8-ruto!id, un deri%at semisintetic de
rutin 7ruto!id8, care este rutino!idul 4%ercetolului( Acesta face parte din rupul
fla%onoi!ilor, deri%ati ai fenil"en!o-piranului( Hrupa fla%onoi!ilor contine pimenti
al"eni raspanditi in fructele si frun!ele %er!i ale plantelor( /ro*erutinul face parte din
rupa %itaminei ., %itamina permea"ilitatii( Conditionarea su" forma de el este cea
mai indicata pentru resor"tia cutanata(
Actiune terapeutica :
/ro*erutinul are actiune fa%ora"ila asupra %aselor sanuine mici
7capilarelor8, normali!and permea"ilitatea si diminuand frailitatea acestora( Deduce
rapid durerile, inflamatia in ca! de edem, precum si celelalte manifestari acute din
maladiile cronice %enoase sau cele de oriine traumatica 7entorse, contu!ii
musculare8(
Indicatii terapeutice: dureri si edeme ale mem"relor inferioare cau!ate de
"oli cronice ale %enelor sau de oriine traumatica( Ameliorarea durerilor cau!ate de
tratarea %aricelor cu in+ectii sclero!ante(
.rofila*ia si tratamentul %aricelor din timpul sarcinii( Afectiuni ale %enelor din diferite
reiuni ale corpului: $emoroi!i, fle"ite, trom"o-fle"ite superficiale, stari postfle"itice,
tul"urari trofice, dermite %aricoase( Fntorse, contu!ii musculare(
Deactii ad%erse :
.rodusul este in eneral "ine tolerat( :a persoanele foarte sensi"ile este
posi"ila aparitia urticariei sau a pruritului( In acest ca! se intrerupe aplicarea elului
si se informea!a medicul(
33 'ANE4CIN : un)un+
Compo!itie :
Kaneocin pudra6unuent: 1 contine: Kacitracin !inc: 2A0 QI, 2ulfat de
neomicina: A000 QI 7A m8(
.roprietati si actiune :
Kaneocinul este o com"inatie de anti"iotice e*clusi% pentru u! e*tern care contine
"acitracina si neomicina, anti"acteriene sinerice, cu o puternica acti%itate locala(
Kacitracina actionea!a in principal asupra ermenilor rampo!iti%i: 2treptococcului
$aemolitic, stafilococilor, Clostridiilor, Cor&ne"acterium dip$teriae cat si asupra
.nemonemiei pallidum si a cator%a ermeni ramneati%i) ,eisserii si <aemop$ilus
influen!ae( Fa actionea!a de asemenea si asupra actinomicetelor si fuso"acteriilor(
Indicatii :
Kaneocinul este acti% in toate infectiile pro%ocate de ermeni patoeni sensi"ili la
neomicina si6sau la "acitracina( Actiunea Kaneocinului unuent este intensificata de
un pansament( Kaneocin pudra: - Infectii "acteriene ale pielii de mica e*tindere, de
77
e*: <erpes simple*, <erpes !oster6%e!icule de %aricela, impetio contaios supurant,
ulcere infectate ale am"ei, ec!eme infectate, dermatite fesiere 7la nou-nascuti8
infectate cu "acterii( .re%enirea infectiilor om"ilicale la nou-nascuti( Cupa inter%entii
c$iruricale 7dermatoloice8 Kaneocin pudra poate fi utili!at ca ad+u%ant in inri+irea
postoperatorie 7e*ci!ii si cauteri!ari, tratarea raadelor, ruptura perineala,
episiotomie, rani si cicatrice supurante8( Kaneocin unuent: Infectii "acteriene focale
ale pielii: Furuncule, antra* 7dupa tratament c$irurical8, foliculita "ar"iei, foliculita
profunda, $idrosadenite supurati%e, periporite, perion&*is( Infectii ale pielii de
e*tindere limitata: Impetio contaios, ulcere infectate ale am"ei, ec!eme
secundare infectate, rani si taieturi infectate secundar, opariri cu apa fier"inte, arsuri,
operatii estetice si refe cutane 7de asemenea profilactic si pansamente cu unuent8(
Cupa inter%entii c$iruricale: Kaneocin unuent poate fi folosit ca ad+u%ant in timpul
inri+irii postoperatorii: Kaneocin unuent intins pe fese de tifon este eficient la
pacientii cu infectii sau rani 7e*( infectii ale canalului urec$ii e*terne, rani sau escare
c$iruricale8(
Ffecte secundare :
In aplicatii e*terne, pe piele, mucoase si rani, Kaneocinul este in eneral
"ine tolerat( Dar pot aparea descuamari, uscaciunea pielii, conestia teumentelor
pielii si prurit( Aplicat in dermato!e cronice 7e*( dermato!e conesti%e8 si otita medie
cronica, Kaneocinul fa%ori!ea!a sensi"ili!area %is-a-%is de un mare numar de diferite
su"stante, printre care si neomicina( Aceasta se poate manifesta prin raspunsul sla"
la tratament( In anumite situatii pot aparea reactii alerice( Aleriile ce se manifesta
su" forma de ec!eme de contact sunt e*trem de rare( Aleria la neomicina se
asocia!a, in apro*imati% A0U din ca!uri, cu o cross-alerie cu celelalte anti"iotice din
clasa aminolico!idelor( :a pacientii cu le!iuni e*tinse ale pielii se %or a%ea in %edere
a"sor"tia Kaneocinului si urmarile ei 7e*( le!iuni %esti"ulare si co$leare,
nefroto*icitate si "loca+ neuromuscular8(
Interactiuni 7ca urmare a a"sor"tiei sistemice8
In ca!ul a"sor"tiei sistemice, administrarea simultana de cefalosporine sau de alte
aminolico!ide poate potenta nefroto*icitatea( Folosirea simultana de diuretice, ca
acidul etacrinic sau furosemid, poate ara%a de asemenea oto- si nefroto*icitatea( :a
pacientii care primesc narcotice, aneste!ice sau rela*anti musculari, a"sor"tia
Kaneocinului poate potenta "loca+ul neuromuscular(
B3 Final)on Un)un+
Compo!itie si Mod de Am"alare
Qnuent care contine pentru un ram B m noni%amid i 2A m nico"o*il(
/u" cu 20 rame(
Indicatii :
Artrita, dureri reumatice la ni%elul articulatiilor si musc$ilor) le!iuni produse in
practicarea sportului, contu!ii si lu*atii, dureri musculare cau!ate de supraefort)
lum"ao, ne%rita, sciatica, "ursita i tenosino%ita) pentru tratament re%ulsi% local n
tul"urarile circulatorii periferice(
Finalon unuent contine doua su"stante %asodilatatoare cu acti%itate
accentuata( 1 cantitate mica de produs reali!ea!a la ni%elul teumentului un efect
local intens re%ulsi% si de incal!ire( Aceasta reactie se instalea!a in decurs de cate%a
minute dupa aplicarea Finalon-ului, efectul ma*im manifestandu-se in 20 - 30 de
78
minute( 2e produce o crestere a iriarii cu sane atat a pielii, cat si in profun!ime in
tesuturile su"iacente( Curerile reumatice, contu!iile, efortul muscular sau
traumatismele produse prin acti%itati sporti%e sau alte situatii similare sunt ameliorate
prin caldura si cresterea aflu*ului sanuin determinate de unuent(
Contraindicatii :
<ipersensi"ilitate cutanata( Finalon nu tre"uie aplicat pe rani, pe pielea
iritata sau cu alte le!iuni(
A%ertismente, precautii: Caca Finalon a+une pe mucoase 7oculara, na!ala,
"ucala, anala sau %ainala8, se percepe o sen!atie de arsura de!area"ila, dar
nepericuloasa( .acientii cu o piele sensi"ila nu tre"uie sa fac "aie sau dus fier"inte
inainte sau dupa administrarea Finalon-ului(
A3 Ul+ra!roc+ un)un+
Compo!itie: 1 unuent contine 0,@2 m fluocortolon-21-pi%alat, 0,@A m
fluocortolon-21-$e*anoat si A m cinc$ocain$idroc$lorid(
! 2u"stan#ele acti%e sunt pi%alat de fluocortolon, caproat de fluocortolon i
clor$idrat de cincocain( Qn ram unuent rectal con#ine pi%alat de fluocortolon
0,@1; m, caproat de fluocortolon 0,@BA m i clor$idrat de cincocain A m(
- Celelalte componente sunt: octildodecanol, ulei de ricin, ulei de ricin
$idroenat, monoricinoleat de macrool B00, ulei de citrice i trandafiri(

Indicatii: <emoroi!i, fisuri anale superficiale, inflamatii rectale(
Ffecte secundare: In ca!uri rare pot aparea reactii alerice locale( :a o
folosire indelunata 7peste B saptamani8, nu se e*clud modificari locale ale
teumentului 7cum ar fi atrofia teumentului8(
M3 D"ini-i #u!o*i+oarl
Su!o*i+oarl sunt preparate farmaceutice solide, care contin do!e unitare din
una sau mai multe su"stante acti%e) sunt destinate administrarii pe cale
rectala,%ainala si uretrala(
2S3 Da-i 7m!lu d B #u!o*i+oar .i d#crira ac-iunilor ac#+ora
13Proc+o:@l=/nol #u!o*i+oar
Compo!itie:
Fiecare supo!itor contine B00 m tri"enosid, o su"stanta sintetica acti%a
apartinand lucofurano!idelor si B0 m lidocaina( 100 crema contine A tri"enosid
si 2 lidocaina clor$idrat( Conser%anti: Metilpara"en 7F 21;8 si propilpara"en 7F
2158(
.roprietati6efecte:
.rocto-Hl&%enol determina diminuarea prompta a simptomelor $emoroi!ilor
7durere, usturime, prurit, tensiune8, care apar datorita inflamatiei secundare a reiunii
79
anale( Acti%itatea terapeutica a .rocto-Hl&%enol la pacientii cu $emoroi!i este
atri"uita capacitatii acestuia de a reduce permea"ilitatea capilara si de a creste
tonusul %ascular( In plus, are efect antiinflamator local si actiune antaonista asupra
unor su"stante endoene care au rol de mediatori ai inflamatiei si durerii( :idocaina
continuta de .rocto-Hl&%enol ra"este atenuarea simtomatoloiei(
Farmacocinetica:
A"sor"tie: Apro*( 20U din tri"enosidul continut in crema se a"soar"e prin
piele( Kiodisponi"ilitatea sistemica a tri"enosidului este de 30U din cea o"tinuta prin
administrarea orala a acestuia 7su" forma de capsule8( 0arful concentratiei
plasmatice de 1 6ml 7tri"enosid si meta"oliti8 se o"tine la 2 ore dupa administrarea
unui supo!itor 7B00 m tri"enosid8( Meta"olism si eliminare: /ri"enosidul se
meta"oli!ea!a intens si se e*creta urinar 7dintr-un supo!itor, 20-2EU din tri"enosid
se elimina su" forma de meta"oliti8( Cantitatea de lidocaina continuta de .rocto-
Hl&%enol a"sor"ita nu e*ercita nici un fel de efect asupra cordului(
Indicatii:
.ana la disparitia semnelor acute, crema sau 1 supo!itor tre"uie aplicate
dimineata si seara( Qlterior, se poate continua tratamentul printr-o sinura aplicare
!ilnica( 30 crema sunt suficiente pentru 20-30 de aplicatii(
Deactii ad%erse:
.rocto-Hl&%enol este "ine tolerat( In ca!uri i!olate pot aparea sen!atie usoara
de arsura, durere, cresterea motilitatii intestinale dupa administrarea cremei sau
supo!itoar
23 IND4METACIN1 #u!o*i+oar

Compo!itie : Indometacin A0 m6supo!itor(
Indicatii: In fa!ele acti%e ale urmatoarelor afectiuni inflamatorii: .oliartrita
reumatoida( Co*artro!a ( Artro!a ( 2pondilartrita anc$ilopoetica( Afectiuni
a"articulare( Cri!a de uta( 2e mai poate administra in lum"ao, in c$iruria dentara
pentru tratarea inflamatiilor, in dismenoreea primara pentru tratarea durerii si a
simptomelor asociate(
Actiune terapeutica : Indometacinul este un antiinflamator nesteroidian, deri%at
al acidului indolacetic, a%and si proprietati anale!ice si antipiretice(
Fste un in$i"itor puternic al sinte!ei prostalandinelor, principalii mediatori ai
inflamatiei( Actiunea lui se e*plica prin scaderea concentratiei de prostalandine la
ni%el periferic ( Indometacinul nu actionea!a asupra etioloiei afectiunii, ci asupra
simptomelor inflamatorii determinate de aceasta(
Farmacocinetica: 2e a"soar"e rapid la ni%elul mucoasei rectale 7a"sor"tia
fiind mai rapida decat din formele orale8, dar cantitatea a"sor"ita este usor mai
sca!uta( In practica, dupa incercari clinice, s-a constatat o a"sor"tie de ;0-@0U(
A"sor"tia nu este modificata de %arsta( /impul de in+umatatire %aria!a intre 2,5 si
11,2 ore) trece in lic$idul sino%ial, reali!and concentratii mari , in placenta, in laptele
matern, in tesutul cere"ral si in sali%a ( :earea de proteinele plasmatice este in +ur
80
de @0U( 2e reaseste in plasma ca atare si su" forma de meta"oliti necon+uati( 2e
e*creta renal si "iliar 7indometacin si meta"oliti8( F*cretia renala descreste odata cu
%arsta(
Contraindicatii : Alerie la indometacin( :a pacientii carora acidul acetilsalicilic si
alte antiinflamatoare care in$i"a prostalandin sinte!a le pro%oaca reactii alerice,
manifestate prin cri!e acute de astm, urticarie, rinita alerica( Dectita si $emoraie
rectala recenta( 2arcina si alaptare ( Insuficienta renala sau $epatica ra%a(
Deactii ad%erse: .roduce relati% frec%ent cefalee, ameteli, anore*ie, iritatie
rectala si reactii alerice: cri!a de astm, urticarie, eruptii cutanate( Au fost semnalate
ca!uri i!olate de $epatita , lomerulonefrita si reactii $ematoloice 7leucopenie,
trom"ocitopenie , anemie aplastica si c$iar aranulocito!a8( /ul"urari oftalmoloice(
Interactiuni medicamentoase: Administrarea simultana a indometacinului cu
produsele urmatoare necesita o supra%e$ere riuroasa a starii clinice si "ioloice a
pacientului: Anticoaulante : poate accentua efectul anticoaulantelor orale si pe cel
al $eparinei 7cresterea riscului $emoraic prin in$i"area functiei plac$etare8( Cand
asocierea cu anti%itaminele I este necesara, tre"uie urmarit indicele de protrom"ina(
2ulfamide $ipolicemiante: poate antrena o crestere a efectului $ipolicemiant al
sulfamidelor 7deplasarea learii lor de proteinele plasmatice8( :itiu: poate creste
litemia, uneori pana la praul to*ic( Caca asocierea este necesara, tre"uie
supra%e$eata litemia, pentru a adapta posoloia litiului( Metotre*at: indometacinul
este suscepti"il de a creste to*icitatea $emolitica a metotre*atului( Ciuretice: poate
diminua acti%itatea diureticelor 7efectul antidiuretic si anti$ipertensi%8( .oate pre!enta
efecte sinerice cu ticlopidina 7marirea acti%itatii antiareante plac$etare8) daca
asocierea este necesara tre"uie sa se urmareasca timpul de sanerare( Asociat cu
celelalte AI,2 , mareste riscul ulceroen si $emoraic( .oate scadea acti%itatea
"eta-"locantelor si in$i"itoarelor en!imei de con%ersie 7efectul anti$ipertensi%8(
33 PARACETAM4L1 #u!o*i+oar
Compo!itie: .aracetamol suari: 12A m paracetamol6supo!itor( .aracetamol
copii : 2A0 m paracetamol6supo!itor(
Indicatii terapeutice: /ratamentul simptomatic al afectiunilor fe"rile si6sau
dureroase(
Actiune terapeutica : 2u"stanta cu actiune anale!ica asemanatoare cu a
fenacetinei si cu efect antipiretic apropiat de al salicilatilor, paracetamolul actionea!a
asupra centrilor termorelatori din sistemul ner%os central, determinand o pierdere
mai accentuata de caldura prin %asodilatatie cutanata( Ffectul anale!ic are, de
asemenea, un mecanism central, fiind influentate durerile de intensitate medie( ,u
are actiune antiinflamatoare si nu este antiareant plac$etar(
Farmacocinetica: Are a"sor"tie prelunita pe cale rectala( Kiodisponi"ilitatea
este compara"ila cu cea a formelor administrate pe cale orala( 2e distri"uie rapid in
mediile lic$ide si se leaa sla" de proteinele plasmatice( /impul de in+umatatire
81
"ioloic este de ordinul a B-A ore( .icul plasmatic este atins in 2-3 ore( Meta"oli!area
$epatica urmea!a doua cai ma+ore, iar eliminarea renala are loc su" forma de
lucurono-con+uati 750-;0 U8 si su" forma de sulfocon+uati 720-30 U8) mai putin de
AU se elimina su" forma nesc$im"ata( 1 cantitate mica este transformata prin
inter%entia citocromului .BA0 intr-un meta"olit ce sufera o con+uare cu lutationul( In
ca!ul into*icatiilor masi%e, cantitatea acestui meta"olit este crescuta( Cupa toate
datele recente, se pare ca meta"olismul paracetamolului nu este modificat in ca! de
insuficienta $epatica(
Deactii ad%erse: .aracetamolul este "ine tolerat la do!e terapeutice( Deactiile
de $ipersensi"ilitate sunt foarte rare( Au fost descrise totusi ca!uri de
trom"ocitopenie , pancitopenie si leucopenie asociate tratamentului cu paracetamol(
Co!e masi%e 712A-2A0 m6-6!i8 pro%oaca necro!a $epatica(
B3 '+adin1 #u!o*i+oar /a)inal
Compo!itie
Fiecare o%ul contine 200 m de poli%inil-pirolidona 7.0.-iodine comple*8(
Actiune terapeutica
"etadina este un aent antimicro"ian cu spectru lar 7"actericid, %irucid, funicid,
proto!oicid8(
Indicatii
%ainite acute si cronice, infectii mi*te, specifice si nespecifice 7Hardnerella,
tric$omonas, Candida8( .reatirea preoperatorie in inecoloie(

Contraindicatii
Alerie la iod, $ipertiroidie, dermatita $erpetiforma Cu$rin, inaintea tratamentului cu
iod radioacti%( 2e %a e%ita administrarea dupa a treia luna de sarcina si in perioada
alaptarii, e%entual doar in urma aprecierii indi%iduale si su" supra%e$ere medicala(
.recautii
In patoloiile tiroidiene, in special in $iperfunctiile su"clinice, si la persoanele in
%arsta, Ketadine poate fi folosit doar su" supra%e$ere medicala
Deactii ad%erse
In ca! de sensi"ilitate la iod, uneori iritatii locale cu caracter tran!itoriu(
A3 MACMIR4R C4MPLE0 BSS1 #u!o*i+oar /a)inal

Indicatii : /erapia poli%alenta a afectiunilor %ul%o-%ainale datorate
microoranismelor patoene: Candida , /ric$omonas si "acteriilor(
.re!entare farmaceutica: Qnuent continand la 100 : 10 nifuratel si B 000
000 Q(I( nistatin 7tu" de 30 8) supo!itoare %ainale continand: A00 m nifuratel, 200
000 Q(I( nistatin, e*cipienti 7cutie cu 12 "uc(8(
Actiune terapeutica : Macmiror comple* este re!ultatul asocierii dintre ,ifuratel
si ,istatin( ,ifuratel este un c$imioterapic de sinte!a, cu o intensa si eficace acti%itate
82
tric$omonicida, anti"acteriana si micostatica) efectul sau poli%alent permite tratarea
si pre%enirea %ainitelor de etioloie mi*ta, spre deose"ire de tratamentul specific al
tricomonia!ei, care fa%ori!ea!a declansarea ulterioara a mico!elor( ,istatin este un
anti"iotic "ine cunoscut, cu acti%itate funicida mai ales asupra micetelor, din enul
Candida ( Fficacitatea si a"senta to*icitatii produsului au incura+at %asta sa utili!are
clinica, in special in aplicatii locale( Asocierea dintre ,ifuratel si ,istatin permite
o"tinerea unui Mefect antifunic totalM si initierea unui tratament poli%alent al
%ainitelor, care poate asiura eliminarea aentilor patoeni responsa"ili 7Candida
a(, /ric$omonas %( si "acterii8 si restaurarea mediului fi!ioloic %ainal( 2copul este
pre%enirea recidi%elor dupa %indecarea aparenta a infectiei initiale(
223 Car #un+ !ro!ri+$-il !r!ara+lor o"+amolo)ic con"orm FR0
Conform FDa preparatele oftalmoloice au urmatoarele proprietati :
- aspect : picaturile pentru oc$i-solutii apoase sau uleioase tre"uie sa fie
limpe!i, practic lipsite de impuritati mecanice(.icaturile pentru oc$i-suspensii pot
pre!enta un usor sediment redispersa"il prin aitare)
- p<-ul se determina potentiometric)
- marimea particulelor : se determina prin e*aminarea la microscop a unei
mase de preparat care contine apro*imati% 10 m su"stanta acti%a suspendata
intinsa in strat su"tire pe o lama @0U din particulele e*aminate tre"uie sa pre!inte un
diametru de cel mut A0 gm)
- masa totala pe recipient : se determina prin cantarirea indi%iduala a
continutului din !ece recipiente(Fata de masa declarata pe recipient se admit
a"aterile procentuale pre%a!ute in ta"elul din FDa )
- do!area, se efectuea!a conform pre%ederilor din monorafia respecti%a )
- sterilitatea, se procedea!a conform pre%ederilor de la YControlul sterilitatiiT(
83
84

Caiet Practica Anul II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Practica Anul II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de practic pentru anul II asistent medical de farmacie

Anul II Asistent Medical de Farmacie

S-ar putea să vă placă și