ANUL IV Medicin Dentar

An univ. 2013-2014
semestrul II

PEDODONIE
CURS 3

Particularitile morfologice i de structur ale DT.

Rezorbia fiziologic a rdcinii dinilor temporari.
Particularitile morfologice i de structur ale dinilor temporari
Dinii temporari se deosebesc de dinii permaneni prin numr, dimensiune, form, culoare i
structur.
Dentiia temporar cuprinde un numr de dini mai mic dect cel al dentiiei permanente, 20
de dini temporari, cte 10 pe fiecare arcad. Seria dentar este format din 4 dini incisivi, 2
canini i 2 molari pe fieacare arcad.

Dimensiune - dinii temporari sunt mai mici, talia lor este cu o treime mai redus
dect talia dinilor permaneni.

Forma - Dinii temporari sunt mai scuri i globuloi. Forma coroanelor este mai
rotunjit prezentnd o strangulaie la nivelul coletului datorit terminrii smalului n
mod brusc, coroana este mai ngust, acest fapt contribuie la punerea diagnosticului
de dinte temporar. Forma molarilor este globuloas, cu o proeminen mezio
vestibular cervical; aceast proeminen este mai accentuat la primul molar
inferior - tuberculul Zukerkandel.

Culoare - Culoarea dinilor temporari este alb - albstruie, datorit smalului foarte
subire i opac.

Structura

Rezistena esuturilor dentare este mai sczut, stratul de smal i de dentin este mult mai
subire dect la dinii permaneni. Smalul are o grosime uniform pe toat suprafaa dintelui
(1 - 1, 5 - 2 mm); camerele pulpare ale dinilor temporari par mai voluminoase dect la dinii
permaneni, iar canaliculele dentinare mai largi; coarnele pulpare sunt mai proeminente i
mai ascuite dect forma cuspizilor dinilor temporari; cornul pulpar mezio - vestibular este
cel mai apropiat de o suprafa.
Rdcinile dinilor temporari au o culoare mai albicioas i sunt mai delicate; ele sunt astfel
orientate nct s existe loc i pentru dini permaneni de nlocuire. Rdcina frontalilor
1

prezint o uoar curbur ctre vestibular astfel nct in concavitatea oral a rdcinii este
gzduit mugurele frontalului de nlocuire; la pluriradiculari rdcinile sunt mult mai
divergente i intre ele se afl mugurele premolarului permanent de nlocuire i exist
pericolul c n caz de extracie precoce s se lezeze mugurele dintelui permanent; divergena
rdcinilor este foarte pronunat astfel nct perimetrul rdcinilor este mai mare dect cel al
coroanei; ctre zona apical rdcinile se adun.

Smalul dentar, subire i cu grosime uniform, prezint un strat superficial de smal

aprismatic (care nu a avut timp suficient s se matureze); prezena acestui strat are implicaie
direct clinic atunci cnd se folosete tehnica de demineralizare acid in cazul obturaiilor
fizionomice (se face demineralizare timp de 2 minute).
Dentina dinilor temporari prezint canicule dentinare mai numeroase, cu un diametru mai
mare ctre jonciunea smal - dentin; sunt mai puin numeroase i au un diametru mai mic
ctre contactul cu camera pulpar i ca urmare progresiunea cariei se face mai repede.
Cercetrile fcute de francezi arat c dup iceperea resorbiei radiculare apar modificri in
structura mineral a dentinei.
Cementul radicular este subire, stratul de celule este redus. Grosimea cementului radicular
este mai mic dect la dinii permaneni.
Legtura dintre smalul coronar i cementul radicular se face astfel:
- in 60% din cazuri cementul radicular acoper smalul coronar;
- in 10% din cazuri smalul coronar acoper cementul radicular;
- in 30% din cazuri dentina este dezgolit (intre smalul coronar i cementul radicular i
cementul radicular exist un spaiu).
Mineralizarea acestor dini este deficitar postnatal, evideniindu-se linia neonatal care trece
prin punctele de contact ale molarilor i zona coletului la nivelul incisivilor. Aceast linie
neonatal face separaia dintre mineralizarea prenatal i cea postnatal. Datorit
mineralizarii mai reduse, i a volumului mare a camerei pulpare capacitatea de aprare
pulpar este foarte redus.

Sursa: Enamel Defects of Human Primary Dentition as Virtual Memory of Early Developmental Events
Asl Aminabadi N, Ghertasi Oskouei S, Pouralibaba F, Jamali Z, Pakdel F - J Dent Res Dent Clin Dent Prospects (2009)

Pulpa dinilor temporari Cnd dinii temporari i-au nchis apexul i devin funcionali
structura pulpei este asemntoare cu a dinilor permaneni. Pe msur ce dintele temporar
mbtrnete in pulpa se instaleaz modificri regresive, cu att mai intense cu ct resorbia
radicular este mai avansat.

Caracterele individuale ale dinilor temporari

Primele aspecte ale dezvoltrii morfologice ale dinilor temporari au loc n
aproximativ a 11 sptmn de via intrauterin odat cu apariia incisivilor centrali.
Incisivii laterali ncep s dezvolte caracteristici morfologice n sptmnile 13 - 14 de via
intrauterin iar caninii n sptmnile 14 -16. Mineralizarea acestora se realizeaz astfel:
incisivul central sptmna 14, incisivul lateral n sptmna 16 iar caninii n sptmna 17.
Molarii temporari pot fi observai macroscopic la 12 sptmni i jumtate de via
intrauterine iar mineralizarea coronar a acestora ncepe la aproximativ 15 sptmni i se
finalizeaz la 34 de sptmni. Molarul al doilea se contureaz n aceeai perioad cu primul
molar (Ash MM, 1993).
A. INCISIVII TEMPORARI
1. Trsturi de grup:
-

Sunt n numr de 8 (4 superiori i 4 inferiori), poziii: 1 sau 2 de la linia median;

Forma coronar asemntoare celor permaneni,dar dimensiuni mult mai reduse;
forma coronar este mult mai constant, iar variaiile de dimensiuni ale lateralilor sunt
extrem de rare.
Pe faa oral: - cingulum mai puin accentuat;
Faa vestibular este uor convex, iar cea palatinal este concav;
Marginea incizal este neted, unghiul mezial este mai ascuit iar cel distal mai
rotunjit;
Centralii inferiori au unghiuri inegale;
Incisivii temporari nu prezinta lobi de crestere;
Camera pulpara : voluminoasa in raport cu dintele, are forma de evantai cand este
privita dinspre vestibular, zona de pulpa mezio-vestibulara este foarte aproape de
suprafata;
Radacini : monoradiculari, in zona apicala, radacina prezinta o inclinare spre V si D in
concordanta cu deplasarea intraosoasa a succesionalilor, exista un singur canal
radicular larg, ovalar , care se termina cu foramenul apical larg.

2. Caractere individuale:
3

Incisivul central superior

-

diametrul mezio - distal al coroanei este mai mare sau egal cu nlimea cervicoincizal a coroanei
muchia incizal este aproape dreapt chiar nainte ca abrazia sa devin evident dar
are i o uoar ascenden spre distal, prezint creste cervicale vestibulare i
palatinale, unghiul mezio-incizal este drept iar cel disto-incizal este rotunjit
liniile de dezvoltare nu sunt de obicei evidente pe coroan; astfel suprafaa vestibular
este neted
pe suprafaa lingual sunt creste marginale bine definite i un cingulum distinct, ce se
extinde pn aproape de muchia incizal
rdcina este conic, nclinat cu apexul ctre distal i convexitatea ctre vestibular
zona apicala se termin cu numeroase canale accesorii.

Incisivul central inferior:

- cei mai mici dinti din dentiia temporar;
- coroana are mai puine angulaii i un aspect simetric;
- zona mezial a camerei pulpare este cea mai superficial unde se deschide cp precoce
de carie sau terapeutic
- creste marginale i cingulum atenuate coroana lor clinic este mai lung n sens
incizo-cervical fa de mezio-distal
- unghiuri incizale simetrice;
- Rdcina este mai rotunjit dect a omologului permanent i este nclinat distal i
este de aproximativ doua ori mai lunga decat coroana.

Incisivul lateral superior

- forma incisivului maxilar lateral este similar celui central, dar coroana este mai mic
pe toate dimensiunile.
- marginea incizala este neted, cu unghiul disto-incizal mai rotunjit dect la incisivii
centrali
- lungimea cervico-incizal a coroanei este mai mare decat diametrul mezio distal
4

cingulum-ul este mai puin proieminent i nu prezintniciodat foramen coecum

rdacina are aceeasi forma cu a centralului, dar este mai lunga comparativ cu coroana.

Incisivul lateral inferior

- Forma incisivului lateral mandibular este similara celui central mandibular dar este
mai mare in toate dimensiunile cu exceptia dimensiunii vestibulo-linguale.
- Fata linguala poate prezenta o concavitate mai pronuntata intre crestele marginale.
Cingulum mai proieminent dect IC inferior.
- Marginea incizal este uor nclinat spre distal.
- Rdcina mai lung dect IC inferior.

B. CANINII TEMPORARI
1. Trsturi de grup:
- Sunt n numr de 4, 2 superiori si 2 inferiori; pozitie 3 pe arcad;
- Au forma clasic de canin cu coroane mai mici i mai globuloase i un cuspid agresiv
pn la 4-5 ani cnd apare abraziunea fiziologic;
- Dupa 4-5 ani, caninul devine globulos, scurt, fr cuspid;
- Prezint un cuspid ascuit ce se abrazeaz n timp, cu 2 pante cuspidiene de obicei
inegale; La caninul superior este mai afectata de abraziune panta M, iar la caninul
inferior este mai afectata panta D;
- Prezint creast longitudinal pe feele vestibular i oral;
- Fata orala: - cingulum, ce se continua spre incizal cu o creasta de smalt ce imparte
suprafata orala in 2 suprafete concave;
- Camera pulpar este voluminoasa, are forma romboidala i prezint un singur corn
pulpar, care se continu treptat, fr nici o constricie cu canalul radicular.
5

Caninii sunt dinti monoradiculari, au radacina de 2 ori mai lunga decat coroana, iar in
zona apicala aceasta este inclinata spre distal.

2. Caractere individuale:
Caninul superior/maxilar
- are o form mai mult sau mai puin simetric care se termin cu un cuspid ascuit i
este mai mare decat caninul inferior;
- prezint o proeminen cervical vestibular pronunat, urmat de o constricie a
marginii cervicale
- faa oral, foarte convex, prezint un cingulum bine dezvoltat i dou creste, una
mezial i una distal. De la cingulum pornete o creast longitudinal spre vrful
cuspidului.
- Pe faa vestibular este o creast similar, care unete vrful cuspidului cu
proieminena de la colet.
- Existena acestor dou creste longitudinale mparte coroana conic a caninului n
patru suprafee netede, astfel nct, privit dinspre incizal, coroana are forma unui
romb cu unghiurile rotunjite.
- prezint pante cuspidiene destul de evidente - panta mezial a cuspidului este de
obicei mai mare dect panta distal; pe msur ce copilul crete se abrazeaz astfel
nct mezial apare o faeta de uzur.
- varful cuspidului se abrazeaza frecvent i permite o diferentiere ntre canin
temporar/canin permanent;
- rdcina, nclinat spre distal, este de dou ori mai lung dect coroana iar pe seciune
are form triunghiular ale crei suprafee sunt: vestibular, vestibulo-palatinal i
disto-palatinal.
A.
B.
C.
D.
E.

vestibular
lingual
marginea incizal
mezial
distal

Camera pulpar

n literatura de specialitate au fost descrise cteva cazuri de canini superiori cu dou

rdcini. De obicei, interesarea este bilateral i n aceeai msur la ambele sexe i nu se
asociaz cu alte anomalii dentare. (Rodica Luca, Pedodonie vol. I, Ed. Cerma Bucureti,
2003, pg. 127)

Caninul inferior/mandibular:
- forma caninului mandibular este similar celui maxilar, dar cu cteva excepii;
- mult mai mic i mai puin voluminos dect caninul superior, deoarece crestele
cervicale, vestibular i oral sunt mai puin pronunate;
- mai nalt i mai ngust;
- creasta longitudinal lingual este foarte puin pronunat sau chiar absent astfel
nct suprafaa oral este concav, singura sa convexitate fiind dat de cingulum;
- marginea incizal prezint doi versani cu pante inegale, panta distal a cuspidului
este mai mare dect cea mezial iar pe msur ce copilul crete se abrazeaz astfel
nct distal apare o faet de uzur.
- rdcina, pe seciune, are acelai aspect triunghiular rotunjit, ca i caninul superior, i
este nclinat spre distal i uor vestibular.

n cazuri foarte rare s-au descris canini cu dou rdcini, frecvena fiind mai sczut dect la
caninii superiori.
C. MOLARII TEMPORARI
1. Trsturi de grup:
- sunt mai mici dect cei permanenti;
- diametrul M-D mai mare dect al premolarilor care i nlocuiesc;
- au ntre 3 si 5 cuspizi cu anuri intercuspidiene care se prelungesc pe faa vestibular
i oral printr-un ant scurt i puin adnc i se termin cu o gropi (M2);
- suprafeele vestibulare i orale coronare sunt convergente spre ocluzal, ncepnd de
deasupra curburii cervicale, astfel perimetrul suprafeei ocluzale fiind mai mic. n
general suprafaa vestibular este mai convergent dect cea oral, aspect mai evident
la primul molar inferior;
- prezint numeroase canalicule accesorii n podeaua camerei pulpare;
- rdcinile sunt divergente i pornesc direct de sub coroan;
- sunt pluriradiculari, avnd 2 i 3 rdcini cu 3-4 canale;
- ntre rdcini se gsesc mugurii dinilor succesionali;
- rdcinile sunt lungi i subiri cu pereii radiculari subiri;
- canalele radiculare sunt nguste i sinuoase, adesea sub form de panglic;
- orificiile de ptrundere n canalele radiculare sunt dispuse n mod constant la periferia
podelei camerei pulpare;

2. Caractere individuale:
Primul molar superior/maxilar
- poate avea aspect de molar sau de premolar
- proeminena mezio - vestibulara la colet este mai puin pronunata dect la molarul 1
inferior.
- faa mezial este mai lata dect faa distal
- camera pulpar va avea attea coarne cai cuspizi exista
- prezint 3 rdcini - 2 rdcini orientate vestibular i una orientata palatinal;
- cele 2 rdcini vestibulare pot fi sudate, alteori poate exista o sudura intre rdcinile
- disto - vestibulara i palatinal
- rdcina mezio - vestibulara poate prezenta 2 canale

Molarul unu superior

A. vestibular
B. lingual
C. suprafaa ocluzal
D. mezial
E.

distal

Camera pulpar molarul unu superior: seciune longitudinal i ocluzal

Molarul 2 superior/maxilar
- este identic cu molarul de 6 ani superior.
- prezint 4 cuspizi = 2 vestibulari + 2 palatinali
- prezint o creasta transversala de smal care unete cuspidul mezio palatinal cu cel disto
vestibular.
- prezint o mica proeminena cervicala mezio - vestibulara.
- prezint o gtuitura la colet.
- foarte frecvent prezint tuberculul Carabelli pe faa mezio - palatinal.
- prezint 3 rdcini, 2 vestibulare i una palatinal; cele 2 rdcini vestibulare pot fi sudate.
8

Primul molar inferior/mandibular

- diametrul coronar mezio - distal este mult mai mare dect diametrul vestibulo - oral
- suprafaa ocluzal este mai mic, astfel nct se poate nscrie in perimetrul coronar la
colet; acest fapt se datoreaz convergenei ctre ocluzal a feei vestibulare a molarului
- faa vestibulara prezint in jumtatea mezial cervicala tuberculul Zukerkandel;
corespunztor acestei proeminene camera pulpar primite o prelungire care continua
traiectul acestei proeminene
- faa mezial are un diametru vestibulo - oral mai mare dect diametrul vestibulo oral
al feei distale
- suprafaa ocluzal prezint 4 cuspizi: 2 linguali mai mari (mezio - lingual i disto lingual) i 2 vestibulari mai mici (mezio - vestibular i disto - vestibular)
- poate prezenta o creasta transversala de smal; ea este mai importanta la prepararea
cavitaiilor; coala romaneasca recomanda, in cazul cavitaiilor proximale, sacrificarea
sistemului de anuri i fosete pentru a mari retenia; americanii recomanda, in cazul
in care procesul carios este numai mezial, pstrarea crestei.
- cornul pulpar mezio - vestibular este mai aproape de suprafaa deci cavitatea se face
mai adnca in regiunea orala.
- prezint 2 rdcini (mezial i distal) i 4 canale (mezio - vestibular, mezio - lingual,
disto - vestibular, disto - lingual).

Molarul 2 inferior/mandibular
- seamn foarte bine cu molarul de 6 ani inferior (este mai mic i are alta nuana)
- prezint 5 cuspizi, 3 vestibulari egali ca mrime i 2 linguali
- prezint o convergenta a feei vestibulare mai puin pronunata ca la molarul 1 inferior.
- camera pulpar prezint 5 coarne pulpare, cele meziale sunt mai proeminente.
- prezint 2 rdcini cu 4 canale; rdcina mezial este mai lunga dect cea distala.

Camera pulpar molarul doi inferior: seciune

longitudinal i ocluzal

Rdcinile molarilor temporari se desprind de obicei din coroana dintelui, astfel la extracie
se fractureaz foarte repede i se poate perfora foarte repede podeaua camerei pulpare.
Perturbrile de forma apar numai la molarii 1.
Aranjarea dinilor temporari pe arcade formeaz un semicerc aproape perfect. Rapoartele
dentare interarcadice pot prezenta nsa forme normale sau patologice.
Important pentru noi este cunoaterea planului post-lacteal, plan care se obine unind feele
distale ale molarior secunzi temporari. Cnd feele meziale sunt situate pe acelai plan acesta
este considerat normal sau poate fi n treapt mezial, cnd i aceast situaie poate fi
considerat normal.

Rezorbia fiziologic a rdcinii dinilor temporari.

Rezorbia radicular = RIZALIZ, este un fenomen fiziologic, dictat genetic, care consta in
scurtarea treptata a rdcinii dinilor temporari pana la dispariia completa sau aproape
completa, cnd dinii temporari vor fi nlocuii.
Rizaliza ncepe la 3 - 4 ani nainte de nlocuire, la 1 - 2 ani dup terminarea formrii rdcinii
dintelui temporar.
Rizaliza este realizata de nite celule care seamn cu cele care produc resorbia osului;
aceste celule se numesc odontoclaste, ele nu se gsesc in mod normal ci numai atunci cnd
apar condiii pentru resorbia radiculara. Odontoclastul este o celula mare, multinucleata, cu
numeroase organite celulare (mitocondrii, vacuole, vezicule, lizozomii; lizozomii transporta
fosfataza acida ctre spaiul extracelular). Cnd odontoclastul este activ, membrana celulara
are un aspect plicaturat, dantelat = aspect in perie. Odontoclastul provine din monocitele
10

sangvine prin fuziunea mai multor monocite la locul unde trebuie sa se produc resorbia
radiculara. In diferenierea monocitelor in odontoclati un rol important l are parthormonul
(PTH).
Rolul principal in resorbia radiculara l are presiunea exercitata de dintele permanent care se
angajeaz in erupie in jurul dintelui temporar.
Dintele permanent care vrea sa erup exercita presiune la nivelul apexului dintelui temporar,
unde ncepe resorbia; apoi presiunea nu mai este aa de mare i pentru moment liza
radiculara se oprete; rdcina se reface prin apoziie de cement nou format dar in cantitate
mai mica dect a lizat odontoclastul; cnd apar iar condiii, se exercita presiune i se produce
resorbie radiculara.
Rizaliza radiculara se desfoar cu perioada de activitate i perioade de repaus. Un
odontoclast poate liza de 2 ori mai mult dect volumul sau.
Mecanismul de resorbie consta in:
- dizolvarea componentei minerale a rdcinii
- disocierea matricei organice care este preluata in celule i fenomenul continua intracelular.
Argumentele clinice care susin ca presiunea dintelui permanent are rol in rizaliza sunt:
- lipsa mugurelui dintelui permanent scade foarte mult ritmul de resorbie sau chiar oprete
resorbia rdcinii dintelui temporar.
- existena unui mugure permanent de dimensiuni mai mari dect normal poate determina
resorbia rdcinilor a doi dini temporari.
- poziia anormala a mugurelui dintelui permanent poate determina rizaliza altui dinte
temporar dect cel pe care l nlocuiete in mod normal.
La resorbia rdcinii contribuie i fora musculara exercitata de musculatura masticatorie; pe
msura ce copilul se dezvolta fora musculara crete astfel nct aceleai suprafee dentare
sunt solicitate mai mult.
Pulpa poate influena rizaliza cnd este in stare patologica.
La dinii frontali rizaliza se face poriune cu poriune, dup un tipar orizontal. Cnd rdcina
rrmne o colereta mica dintele este meninut de ligamentele dentogingivale.
La pluriradiculari, datorita poziiei mugurilor premolarilor intre rdcinile molarilor
temporari, se produce o resorbie mai mare a versantelor interne ale rdcinilor, cnd pulpa
este inflamata resorbia se poate produce astfel nct apare rizaliza in podeaua camerei
pulpare, cu meninerea versantelor interne integre.
Uneori, cnd exista un proces patologic, rizaliza poate duce la desprinderea unei rdcini de
restul coroanei, care rmne nglobata intre rdcinile dinilor permaneni, influentand astfel
pozitia acestora pe arcada.
Tiparul fizilogic al procesului de rizaliza:
Simetric stg-dr pt dinti omologi
Mai intai dintii inferiori
La arcada inf se exfoliaza ultimul M2
La arcada sup se exfoliaza ultimul C sau M2
La fete resorbtia are loc mai repede decat la baieti
C si M au variatii mai mari decat II.

11

Rezorbtii patologice apar in afectiunile puplare : interradicular pe suprafata radiculara , in int

camerei pulpare (resorbtii patologice) pot sectiona radacina se pot face si extractii

Stadiile evolutive ale dintilor temporari pe arcada

I Dinte temporar imatur
De la aparitia pe arcada pana la inchiderea apexului (1-1 ani)
Dintele are o pulpa tanara, capacitate crescuta de aparare, putere reparativa crescuta
Anumite metode terapeuticeconservatoare au mai mare succes decat in celelalte etape
Patologie traumatica (fracturi + luxatii) sau carioasa (caria de biberon)
Toate metodele de tratament sunt posibile, dau rezultate bune numai sa ne lase
copilul sa-i lucram
Reactia pulpei la procesul patologic : depuneri de dentina ce uneori oblitereaza
camera pulpara + camera radiculara
Complicatiile proceselor patologice : mortificarea + infectarea pulpei , anchiloze
II Dinte temporar matur
Faza de stabilitate dentara
Din momentul in care apexul s-a inchis pana la debutul resorbtiei radiculare 3 ani
+/- 6 luni
Dintele temporar se manifesta ca un dinte permanent
Orice patologie, afectiune pulpara acuta / totala (PST) nu imbraca forme clinice atat
de dramatice
Aparare buna la inceput, scade pe masura ce ne apropiem de a III-a etapa
Se incearca toate etapele de tratament , cu rezerve pt cele ce implica a aparare f buna
la sfarsitul etapei : coafaje directe.
III Dinte temporar imbatranit
Stadiu de instabilitate dentara
Stadiu de dinte temporar in curs de resorbtie
Pe toata durata resorbtiei, pana la exfolierea dintelui - 3 ani
Resorbtia impreuna cu fenomenele regresive pulpare : scad potentialul de aparare a
pulpei patologie pulpara : pulpite purulente sau pulpite cronice mai frecvent
Nu toate tratamentele dau rezultate : coafajul direct nu are succes
In tratamentul endodontic, prin radacina larga sa nu se lezeze sacul folicular al
dintelui permanent

Diferente morfologice intre dintii temporari si cei permanenti

*

Coroanele dintilor temporari sunt mai mari in sens mezio-distal in comparatie cu

lungimea coroanei decat la dintii permanenti.

Radacinile dintilor temporari anteriori sunt mai subtiri si mai lungi in comparatie cu
latimea si lungimea coroanei .

Radacinile molarilor temporari sunt relativ mai lungi si mai suntiri decat radacinile
dintilor permanenti. De asemenea se gaseste o mai mare prelungire mezio-distala a
radacinilor dintilor temporari. Aceasta evazare permite o spatiere mai mare intre
radacini pentru dezvoltarea coroanelor premolarilor.
12

Creasta cervicala de smalt din treimea cervicala a coroanelor dintilor anteriori este
mult mai proieminenta vestibular si oral la dintii temporari decat la cei permanenti.

Coroanele si radacinile molarilor temporari sunt mai subtiri mezio-distal in treimea

ceervicala decat cele ale molarilor permanenti.

Coroanele dintilor temporari sunt mai mari in sens mezio-distal in comparatie cu

lungimea coroanei decat la dintii permanenti.

Radacinile dintilor temporari anteriori sunt mai subtiri si mai lungi in comparatie cu
latimea si lungimea coroanei .

Radacinile molarilor temporari sunt relativ mai lungi si mai suntiri decat radacinile
dintilor permanenti. De asemenea se gaseste o mai mare prelungire mezio-distala a
radacinilor dintilor temporari. Aceasta evazare permite o spatiere mai mare intre
radacini pentru dezvoltarea coroanelor premolarilor.

Creasta cervicala de smalt din treimea cervicala a coroanelor dintilor anteriori este
mult mai proieminenta vestibular si oral la dintii temporari decat la cei permanenti.

Coroanele si radacinile molarilor temporari sunt mai subtiri mezio-distal in treimea

ceervicala decat cele ale molarilor permanenti.

Marimea si morfologia camerei pulpare a dintilor temporari

*

Exista variatii individuale ale marimii camerelor pulpare si canalelor radiculare la

dintii temporari. Imediat dupa eruptie, camera pulpara este voluminoasa, si in general
respecta forma coroanei.

Camera pulpara va descreste in marime odata cu inaintarea in varsta si sub influenta

functiei si abraziei fetelor ocluzale si marginilor incizale ale dintilor.

Examinarea radiografiilor inainte de a se incepe tratamentul. Radiografia nu va arata

complet extinderea cornului pulpar in regiunea cuspizilor. Daca principiile prepararii
cavitatilor sunt urmate, expunerea mecanica a pulpei nu va fi o problema.

Asa cum sunt diferente individuale in timpul de calcificare al dintilor si in perioada de

eruptie, asa exista si diferente individuale in morfologia coroanelor si marimea
camerelor pulpare.

Bibliografie curs 3:
1. Ash MM. Development and Eruption of the Teeth. In: Ash MM (ed). Wheeler's
Dental Anatomy, Physiology and Occlusion, 7th Ed. 1993, Philadelphia: W.B.
Saunders Company, pp. 24-45.
2. Bratu Elisabeta, Glvan Florica- Practica pedodontic. Ed Orizonturi Universitare-Timioara,
2005.
3. Luca Rodica Dinii temporari Vol I, Ed Cerma Bucureti, 2003
4. Irina Totolici, Dinii temporari, Ed ExPonto, Constana 2006.

13