Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Este o coborre executat pe linia pantei sau pe o direcie paralel cu linia pantei.
Mecanismul tehnic
Schiurile cu vrfurile la acelai nivel i paralele, la o deprtare de 20-30 cm. unul de
cellalt, sunt egal ncrcate i aezate pe toat talpa. Greutatea este egal repartizat pe toat
lungimea schiurilor.
Articulaiile gleznelor, genunchilor i oldurilor uor flexate. Bustul uor nclinat spre
nainte, spatele rotunjit i umerii relaxai. Braele uor deprtate i spre nainte, coatele
flexate, iar pumnii in beele orientate oblic spre napoi. Privirea ndreptat la 20-30m. spre
nainte. Poziia pe schiuri, trebuie s fie ct mai natural, supl i echilibrat.
Schiul descrcat se ridic i se orienteaz spre deal, sub un unghi de deprtare al
vrfurilor mai mare sau mai mic. Se continu alunecarea pe schiul din vale, iar membrul
inferior din vale se flexeaz progresiv. Printr-o mpingere energic pe schiul din vale, care e
aezat pe muchia din deal, se proiecteaz ntregul corp pe schiul din deal, care este repus pe
zpad. Schiul din vale se ridic rapid i aduce paralel cu cellalt pe noua direcie. Trecerea
greutii pe schiul din deal este nsoit de o uoar avntare a corpului. Aceasta nlnuire de
micri se repet pn cnd se realizeaz o ocolire complet sau o oprire.
Coborrea oblic
Este o coborre executat pe o direcie oblic fa de linia pantei.
Mecanismul tehnic
Schiurile paralele i apropiate, schiul din deal mai nainte (10 cm.). Schiurile sunt
orientate pe muchiile superioare, n raport cu nclinaia pantei i consistena zpezii, prin
ducerea genunchilor spre deal. Greutatea corpului mai mult repartizat pe schiul din vale.
Articulaiile gleznelor, genunchilor i oldurilor sunt flexate. Bustul uor rsucit spre vale,
nclinat spre nainte, cu umarul din vale mai cobort dect cel din deal.
Genunchii i bazinul se duc spre deal, ntregul corp adoptnd o poziie arcuit. Braele
sunt uor flexate, deprtate lateral i spre nainte, braul din deal este cu pumnul la nivelul
oldului, iar cel din vale este cu pumnul mai jos i uor scos nafar. Privirea este orieatat pe
direcia de deplasare, la 20-30m.
- face legtura ntre turiti i serviciile auxiliare necesare pe durata cursului de schi
(cabinet medical, mijloace de urcare abonamente, ateliere de nchirieri, ntreineri materiale
de schi, etc.);
- face instruirea grupului n vederea cunoaterii msurilor de prevenire a accidentelor
precum i a regimului de exploatare a prtiilor;
- organizeaz ntlniri n vederea omogenizrii grupului.
Stabilirea regimului zilnic se face innd cont de particularitile grupului:
A.
Program zilnic:
- Ora 7 - deteptarea i activarea
- Ora 8 - igiena personal i pregtirea pentru mas
- Ora 9 - micul dejun
- Ora 10-13 - lecii de schi la prtie cu o pauz la jumtatea intervalului pentru ceai
i dulciuri
- Ora 13 - alimentaie uoar la prtie (sneak-bar, fast-food)
- Ora 14-16 - lecii de schi
- Ora 16 - ntoarcerea la caban i program de igien corporal
- Ora 18 - mas consistent (3 meniuri)
Asocierea copiilor ntre 9-14 ani nu este ntmpltoare ei avnd la aceste vrste,
aceleai tendine i preocupri, respectndu-se reciproc.
C.
Adolescenii ntre 15-20 ani reprezint cea mai sensibila i dificil categorie de
vrst. Acest fapt presupune din partea profesorului (instructorului, monitorului) o experien
pedagogic, mult tact, discreie, afectivitate i fermitate.
Program zilnic:
- Ora 7 - deteptarea i activarea
- Ora 8 - igien personal i pregtirea pentru mas
- Ora 9 - micul dejun
- Ora 10-13 - lecii de schi la prtie
- Ora 13-14 - program liber pentru servirea unei mese uoare
- Ora 14-17 - lecii i schi liber la prtie
- Ora 17 - ntoarcerea la caban
- Ora 19 - mas consistent (3 feluri)
- Ora 20 - program liber sau organizat n funcie de opiunea tinerilor
- Ora 23 - program de somn.
La un stagiu pe zpad de 7 zile se acord la mijlocul perioadei o dup-mas liber iar
la unul de 10 zile se acord dou dup-mese libere pentru refacere dup efort.
D.
Indiferent de deciziile turitilor n programul lor liber, agentul de turism este obligat s
supravegheze i s cunoasc micarea celor din grup, ca o msur de prevenire i anihilare a
unor evenimente posibile neplcute, n contact cu societatea din jur.
La ncheierea stadiilor pe zpad se vor organiza, cu toate grupurile, concursuri
specifice de schi alpin (cu premii, diplome, stimulente) n vederea evalurii nivelului tehnic
atins de cursani i n vederea stimulrii i atragerii lor n practicarea schiului. Aceste aciuni
turistice i de agrement se vor ncheia cu seri festive.