Sunteți pe pagina 1din 6

CULEGERE DE JOCURI DINAMICE

Cuvinte cheie: joc, deprinderi si priceperi motrice, calitati motrice, jocuri sportive.
Abstract: this work contain a collection from dynamic games.
I.Jocuri pentru formarea deprinderilor si priceperilor motrice de baza si utilitar
aplicative
Mersul :

Mers cu diferite poziii si miscari ale braelor ( sus, lateral, cu palmele la ceafa, cu minile
pe solduri etc. ).
Mers in formaie de ir cate 1, cate 2, in linie si cu schimbarea direciei ( 1-2 min ).
Greeli frecvente in efectuarea mersului :
mers cu oscilaii laterale ale corpului (legnat);
mers ingenunchiat;
mers cu bra si picior de aceeai parte;
Indicaii metodice :
mersul este deprinderea cu importanta deosebita in desfasurarea multiplelor activitati
motrice, precum si in asigurarea unei inute corecte;
in cadrul leciei mersul este prezent in toate verigile , fiind repetat att in scopul
perfectionarii lui, cat si pentru realizarea diferitelor deplasri in combinaie cu alte
deprinderi solicitate de desfasurarea leciei.
Pentru realizarea unui mers corect si eficient trebuie ca:
mersul sa fie executat cu bra si picior opus;
contactul labei piciorului cu solul sa se ia pe pingea, dup care ruleaz ntreaga talpa;
in timpul mersului trunchiul este in usora extensie, brbia uor ridicata, privind la 7-8 m
nainte, iar braele se mica alternativ nainte si napoi, uor ndoite din coate.
Alergare :
elevii sunt impartiti in 2 echipe, aezate pe 2 linii fata in fata, la 15m distanta una de
cealalt : la semnal, componenii liniei desemnate alearg, ocolesc corespondenii lor din
linia din fata si revin la locurile lor, in timp ce partenerii care au fost ocolii ncearc sa-I
prind ( la ntoarcere ).
tafeta atletica. Elevii sunt impartiti in mai multe echipe, aezate pe iruri : primul din
fiecare echipa alearg 10m, ocolete un jalon, se ntoarce si ocolete propria echipa, apoi
ofer batul de tafeta urmtorului.
Greeli frecvente :
trunchiul nclinat napoi;
alergare pe toata talpa;
micarea braelor lateral.
Indicaii metodice :
contactul tlpii cu solul sa se fac pe pingea, cu trunchiul uor aplecat nainte, capul
ridicat cu privirea orientata nainte, iar braele sa lucreze activ cu coatele apropiate de
corp;
concomitent cu invatarea alergrii se urmareste si coordonarea acesteia cu respiraia
corecta.
1

Sriturile :

Cine sare mai departe. Mai multe echipe cu efectiv egale executa srituri in lungime de pe
loc, fiecare ncepnd sritura de pe locul unde a aterizat cel din fata lui. Echipa care
ajunge mai departe cu ultima sritura castiga.
Cine sare mai sus. Individual ,elevii trebuie sa sar peste /pe diferite obstacole( lada de
gimnastica, panglica etc). Cine sare cel mai sus este castigator.
Greeli frecvente :
dezechilibrarea corpului in timpul zborului;
aterizare dura pe toata talpa, fara ndoirea genunchilor;
Indicaii metodice ;
in procesul de invatare se urmareste insusirea cat mai corecta a elementelor tehnice de
baza ale sriturii : elan, desprindere, zbor, aterizare;
o atenie deosebita trebuie sa se acorde exerciiilor pentru dezvoltarea detentei si a celor
de echilibru - coordonare, fara de care amplitudinea sriturilor este redusa.
Catararea :
elevii sunt asezati in 2 cercuri concentrice, numerotate cu 1 respectiv 2: la primul semnal,
cei care au numrul strigat trebuie sa se invarteasca, la semnalul urmtor cei care au
numrul strigat trebuie sa se urce repede in spatele partenerilor din celalalt cerc. Primul
suit are 1 punct.
elevii sunt impartiti in mai multe echipe asezati in formaie de ir. La semnal, primii elevi
se catara pe o frnghie cu ajutorul braelor si picioarelor. Echipa care termina cel mai
repede este castigatoare.
Colectivul clasei este impartit in mai multe grupe aezate in ir. La semnalul profesorului
primii elevi alearg 10m, se catara pe o scara fixa , pasind din treapta in treapta, sau peste
mai multe trepte, coboar in acelai fel dau tafeta si se ntorc la coada irului.
Greeli frecvente :
lipsa coordonrii intre aciunea braelor si picioarelor;
necunoaterea prizei corecte la aparate;
Indicaii metodice :
se va aciona permanent asupra dezvoltrii forei grupelor musculare care contribuie la
realizarea catararii;
catararea se face cu deplasarea braului si piciorului opus insistnd asupra modului de
realizare a prizei minilor si aezarea picioarelor.
Escaladarea :
elevii sunt impartiti in 2 echipe aezate in formaie de ir, fata in fata, intre ele plasndu-se
in forma de cerc mai multe aparate de gimnastica. La semnal, primul din fiecare echipa
alearg in cerc, escaladnd aparatele in sens invers.
urcare pe un aparat nalt si trecere pe alt aparat mai jos ( 3-4 repetri );
colectivul clasei este impartit in mai multe echipe, echipele trebuie sa escaladeze o brna
de gimnastica . Echipa care ar reuit in cel mai scurt timp sa o escaladeze este
castigatoare.
Greeli frecvente :
atacarea repezita, expunndu-se la lovituri;
supraaprecierea propriilor posibilitati;
insuficienta coordonare a aciunii braelor cu cea a picioarelor.
Indicaii metodice :

pe parcursul exerciiilor respiraia trebuie sa se execute continuu, fara blocare, evitnd


tendinele de sufocare;
exerciiile de escaladare se introduc in tafete si trasee aplicative in mod gradat si numai
duba ce tehnica de execuie este foarte bine insusita.
Aruncare si prindere :
colectivul clasei este impartit in 2 grupe aezate in linie cu fata la perete, fiecare avnd
juctorii numarati din 4 in 4 : un elev arunca mingea in perete si striga un numr, de ex.2,
iar juctorii din ambele echipe care au numrul strigat cauta sa intercepteze mingea. Cel
care a prins-o arunca cu ea dup ceilali juctori, care alearg pentru a evita lovirea, si
schimba locul cu elevul care a aruncat mingea in perete s.a.m.d.
juctorii sunt impartiti pe doua echipe, aezate cu fata la lada de gimnastica plasata
transversal, la 8-10 m distanta. Primii din fiecare echipa au cate 2 mingii de oina. Dincolo
de lada, un juctor sta ghemuit si tine 2 tablite colorate diferit. Acesta ridica dup dorina
sa una din tablite deasupra lzii, mentinand-o 3s.
componenii echipei creia I-a fost atribuita culoarea respectiva la nceputul jocului
trebuie sa arunce la inta, apoi recupereaz mingile si revine la coada irului. Castiga
echipa care are cele mai multe lovituri .
elevii sunt impartiti in 2 echipe aezate pe iruri, la 10m distanta de un cos de nuiele.
Fiecare are 2 mingi mici cu semne diferite , juctorii unul dup altul arunca mingile pentru
a le introduce in cos. Dup ce toi au aruncat jocul se oprete , se numra mingile si se
stabilete care grupa a introdus mai multe mingi in cos.
Greeli frecvente :
executarea aruncrii cu braul si piciorul din aceeai parte;
efectuarea aruncrii din dreptul pieptului sau din lateral.
Indicaii metodice :
invatarea aruncrii ncepe cu exerciii pregtitoare, de imitare fara minge, insistndu-se ca
in momentul aruncrii piciorul opus braului de aruncare sa fie nainte sprijinit pe clcai;
prinderea mingii se face cu palmele orientate nainte si apropiate, contactul cu mingea
efectundu-se cu degetele.
Echilibru :
Lupta cocoilor. Aezat incrucisat cate 2, fata in fata. La semnal, prin srituri pe un picior
se mping umr in umr cu scopul de a se dezechilibra reciproc. Castiga acela care ramane
in poziia iniiala pana la sfarsitul jocului.
Hopa mitica. Juctorii sunt dispui pe 2 linii, fata in fata, pe perechi, la distanta de
jumtate de metru unul de altul. La comanda profesorului, ncearc prin lovirea palmelor
sa se dezechilibreze reciproc, timp de 2 minute. Cine reuseste sa-si dezechilibreze de mai
multe ori adversarul, castiga ntrecerea.

II.Jocuri care folosesc deprinderi specifice unor ramuri de sport :


II A Jocuri de atletism;
II .B
Jocuri de gimnastica;
III.C
jocuri pregtitoare pentru jocuri sportive.
II.A Jocuri de atletism :
Cate 2 fata in fata: unul se deplaseaz cu spatele, celalalt cu fata, la un moment dat cel
care se deplaseaz cu spatele executa o bataie de palme, se ntoarce si alearg evitnd
sa fie prins de partenerul care il urmareste ( 5-9 execuii fiecare ).

Elevii sunt impartiti in grupe de cate 5-6 dispui in formaie de ir. naintea fiecrei grupe
la distanta de 15m se plaseaz un reper : la semnal, primul din fiecare grupa ocolete
reperul, se ntoarce, ocolete grupa si da tafeta urmtorului, dup care se aseaza la
coada irului;
Elevii sunt dispui pe 2 linii, aezate fata in fata, la distanta de 15m una de cealalt. O
linie are nr.1, iar cealalt 2. La semnalul profesorului, componenii din ambele linii se
deplaseaz unii spre ceilali in alergare cu genunchii sus. La un moment dat profesorul
striga un nr. , de exemplu 1, la auzul cruia componenii din grupa respectiva se ntorc
180grade si alearg evitnd sa fie prini de cei din grupa 2.
II.B Jocuri de gimnastica :

Efectivul clasei este impartit in 2 echipe, fiecare avnd mai multe mingi medicinale. La
semnal, toate mingile sunt rostogolite cu mana pe sol, de la o echipa la alta, in mod
continuu. La un moment dat 2 elevi care in de capete o banca de gimnastica la jumtatea
distantei dintre cele 2 echipe, las banca pe sol. In acel moment jocul se ntrerupe si se
numra cate mingi se afla in fiecare teren. Pe terenul echipei in care se afla mai multe
mingi va fi penalizata cu 1 punct si jocul se reia;
Toi elevii au cate o panglica lunga de 30m, pe care o introduc cu un capt in oseta. La
semnal, ataca si se apra reciproc, cutnd sa intre in posesia cat mai multor panglici de la
colegii lor. Cel cruia I s-a luat panglica iese din joc. La al doilea semnal jocul este oprit si
se stabilete castigatorul.
III.C Jocuri pregtitoare pentru jocul sportiv:
Baschet:

Efectivul clasei se organizeaz pe grupe de cate 6, naintea fiecrei grupe plasndu-se cate
5 mingi. La semnal, toi se ghemuiesc, in afara de primul care alearg la mingi si le
paseaz pe rnd celor din grupa, ncepnd cu ultimul. Cel care urmeaz sa prind mingea
se ridica in stand. Cnd toi au mingi , pornesc in dribling si le asaza la locul iniial, apoi
revin si se aliniaz. Grupa care termina prima, este declarata castigatoare;
Executanii sunt dispui in formaie de ir in stand deprtat. La semnal, care are mingea
trece pe sub tunelul format de picioarele celorlali, cnd ajunge in fata executa dribling,
pana la jalon, apoi paseaz la primul din ir, iar el alearg si se asaza in fata acestuia, in
timp ce mingea este transmisa din mana in mana pana la ultimul, care reia exerciiul.
Volei:

Echipele sunt dispuse pe iruri si fiecare ir are plasai cate 3 coechipieri dispui pe
ambele laturi, la 7-8 m distanta intre ei, formnd astfel un culoar: la semnal, primul din
fiecare echipa alearg prin culoarul format de cei 6 parteneri, in dreptul fiecruia se
oprete, paseaz mingea oferita de acesta si dup a 6-a pasa se napoiaz la coada irului;
Elevii sunt impartiti in mai multe echipe, cu cate un coechipier plasat in fata: la semnal,
primul care are mingea paseaz partenerului, il ocolete si alearg la coada irului propriu.
Echipa care termina prima este declarata castigatoare.
Handbal :

Elevii sunt dispui unei linii trasate la 9 m distanta de o banca de gimnastica plasata lng
perete, pe care sunt aezate 2 mingi medicinala la distanta de 2m una de cealalt. Intre ei

si banca se afla un elev care ncearc sa mpiedice cu mana sau piciorul lovirea mingilor
de pe banca de cei care executa aruncri cu mingi de handbal.
Efectivul este impartit in mai multe echipe aezate pe iruri, ultimul din fiecare echipa are
minge. La semnal, acesta pornete in dribling erpuit printre coechipieri, cnd ajunge in
fata transmite mingea ultimului prin rostogolire pe sol. Care echipa termina prima castiga
ntrecerea.
Jocuri pentru dezvoltarea calitatilor motrice:
Forta :

Cai si calareti. Elevii sunt organizai pe perechi, jocul constnd in transportarea


partenerului in spate pana la un loc dinainte stabilit, iar la ntoarcere se inverseaz
locurile.
Apra-ti casa. Juctorii stau cate 2 intr-un cerc desenat pe sol : fiecare cauta sa-si scoat
adversarul din interiorul cercului prin mpingere.
Viteza :

oarecele si pisica. Elevii sunt dispui in coloana de gimnastica, ali 2 reprezint unul
urmritul si celalalt urmritorul care alearg printre ceilali. Pentru salvare, cel urmrit se
asaza ghemuit in fata unuia din coloana, care devine urmrit si trebuie sa alerge cat mai
repede sa nu fie atins de urmritor s.a.m.d.
Prinde mingea. Cate 2 , unul are minge : la semnal, cel cu mingea o arunca prin
rostogolire pe sol in timp ce partenerul ncearc sa o prind. Locul unde acesta a reuit sa
prind mingea se marcheaz cu o linie trasata pe sol. Este declarat castigator acela care
dup mai multe ncercri reuseste sa prind mingea pe o distanta cat mai mica.
Rezistenta :

elevii alearg in coloana cate 2, la distanta de 3m unul de celalalt : la semnal, componenii


irurilor schimba locurile intre ei, continund alergarea. Dozare 200m X 5.
Elevii alearga in coloana cate 2, la un fluier elevii se opresc in ghemuit, iar la doua fluiere
se intorc 180 grade si continua alergarea in sens invers. Dozare 300m X 3.
ndemnare :

Caut-ti partenerul. Juctorii sunt impartiti in echipe a cate 4-5 elevi dispui cate 2 pe cele
doua jumatati ale unui teren. In spaiul fiecrei echipe se gaseste cate un juctor din echipa
adversa, mbrcat cu un tricou de alta culoare. Prin tragere la sorti, o echipa primete
mingea si ncearc, prin pase , sa o transmit coechipierului care se deplaseaz printre
juctorii echipei adverse, urmrind sa intercepteze mingea. La sfarsitul jocului, castiga
echipa care reuseste sa trimit mingea de mai multe ori coechipierului.
Dribling cu mai multe mingi. Elevii sunt impartiti in mai multa grupe, primul din fiecare
grupa avnd cate 3 mingi. La semnal, ncepe conducerea celor 3 mingi cu piciorul,
plasnd cate una in cele 3 cercuri desenate pe sol, dup care trece la coada irului, iar
urmtorul alearg si le transporta in acelai mod napoi.
Jocuri de sezon:

Iarna:

Efectivul clasei este impartit in 2 grupe, napoia unei linii trasate pe sol, ambele grupe
avnd un numr egal de bulgari de zpada. La semnal, grupele arunca bulgarii la o inta
fixata. Castiga grupa care a intit de cele mai multe ori.
Elevii sunt impartiti in 2 echipe, la semnal, primii alearg 10m formeaz un bulgare de
zpada, il asaza intr-un cerc, alearg in continuare 5m, se ntorc la bulgarele de zpada, il
paseaz urmtorului si revin la coada irului. Cel care a primit bulgarele il va aseza in
cercul de la 10m, isi continua alergarea inca 5 m , unde va forma alt bulgare pe care-l va
pasa urmtorului elev s.a.m.d.
Vara :

Efectivul clasei este impartit in 2 echipe, aezate fata in fata, napoia unei linii trasate pa
sol la 10m distanta una de cealalt, ambele echipe avnd mai multe mingi. La semnal,
profesorul lanseaz intre cele 2 echipe o minge de baschet, iar componenii ambelor
echipe arunca in ea cu scopul de a o rostogoli peste linia echipei adverse.
Baba oarba. Elevii stau in cerc si sunt numerotai de la 1 la 4 , avnd la centru 2 juctori
legai la ochi. Unul din cei 2 elevi striga un numr, toi cei care au numrul respectiv
trebuie sa-si schimbe imediat locurile in timp ce cei doi din cerc ncearc sa-I ating cu
mana. Cei atini trec la centru in rol de baba oarba. Castiga cei care ajung de cele mai
puine ori baba oarba.
Jocuri distractive:
Turturica fara cuib. Elevii sunt impartiti in 2 echipe asezati in 2 cercuri concentrice, cu un
juctor turturica in centru. La semnal, cele doua cercuri ncep sa alerge in sensuri opuse,
iar la semnalul urmtor se opresc si formeaz perechi, aciune la care participa si juctorul
de la centru. Juctorul care ramane fara pereche este penalizat.
Elevii se deplaseaz in coloana cate 2, componenii irurilor sunt numarati din 2 in 2 : la
strigarea unuia din numere, de exemplu 1, elevii din irul respectiv trec printre picioarele
partenerilor din irul 2 sau sar capra ( peste partener), dup care continua alergarea.
Jocuri de interior:
Juctorii sunt impartiti in 2 echipe aezate in linie cu fata la perete, fiecare avnd juctorii
numerotai din 4 in 4 : profesorul arunca mingea in perete si striga un numr, de exemplu
3, iar juctorii din ambele echipe care au numrul strigat cauta sa intercepteze mingea. Cel
care a prins-o arunca cu ea dup ceilali juctori, care alearg pentru a evita lovirea.
Tinteste mingea. Elevii sunt impartiti in 2 echipe, fiecare cu 1 minge, aezate fata in fata,
napoia unor linii trasate pe sol : la mijlocul distantei dintre ele se plaseaz o banca de
gimnastica pe care se pun mai multe mingi medicinale : la semnal, componenii ambelor
echipe ncep sa arunce in mingile medicinale in scopul lovirii lor. Mingile se recupereaz
de pe tot terenul si se pot arunca din nou dinapoia liniilor trasate. La sfarsitul jocului
castiga echipa care are cale mai multe aruncri reuite.

Bibliografie:
Scarlat, E., - Educatia fizica a copiilor de varsta scolara, Edit. Editis, Bucuresti, 1993
Mihailescu, L., Atletism in scoala, Edit. Univ. din Pitesti, 2001
Niculescu, M., Volei de la teorie la practica, Edit. Univ Pitesti, 2002
Ionescu, R., Gimnastica de baza in scoala generala, Edit. Didactica si Pedagogica, Buc., 1970

S-ar putea să vă placă și