MICROBIOLOGIE

CURS 1
Dr. Gabriela GURAU

03/23/15

Obiectul microbiologiei. Definitie.

Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre microbi.
Morfologia bacteriana.
Principalele modele
structurale ale microorganismelor.
Incadrare taxonomica.

03/23/15

OBIECTUL MICROBIOLOGIEI
1. DEFINITIE
2. PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII
CUNOSTINTELOR DESPRE MICROBI

03/23/15

Microbiologia
Microbiologie (micro = mic; bios = viat)
Bacteriologie (bakterion = bastonas)
Micologie (mykes = ciuperc)
Virusologie
Parazitologie
Ramuri: microbiologia solului, marin,
industrial, agricol, medical etc
03/23/15

Microbiologie
Reprezinta studiul microorganismelor, a celor mai mici
vietuitoare, vizibile doar cu microscopul.
Microorganismele studiate: alge, fungi, bacterii,
virusuri si paraziti
Microorganismele:
cele mai vechi, numeroase si diversificate forme de
viat pe pmnt
se afl n mediul nconjurtor
au rol n descompunerea materiei organice si mentin
fertilitatea solului
majoritatea sunt utile si numai o parte sunt implicate,
n diferite grade, n patologie.
03/23/15

Microbiologie
Scop: studierea proceselor fizice, chimice,
biologice legate de activitatea microorganismelor.
pentru:
a pstra si folosi pe cele utile
a anihila pe cele duntoare

Microorganismele rol important pe planet nu

ar exista viat fr ele
03/23/15

Rolul pozitiv al microorganismelor

Circulatia biologic a materiei n natur
ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe
CO2 atmosferic + ap + s. minerale din sol
sinteza subst. organice hran animale, om
Descompunerea subst. organice n sol descompunere n
produsi simpli de ctre microorganisme
Activitate geologic
formarea de zcminte petroliere, crbuni, salpetru, sulf,
minereuri de fier etc.
Activitate n mediul marin
asigur circuitul elementelor biogene
03/23/15

Rolul pozitiv al microorganismelor

n industrie

03/23/15

fabricarea alcoolului etilic

vinificatia
industria berii
panificatie
produse lactate: iaurt, lapte acru, brnzeturi
murturi
prelucrarea inului, cnepii
8

Rolul pozitiv al microorganismelor

n industria medicamentului:
- biosinteza microbian a vitaminelor B1,
B2, B12, C, A, D2
- substantelor antibiotice
n agricultur
- ngrsminte
03/23/15

Rolul negativ al
microorganismelor
pagube economice
degradare microbian a documentelor de piatr
actiune coroziv a metalelor
descompunerea alimentelor
biodeteriorarea:

03/23/15

cauciucului,
a maselor plastice
a textilelor
a hrtiei
a operelor de art etc
10

Rolul negativ al
microorganismelor
Producerea de boli ale
plantelor
pestilor
animalelor
omului

03/23/15

11

Importanta studiului
microbiologiei
Fr cunostinte de microbiologie nu se poate concepe si
realiza:
1. dg. etiologic al bolilor infectioase
2. terapia antiinfectioas
- seruri imune
- imunoglobuline
- antibiotice
3. profilaxia bolilor infectioase
- seroprofilaxie, vaccinare
-sterilizare
- dezinfectie, asepsie
- antisepsie
03/23/15

12

Principalele etape ale

dezvoltarii cunostintelor despre
microbi

03/23/15

13

Izvoare istorice vechi (China, India, Egipt

etc.) practici casnice care utilizeaz
microorganisme
VERGILIUS Georgicele
- laptele muls ziua brnz
- laptele muls noaptea oras vnzare
Vechii egipteni
- inventeaz cuptorul de pine
- utilizeaz aluatul (drojdia de bere) pentru pine
03/23/15

14

I.

Antichitate si Evul Mediu

*curentul idealist:
epidemiile cauzate de fiinte supranaturale,
ca pedeapsa pentru greseli;
ritualuri religioase splri rituale,
uleiuri esentiale, arderea de sulf si rsini etc.
Serratia marcescens: nrosirea pinii,
alimentelor, sudoare rosie
*curentul materialist:
caut cauze materiale ale epidemiilor

03/23/15

15

I. Antichitate si Evul Mediu

HIPOCRAT (460 375 .e.n.)
printele medicinei
teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul
stricat
THUCIDIDE (460 395 .e.n.)
istoric grec
teoria contagiunii: epidemiile cauzate de
contagium animatum = particule foarte mici
03/23/15

16

I. Antichitate si Evul Mediu

MARCUS TERENTIUS VARRO (116 26 .e.n.)
filozof roman
animalia minuta = mici animale invizibile din aerul
zonelor palustre
Rerum rusticarum de agriculturaformuleaz natura
microbiologic a epidemiilor
Dac n acele locuri vor fi mlastini, acolo se
dezvolt fiinte vii, care desi mici, nct nu pot fi
observate cu ochii, ptrund din aer n corp prin gur si
nri determinnd boli grele
03/23/15

17

I. Antichitate si Evul Mediu

TITUS LUCRETIUS CARUS (98 55 .e.n.)
poetul materialist al Romei
De rerum natura - explic pesta prin germenii bolii si
ai mortii si nu prin mnia zeilor
HIERONIMUS FRACASTOR (1478 1553)
medic, astronom, poet italian
De contagionae et contagiosis morbis et curatione sustine teoria contagiunii n epidemii de cium, variol, sifilis
crede n existenta unor germeni vii care se nmultesc (1546)
De morbus Gallicus eroul Syphilis

03/23/15

18

II. Descoperirea microscopului

nu coincide cu descoperirea
microorganismelor
Zaccharias si Hans Jansen (Middeburg)
primul microscop compus (1590)
nu pentru studiul microorganismelor

03/23/15

19

II. Descoperirea microscopului

ANTOINE van
LEEUWENHOEK
(1632 1723)
irlandez
postvar, portar de meserie,
vnztor de mruntisuri
pasiune slefuirea lentilelor
a vrut s observe testura
hainelor fine
03/23/15

20

II. Descoperirea microscopului

Microscopul: l-a
construit singur
a constat din:
o lentil biconvex
ntr-un cadru metalic,
cu o mrire de pn la
270 x.

03/23/15

21

II. Descoperirea microscopului

Examineaz:
infuzia de piper,
apa de ploaie sttut,
raclatul de pe dinti,
urina,
materii fecale provenite de la un pacient cu
dizenterie etc.
descrie hematii, structura osului, a lemnului,
anatomia insectelor
03/23/15

22

II. Descoperirea microscopului

primul care a vzut si a descris microorganisme
organisme foarte mici =animalicula
Arcana naturae ope microscopiorum detecta
(Tainele naturii descoperite cu ajutorul
microscoapelor)
1675
desene si descrierea microorganismelor

03/23/15

23

II. Descoperirea microscopului

descoperirea microorganismelor
redesteapt teoria generatiei spontane
n diferite substante minerale sau organice
lipsite de orice urme de viat pot lua
nastere microorganisme sau chiar
vietuitoare mai dezvoltate

03/23/15

24

II. Descoperirea microscopului

n 40 de ani:
a scris 125 de scrisori traduse n englez si
predate Societtii Regale din Londra
27 lucrri au fost publicate n Memoriile
Academiei Franceze de Stiinte
Universitatea din Utrecht pretinde c detine n
muzeu unele dintre microscoapele originale ale lui
Leeuwenhoek.
03/23/15

25

II. Descoperirea microscopului

Teoria generatiei spontanecombtut de:
Redi
Spallanzani
Pasteur
LAZZARO SPALLANZANI (1729 1799)
clugr, matematician, naturalist italian, profesor
la universitatea din Pavia
combate teoria generatiei spontane n lichidul fiert
si mentinut n vas ermetic nchis nu reapar microbii
descoper existenta bacteriilor sporogene si anaerobe
03/23/15

26

III. BACTERIOLOGIA STIINTIFIC

LOUIS PASTEUR (1822 1895)
printele microbiologiei; chimist si medic
Demonstreaz c bacteriile si ciupercile nu
se nasc spontan ci din printi, se nmultesc
si pot fi omorte.
Pune bazele sterilizrii
Introduce conceptul si metodica lucrului aseptic
03/23/15

27

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC
Fundamenteaz teoria biologic a fermentatiilor
fermentatia se datoreaz unor microbi
fiecare tip de fermentatie - cauzat de o specie de
microbi (specificitatea proceselor fermentative)
stabileste natura biologic a bolilor buturilor
fermentate
utilizeaz pasteurizarea metoda nclzirii
diferentiate (bazele microbiologiei industriale)
03/23/15

28

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC
Creeaz termenii de aerobioz si
anaerobioz
Demonstreaz legtura cauzal dintre microb
si boal:
Studiaz bolile viermilor de mtase
Studiaz bolile vitei de vie
arat c sunt produse de microbi
indic msuri de prevenire a acestor infectii
03/23/15

29

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC
Referitor la bolile oamenilor
a insistat ca bandajele s fie curtate si
instrumentele din spital s fie fierte.
Joseph Lister (1827-1912) chirurg englez
a aplicat descoperirile lui Pasteur n
chirurgie (1867) chiar nainte ca bacteriile care
determin infectiile chirurgicale s fi fost
descoperite.
lucrrile lui Lister reprezint baza tehnicii
chirurgicale aseptice din ziua de azi.
03/23/15

30

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC
Pune bazele stiintifice ale profilaxiei bolilor
infectioase:
prin studiul holerei ginilor
agentul patogen devine avirulent prin nvechirea
culturii
agentul avirulent inoculat la gina sntoas
confer rezistent fat de holer
realizeaz vaccinul anticrbunos
realizeaz vaccinul anticrbunos
realizeaz vaccinul antirabic
Pasteur
03/23/15

31

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC

ROBERT KOCH (1843 1910)

Printele scolii germane de microbiologie; medic de tar

Studiaz boala crbunoas
Descoper metodele de cultivare pe medii solide
Metoda de colorare a preparatelor microscopice
Descoper vibrionul holeric, bacilul tuberculozei si
alergia n tuberculoz
1905 premiul Nobel pentru fiziologie si medicin
Koch

03/23/15

32

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC
Postulatele lui Koch:
Microorganismul cauzal trebuie s fie gsit cu regularitate
n leziunile cazurilor de boal;
Microorganismul cauzal s poat fi izolat si cultivat n
cultur pur
Cultura pur inoculat la animalul sensibil poate s
reproduc boala specific
microorganismul s fie gsit n leziunile produse la animal
Koch
03/23/15

33

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC
ALPHONSE LAVERAN (1845 1922)
Microbiolog; Studiaz paludismul
1878 descoper hematozoarul palustru; 1907 premiul Nobel
EMIL A. BEHRING
studiaz toxinele bacteriene, imunitatea umoral, seroterapia
1901 premiul Nobel
EMILE ROUX (1853 1933)
demonstreaz existenta bacteriilor toxigene (1888-1889)
PAUL EHRLICH (1854 1915)
fondatorul chimioterapiei infectiilor
Creatorul teoriei moderne a dezinfectiei
03/23/15

34

III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFIC

ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 1916)

biolog rus; emite teoria fagocitar a imunittii
RONALD ROSS (1857 1932)
introduce metode de profilaxie antimalaric
1902 premiul Nobel
CHARLES NICOLLE (1857 1936)
Cerceteaz tifosul exantematic
Descoper metoda de prevenire
1928 premiul Nobel
JULES BORDET (1870 1961)
Studiaz numeroase infectii
Descoper agentul tusei convulsive
1919 premiul Nobel
03/23/15

35

IV. SCOALA ROMNEASC DE

MICROBIOLOGIE

VICTOR BABES (1854 1926)

Medic
Fondatorul microbiologiei romnesti
Studii: Budapesta, Viena
Profesor de anatomie patologic la Budapesta
Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris)
1887 profesor la Catedra de Anatomie patologic
si Bacteriologie a Faculttii de Medicin,
Bucuresti

03/23/15

36

IV. SCOALA ROMNEASC DE

MICROBIOLOGIE
Studii asupra structurii celulei bacteriene
Descoper peste 40 noi specii microbiene (Babesiide)
Studiaz lepra, tuberculoza, holera, febra tifoid,
turbarea, pelagra etc.
Introduce vaccinarea antirabic
Introduce seroterapia antidifteric
Studiaz variabilitatea bacteriilor
nfiinteaz primul institut de cercetare medical
Institutul V.Babes, Bucuresti 1887
03/23/15

37

IV. SCOALA ROMNEASC DE

MICROBIOLOGIE
Scrie primul tratat de bacteriologie din lume
mpreun cu Victor Cornil:
Les bactries et leur rle dans ltiologie,
lanatomie et lhistologie pathologiques des
maladies infectieuses (1885)
Public peste 1.000 lucrri stiintifice si 25
monografii din domeniul microbiologiei si
anatomiei patologice
03/23/15

38

IV. SCOALA ROMNEASC DE

MICROBIOLOGIE
ION CANTACUZINO(1863 1934)
biolog, medic, literat
urmeaz la Paris literele, stiintele naturale, medicina
lucreaz la Institutul Pasteur cu Metchinikoff
1901 profesor de medicin experimental la
Facultatea de Medicin, Bucuresti
ntreaga activitate dedicat:
organizrii scolii romnesti de microbiologie
dezvoltrii medicinii preventive romnesti
03/23/15

39

IV. SCOALA ROMNEASC DE

MICROBIOLOGIE
studiaz scarlatina etiopatogenia
studii asupra imunittii
studiaz infectia tuberculoas introduce vaccinarea
BCG (a 2-a tar din lume)
studiaz etiopatogenia leprei, morvei
1908 1910 director general al Directiei Sanitare1910 legea
Cantacuzino
asigurarea igienei muncii si colectivittilor
asistent medical la sate
educatia sanitar
nfiintarea laboratoarelor de igien
nfiintarea spitalelor de boli contagioase
03/23/15

40

IV. SCOALA ROMNEASC DE

MICROBIOLOGIE
cerceteaz holera
patogenie
vaccinuri
vaccinare (rzboi balcanic 1913) marea experient
romn
nfiinteaz Institutul de seruri si vaccinuri I.Cantacuzino,
Bucuresti, 1921
- aici a preparat:
ser antistreptococic, antidizenteric
vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticrbunos etc.
03/23/15

41

IV. SCOALA ROMNEASC DE

MICROBIOLOGIE

C. Ionescu-Mihesti
M. Ciuc
Al. Sltineanu
P. Condrea
D. Combiescu
M. Nasta
M. Negut

03/23/15

42

TAXONOMIA BACTERIANA

03/23/15

43

Taxonomia
Definitie: Taxonomia (taxis=aranjare,
nomos= regula, lege) constituie stiinta
clasificarii organismelor.
Clasificare:
1. Artificiala
2. Filogenetica
03/23/15

44

Taxonomia
Categoriile taxonomice principale:
- specia
- genul
- familia
- ordinul
- clasa
03/23/15

45

Taxonomia
Microorganism= 2 cuvinte latinizate
Primul cuvant reprezinta genul.
- genul= o trasatura morfologica:
Ex. Bacillus pt. bacil; Micrococcus pt.graunte
mic; Lactobacillus pt. bacil mic din lapte
- genul= un nume de om de stiinta:
Ex. Escherichia de la Escherich; Pasteurella
de la Pasteur.
03/23/15

46

Taxonomia
Al doilea cuvant este descriptiv.
- culoarea ex. Staphylococcus aureus sau
Streptococcus viridans
- boala produsa- ex. Streptococcus
pneumoniae
- sursa

03/23/15

47

Taxonomia

Manualul de Sistematica Bacteriana Bergey

,, Manual of Systematic Bacteriology 1984

03/23/15

48

Taxonomia
Clasificarea taxonomica pe computer
(clasificarea numerica Adansoniana)
Genuri cu importanta
medicala
1. Celule flexibile, mobile -Treponema
prin endoflageli
-Borrelia
(Spirochete)
-Leptospira
03/23/15

49

Taxonomia
2. Celule rigide, mobile
prin flageli sau
imobili:
A. Miceliale

-Mycobacterium
-Actinomyces
-Nocardia
-Streptomyces

B. Unicelulare simple
03/23/15

50

Taxonomia
1. Paraziti obligatoriu
intracelulari
1. Celule libere
a) Gram-pozitivi
- coci
- bacili nesporulati

03/23/15

-Rickettsia
-Coxiella
-Chlamydia

-Streptococcus
-Staphylococcus
-Corynebacterium
-Listeria
- Erysipelothrix
51

Taxonomia
-bacili sporulati
Aerobi obligatorii
Anaerobi obligatorii
b) Gram- negativi
- coci
- bacili neenterici
forme spiralate
Bacili drepti

03/23/15

-Bacillus
-Clostridium
-Neisseria
-Spirillum
-Pasteurella
-Brucella
-Yersinia
52

Taxonomia

-bacili enterici

03/23/15

-Francisella
-Haemophillus
-Bordetella
-Legionella
-Escherichia si bacterii
inrudite
-Salmonella
-Shigella

53

Taxonomia
-aerobi obligatorii
-anaerobi obligatorii

3. Fara perete celular

03/23/15

-Klebsiella
-Proteus
-Vibio
-Pseudomonas
-Bacteroides
-Fusobacterium
-Mycoplasma

54

Morfologia bacteriana
Principalele modele
structurale ale
microorganismelor.

03/23/15

55

Morfologia bacteriana

Bacteriile sunt organisme procariote

nu au membran nuclear proprie
prezint un singur cromozom
forma bacteriilor e controlat genetic
important criteriu taxonomic

03/23/15

56

1.forma sferic
coci
2.forma cilindric
- bacili
3.forma spiralat (ncurbat)
- vibrioni
- spirili
- spirochete
03/23/15

57

Cocii
-forma
diametre egale: Staphylococcus spp.
Reniformi: Neisseria spp.
Lanceolati: Streptococcus pn.
Ovalari: Enterococcus faecalis

03/23/15

58

Cocii dispozitia spatial

Ciorchine: Staphylococcus spp.

Diplo: Neisseria spp.
Diplo: Streptococcus pneumoniae
Tetrade: Micrococcus tetragenus
Cte opt: Sarcina spp.
Izolati: Micrococi

Lanturi: Streptococcus sp
03/23/15

59

Bacilii - forma

Drepti, capete retezate: Bacillus

anthracis
Usor ncurbati, capete umflate:
Corynebacterium diphtheriae
Deformati de spor: Clostridium spp.
Drepti, capete rotunjite:
Enterobacterii
Usor ncurbate, capete ascutite:
Fusobacterii
03/23/15

60

Bacili dispozitie spatiala

Diplobacili: Klebsiella
pneumoniae
Streptobacili: Bacillus anthracis
Aspect litere, chibrituri, palisade:
Corynebacterium diphtheriae
Dispozitie neregulat:
Enterobacterii
03/23/15

61

Forme spiralate
CORP NCURBAT NTR-UN
SINGUR PLAN
VIBRIONI form de virgul
CORP NCURBAT N MAI
MULTE PLANURI
SPIRILI- spiral cu spire rigide
SPIROCHETE spire fine,
flexibile
- Treponema
- Leptospira
- Borrelia
03/23/15

62

Dimensiunile bacteriilor
Micrometri
1mm = 1.000 micrometri (microni) m
Coci: 0,5 2 m
Bacili: lungime 0,5 10 m / ltime 0,3 2 m
Vibrioni: lungime 1,5 3 m / grosime 0,5 m
Spirochete: lungime 6 20 m / grosime 0,15 0,5 m

03/23/15

63

CELULA BACTERIANA

03/23/15

64

STRUCTURA CELULEI
BACTERIENE

03/23/15

65

REGN

CARACTERISTICI

EXEMPLE

Monera

Prokaryocyte

Bacterii
Actinomicete

Protista

Eukaryocyte

Protozoare

Fungi

Eukaryocyte *

Fungi

Plants

Eukaryocyte

Plante
Muschi

Animals

Eukaryocyte *

Artropode
Mamifere

03/23/15

Omul

66

EUKARIOTE
PROKARIOTE

BACTERIA ARCHAEA
03/23/15

67

Principalele diferene intre celulele procariote i

eucariote

Tipul de organisme
Dimensiuni
Tip de nucleucleu
ADN
Ribozomi

Structura citoplasmatic
03/23/15

Procariote

Eucariote

bacterii

Protozoare,
fungi,animale,plantemale

~1-10m

~10-100m

nucleoid;nuunnucleuveritabil

nucleuadevratcudubl
membran

circular

Maimulticromozomi

70S

80S

structursimpl

structurcomplexcu
membraneintracitoplasmatice
citoschelet
68

Principalele diferene intre celulele procariote i

eucariote
Procariote

Eucariote

Metabolism

anaerob

deobiceiaerob

Mitocondrii

nuau

delaunapnlanumeroase

cloroplaste

nuau

laalgeilaplante

Organizare

Diviziunea celulelor

03/23/15

celuleizolate,colonii,
deobiceiceluleizolate,darpot
organismeevoluatecucelule
formaicolonii
specializate
diviziunesimpl

Mitoza(pentrucelulele)
Meioza(laformareagametilor)

69

Celula Eukariota

Celula Prokariota
Gram +
Flagel

(ex. animala)

Reticul endoplasmic rugos Membrana celulara Nucleoid

Perete
celular

Nucleu

Gram Pili

Citoplasm
Mitocondria
03/23/15

Granule

Capsula
Membrana interna
Ribosomi

Membrana externa
70

Perete celular

Elemente obligatorii

perete bacterian
membrana citoplasmatic
citoplasma bacterian
material nuclear

03/23/15

71

Elemente facultative

capsula bacterian
cilii (flagelii)
fimbriile (pilii)
sporul

03/23/15

72

Peretele bacterian

03/23/15

73

Peretele bacterian
Grosime 15 35 nm; alctuit din proteine, lipide, hidrai
de carbon
Format din:
- strat bazal= mucopeptid = mucocomplex = peptidoglican
= murein
Acesta este format dintr-o reea de macromolecule lungi
polizaharidice asezate paralel: Acid N-acetilmuramic
si N-acetilglucozamina (! Lizozim) legate prin puni
polipeptidice:
Tetrapeptid D si L-aminoacizi atasat la acidul Nacetilmuramic;
Pentapeptid puni ntre tetrapeptide (!penicilina)
03/23/15

74

Perete bacterian
Stratul structurilor speciale:
bacterii Gram-pozitive (20%) polizaharide, acizi
teichoici, MPZ
bacterii Gram-negative(80%) lipopolizaharide =
endotoxine + lipoproteine (complex glucidolipido-polipeptidic)
bacterii acido-alcoolo-rezistente: acid micolic,
ceruri, proteine GM mic
03/23/15

75

Rolul peretelui bacterian

susine mecanic celula bacterian

menine forma bacteriei
asigur protecia celulei bacteriene
intervine n procesele de osmoz si difuziune
este sediul
- unor antigene somatice
- receptorilor specifici pentru bacteriofagi
particip la diviziunea bacteriei
imprim caracterele de tinctorialitate ale celulei
bacteriene
03/23/15

76

Bacterii cu perete celular alterat

Cauze:
alterarea structurii peretelui
inhibarea sintezei peretelui
variaii genetice
variaii fenotipice:
carene nutritive
substane cu rol litic
interferare metabolic
03/23/15

77

Bacterii cu perete celular alterat

Efect:
moartea celulei bacteriene
apar forme de involuie (forme L): protoplasti,
sferoplasti
PROTOPLAST: bacteria Gram-pozitiv fr perete
bacterian; are nucleu, citoplasm, membran citoplsmatic;
n general neviabili; foarte greu adaptabili la dezvoltare
chiar n medii sintetice bine tamponate
SFEROPLAST: bacteria cu perete defectuos sau incomplet
sintetizat, parial degradat; forme mai rezistente; usor
reversibile n medii optime
03/23/15

78

Anvelopa celulara

Gram Positive

03/23/15

Gram Negative

79

GRAM POSITIVI
Acid lipoteichoic

Peptidoglican-acid teichoic

Membranacitoplasmatica

Citoplasma

GRAM NEGATIVI
Spatiul periplasmic

Por

Lipopolizaharide

Membranaexterna

Membranainterna
03/23/15

Citoplasma

80

Membrana externa
bacterii Gram negative
Cea mai importanta bariera
Exista un spatiu intre membranele externa si
interna
Spatiul periplasmic
Stocheaza enzime
Bacterii Gram positive
Nu au spatiu periplasmic
03/23/15

81

GRAM NEGATIVI
ANVELOPA CELULARA
Membranaexterna
Porul

Lipopolizaharide

lipoproteine

Spatiul periplasmic

Enzime degradative
Proteine de legare plasmatica

Membranainterna(citoplasmatica)

03/23/15

Citoplasma

Permeaze

82

GRAM POSITIVI
Anvelopa celulara
Enzime degradative

Acid lipoteichoic

Peptidoglican- acid lipoteichoic

Membrana citoplasmatica
03/23/15

Citoplasm

83

MEMBRANA
CITOPLASMATIC

03/23/15

84

MEMBRANA CITOPLASMATIC
-Grosime 5 10 nm
- Alctuit dup modelul mozaicului fluid:
dou straturi de molecule fosfolipidice cu extremittile
hidrofobe spre interior si cu cele hidrofile spre exterior
- ntre moleculele de fosfolipide se gsesc proteine
- Invaginare - mezozomi: sistem membranos intracelular
cu rol n respiratie, diviziune etc.
03/23/15

85

MEMBRANA CITOPLASMATIC
Rolul membranei citoplasmatice:
Regleaz presiunea osmotic
Controleaz procesele de difuzie pasiv
Controleaz procesele de difuzie catalizate
enzimatic
Contine enzime ale metabolismului respirator
Intervine n cresterea si diviziunea bacteriei
Este locul de sintez al endotoxinelor
03/23/15

86

CITOPLASMA

03/23/15

87

CITOPLASMA
Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, ap,
minerale
Structur granular:
- Ribozomi 15 nm; izolati sau ca reticul endoplasmatic;
rol esential n biosinteza proteinelor celulare
- Granulatii de volutin (corpusculi Babes-Ernst,
granulatii metacromatice) polimetafosfati
- Granulatii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
- Vacuole contin diferite substante n solutii nvelite de
membran lipoproteic = tonoplast
Contine mari cantitti de ARN citoplasma intens bazofil
03/23/15

88

Materialul nuclear

03/23/15

89

Materialul nuclear
Nu este delimitat de o membran diferentiat
Alctuit dintr-un unic cromozom haploid
Format dintr-o unic molecul de ADN dublu
helicat, nchis
Diviziunea nucleului precede diviziunea
citoplasmei si a peretelui - bacterii cu 2-4 nuclei
ce apar ca gheme (sculuri) de forme diferite
ocupnd cam 1/10 din volumul bacteriei = bacterii
pe cale de diviziune
03/23/15

90

CAPSULA BACTERIAN
capsul substant gelatinoas, mucoid la
exteriorul celulei bacteriene, bine
delimitat, vizibil la microscop
microcapsul (slime layer; glycocalix)
substant gelatinoas, mucoid la exteriorul
celulei bacteriene, n strat subtire,
evidentiabil doar prin metode chimice
03/23/15

91

CAPSULA BACTERIAN

grosime 1 3 mm
se formeaz
n organismul gazd
pe medii n conditii optime
colonii M lucioase, mucoase, confluente
compozitie n functie de specie
n general polizaharide
polipeptide Bacillus anthracis
substante capsulare diferite chimic la aceeasi specie
tulpini diferitediferentiere serologica
03/23/15

92

CAPSULA BACTERIAN
ROL:
asociat cu patogenitatea tulpinii - factor al
virulentei
protector fat de factori nocivi (fagocitoza,
desicatia)
de adezin (permite aderarea unor bacterii)
barier protectoare fat de bacteriofagi
contine substante cu specificitate antigenic
03/23/15

93

CAPSULA BACTERIAN
EVIDENTIERE:
coloratie negativ cu tus de China,
colargol
coloratii speciale (Hiss)
reactia de umflare a capsulei (Neufeld)
cu seruri polivalente si monovalente
anticapsulare
03/23/15

94

03/23/15

95

03/23/15

96

03/23/15

97

03/23/15

98

03/23/15

99

CILII SAU FLAGELII

organe de locomotie
subtiri (0,02 m), fine, alungite (515
75m), neramificate, flexibile, sinuoase
alctuiti din flagelin protein complex
similar cu miozina muscular
reprezint antigenul flagelar H
pornesc din citoplasma bacteriei, din
corpusculul bazal
03/23/15

100

CILII SAU FLAGELII

1. Corpuscul bazal situat n citoplasm,
imediat sub membrana citoplasmatic
- alctuit din 2 discuri M si P la bacterii
Gram-pozitive
- 4 discuri M, S, P, L la bacterii Gramnegative
2. Crlig
3. Filament flagelar
03/23/15

101

 Flagelul
Flagelina (protein)

03/23/15

102

CILII SI FLAGELII
Atriche, Monotriche, Lofotriche, Amfitriche,Peritriche

03/23/15

103

03/23/15

104

03/23/15

105

03/23/15

106

Fimbrii sau pili

Formatiuni filamentoase, rigide, pericelular
Prezente la unele bacterii gram-negative,
exceptional la bacterii gram-pozitive
(Streptococcus mutans)
Mai scurte si mai subtiri dect cilii: 0,2 20 m
/ 3 - 10 m
Nu au rol n mobilitate
Originea n membrana citoplasmatic
Alctuite din subunitti proteice - pilin
03/23/15

107

Fimbrii sau pili

Pili de sex (de conjugare) 0-4 bucti /
celul; codificati de plasmide
Fimbrii de adeziune 10-30 bucti / celul;
codificate de gene de pe cromozom
Fimbrii comune 50-400 bucti / celul

03/23/15

108

Sporul bacterian
forma de rezistent si de conservare a
speciei
nu se coloreaz cu coloratii obisnuite;
evidentiat prin metode speciale
o bacterie formeaz un singur spor un
spor d nastere unei singure bacterii
difer ca form, dimensiune, pozitie
03/23/15

109

Sporul bacterian
Spor central, sferic, mai mic dect corpul
bacterian
Spor central, ovalar, mai mare dect corpul
bacterian
Spor subterminal, ovalar, mai mare dect
corpul bacterian
Spor terminal, sferic, mai mare dect corpul
bacterian
03/23/15

110