B) ETAPELE CLINICE PENTRU REALIZAREA UNEI PROTEZE

PARTIALE FIXE
1.
2.
3.
4.
5.

Informarea pacientului
Anestezierea dintilor
Selectarea instrumentarului abraziv
Pozitia pacientului pe tot parcursul sedintei de preparare a dintilor
Prepararea dintilor frontali
5.1 Prepararea dintilor frontali vitali
a. Prepararea unui dinte vital integru in vederea acoperirii partiale
Acoperirea partiala orala in vederea agregarii unei proteze
partiale fixe adezive
Acoperirea partiala

b. Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii totale

Prepararea in vederea acoperirii total fizionomice
-Acoperirea total fizionomica cu o coroana jacket
-Acoperirea total fizionomica cu coroane din rasini sintetice
Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii mixte
-Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii cu o coroana mixta total
fizionomica
-Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii cu o coroana mixta
semifizionomica
Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii cu o coroana dubla
Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii cu o coroana
prevazuta cu culisa
Prepararea unui dinte vital care poarta o coroana veche
5.2 Prepararea dintilor frontali devitali (tratati endodontic)
Prepararea unui dinte devital armat cu stift metallic coronoradicular
Prepararea unui dinte devital reconstituit coronar
6. Prepararea dintilor laterali
Prepararea dintilor laterali vitali
Prepararea dintilor laterali devitali
7. Tratamentul suprafetei dentinare dupa prepararea dentara
8. Restaurarea provizorie a dintilor preparati
1. Informarea pacientului. Pentru a avea un pacient care colaboreaza
pe tot parcursul tratamentului acesta trebuie sa fie informat despre:
necesitatea prepararii dintilor prin slefuire sub anestezie

 slefuirea se face sub jet de apa, deoarece este un procedeu care

genereaza caldura iar aceasta poate afecta pulpa dentara
dintelui i se da prin preparare o forma tronconica pentru a
permite insertia coroanei
dintii vitali preparati acoperiti cu coroane provizorii pot provoca
dureri
in unele cazuri se implica modificarea formei dintelui
uneori coroanele realizate sunt mai mari decat cele ale dintilor
naturali
sa il informam ca nu exista restaurare protetica ideala
orice pacient cu restaurare protetica trebuie sa tina legatura
permanent cu cabinetul dentar pentru a depista complicatiile
ulterioare
restaurarile protetice necesita o igiena bucala riguroasa si
ingrijire suplimentara profesionala pentru a evita parodontopatia
si cariile marginale
Anestezierea dintilor
Prepararea dintilor vitali prin slefuire provoaca durere de aceea se indica
folosirea anesteziei. Anestezia locala prin infiltratie se practica o data in
sedinta prepararii cu conditia finalizarii si amprentarii; daca in aceeasi
sedinta nu s-a finalizat amprentarea se mai face o data in ziua amprentarii; si
se mai practica si in ziua cimentarii deoarece dintii vitali sunt sensibili la
socul acid aparut in urma cimentarii.
Pentru a anestezia dintilor vitali se practica infiltratia plexala si anestezia
tronculara periferica.
Se renunta la adrenalina in urmatoarele afectiuni: tahicardie paroxistica,
tahiaritmia, angina pectorala, postinfarct, glaucom, hipertiroidie grava; si in
cazul terapiei cu MAO ( mono-amino-oxidaze) sau antidepresive.
Daca exista alergie de grup se recomanda xylestesina 2%; in caz de
insuficienta hepatica se recomanda novocaina 2%; daca pacientii sunt
anxiosi se recomanda premedicatia cu valium, in cooperare cu medicul
generalist sau internist. Daca in aceeasi sedinta cu prepararea dentara nu se
ia si amprenta se recomanda injectia intraligamentara cu o seringa speciala
Citoject
Avantajele anesteziei intraligamentare:
-este putin dureroase;
-canulele de injectie sunt foarte fine;
-cantitatea de anestezic utilizata este foarte mica;
-datorita vasoconstrictorului se reduce sangerarea
-ajuta in aplicarea firelor de retractie.
Pentru evitarea imbolnavirii pulpo-parodontale se impune racirea continua si
suficienta iar turbina sa livreze cel putin 50 ml apa pe minut.
2. Alegerea instrumentarului abraziv

Criteriile de selectie a instrumentarului rotativ:

-forma dintelui
-tipul de coroana care se realizeaza dupa preparare
-structura ce urmeaza a fi slefuita
Incepatorii trebuie sa foloseasca instrumente diamantate marcatoare ale
adancimii prepararii (Rillenschleifer), de forma discoidala cu adancimi de:
0,8mm,1,0 mm, sau1,2 mm. Folosirea acestor diamante marcheaza
stratul de dentina si smalt care urmeaza a fi indepartat prin trasarea unor
santuri pe suprafata coroanei. Prepararea pragului gingival rotunjit se
realizeaza cu freze in forma de torpila sau cilindrice, de marimi diferite in
functie de cat trebuie sa fie de lat pragul; mai lat spre vestibular, mai putin
lat spre oral si proximal.
Separarea dintelui de dintii vecini se face cu freze diamantate flacara sau
conice efilate fine; slefuirea fetei palatinale/linguale a dintilor frontali se
face cu diamante in forma de para, minge de rugby sau in forma de
mugure de forme si marimi diferite.
Indepartarea coroanelor vechi se face cu freze metalice montate in piesa
cu micromotor sau la turbina (se rup foarte usor). Aceste instrumente
abrasive se folosesc la turbine cea mai buna fiind cea cu iluminare
directa.
Diamantele montate in turbine servesc la preparea grosiera a bontului
dentar, finisarea se face cu instrumente diamantate fine sub forma de
mugure sau torpila (torpedo) la turatie de zece ori mai mica.
Discurile diamantate/carborundum nu se mai folosesc deoarece racirea
este necorespunzatoare, accesul dificil in unele zone, sunt scumpe, in
timpul racirii cu apa sar stropi de apa , dar cel mai de temut este derapajul
acestora si lezarea grava a partilor moi.
4.Pozitia pacientului, medicului si asistentei pe tot parcursul sedintei
de preparare.
Pacientul poate ocupa doua pozitii: pozitia sezanda (ineficienta)si pozitia
orizontala.
Motivele care recomanda pozitia orizontala sunt:
-aparatul cardio-vascular este solicitat mai putin, sunt reduse frecventa
batailor cardiace si tensiunea arteriala;
-catecolaminele eliberate in sange cu ocazia anesteziei, emotiilor si
socului preparator nu modifica constantele cardio-vasculare.
-pozitia orizontala elibereaza posibilitatea pacientului de a se sprijini cu
mainile, coatele sau picioarele pe fotoliu ceea ce ar determina cresterea
cantitatii de catecolamine in sange.
-se face aspirarea corecta si eficienta scutind nevoia pacientului de clatiri,
care il fac sa traga de timp.
Avantajele pozitiei sezande pentru medic:
-este o pozitie comoda cu posibilitatea deplasarii de la ora 8 la ora 12;
-consum minim de energie, oboseala musculo-articulara scazuta;

-protejeaza coloana vertebrala de scolioza

-rotarea trunchiului in jurul axei sale este minima reducandu-se bolile
profesionale.
Si asistenta beneficiaza de aceleasi considerente.
Pozitia sezanda la pacient serveste la:
-amprentarea cu materiale fluide
-proba coroanelor evitandu-se astfel pericolul inghitirii, aspirarii sau
sufocariipacientului.

Faza clinica
PREPARAREA DINTILOR
Prepararea dintilor prin slefuire necesita indeplinirea unor conditii
preliminare:
-anestezierea
-amprentarea inaintea slefuirii pentru protezele provizorii
-o sursa de lumina buna
-instrumentar rotativ adecvat
-sursa de racire
-alegerea culorii
Prepararea dintilor depinde de anumite criterii:
-felul dintelui, vital sau devital, acoperit sau nu;
-tipul de coroana ce urmeaza a fi aplicata
-experienta personala.
Principiile prepararii
Prepararea unui dinte lateral necesita respectate urmatoarele principii:
-Principiul biologic vizeaza:
-evitarea lezarii pulpei dentare (racire continua, evitarea deschiderii camerei
pulpare);
-evidentierea unei terminatii cervicale clare, astfel incat marginile coroanei sa
fie in continuarea radacinii, evitandu-se iritatiile locale si acumularea placii
dentare. Tehnicianul trebuie sa vizualizeze in mod clar aceasta zona si nu
trebuie sa o falsifice. Este interzisa lezarea parodontiului marginal pentru ca
nu stim cum poate evolua in continuare.
Principiul mecanic vizeaza:
-asigurarea rezistentei mecanice a bonturilor dentare (prin armare,
reconstituire coronara agregata intraradicular, si evitarea slefuirii excesive)
-elementele de agregare sa fie inserate pana la preparatia dentara.
Preparatia dentara sa fie tronconica cu diametrul mare la colet.

-stratul de substanta dentara dura care se indeparteaza sa fie uniform astfel

incat sa se obtina coroane cu pereti solizi.
Principiul functional vizeaza:
-corectarea prin slefuire a acelei parti din coroana dintelui stalp care
impiedica excursia libera a mandibulei in miscarile de lateralitate si propulsie.
-prepararea fetelor ocluzale ale dintilor laterali care au contacte ocluzale cu
antagonistii de tip cuspid-fosa
-dupa prepararea ocluzala se controleaza rapoartele dinamice dintre
bonturile obtinute prin preparare si antagonistii lor.
5.1 Prepararea dintilor frontali vitali
a. Prepararea unui dinte frontal vital integru in vederea acoperirii
partiale.
Prepararea unui dinte frontal vital integru in vederea acoperirii
partiale orale.
Prepararea fetei palatinale/linguale a unui dinte frontal este necesara in 3
cazuri:
-refacerea metalo-acrilica sau metalo-ceramica a coroanei unui canin
pentru reasigurarea unei functii de conducere si evitarea ocluziei
excentrice
-agregarea unei proteze adezive de tip Maryland
-fixarea unor attachments adezivi ca elemente de stabilizare a unei
proteze mobilizabile.
Caracteristici ale prepararii partiale orale in vederea realizarii unei
terapii protetice adezive
-legatura intre dinte si elementul protetic se realizeaza prin folosirea
compositelor adezive.
-prepararea unui canin, in vederea refacerii morfo-functiei sale. Consta in
slefuirea minora, in smalt, doar pentru a sparge luciul natural al smaltului
facandu-l usor atacabil de catre acidul preparator. Daca exista contacte
stranse cu antagonistii se slefuieste ceva mai mult adica 0,34 mm. Freza
diamantata trebuie sa fie sub forma de minge, para sau mugure.
Deasemenea in regiunea supracingulara se realizeaza cu ajutorul unui
diamant sferic o foseta care permite pozitionarea si mentinerea coroanei
partiale metalice in timpul cimentarii adezive.
Agregarea unei proteze adezive preesupune o suprafata dentara maxima
la care folosim si elemente auxiliare cum ar fi: fosete supracingulare si
santuri aproximale plasate pe fetele vecine edentatiei care impiedica
desprinderea vestibulo-orala a protezei agregata adeziv.
Principiile acestea se aplica si la prepararea unor dinti in vederea
agregarii attachments-urilor adezive.

b. Acoperirea partiala de tip

-acest gen de acoperire este practicat din ce in ce mai putin deoarece
tehnica de preparare a bontului si realizarea paralelismului santurilor este
foarte pretentioasa si dificila si cere foarte multa rabdare; dintii scurti sau
foarte aplatizati vestibulo-oral nu au indicatie pentru acest gen de
coroana; medicul dentist realizeaza totul cu turbina, ori in realizarea
bontului pentru coroana nu este indicata folosirea turbinei. Coroanele
partiale nu prea sunt estetice si de aceea orientarea moderna spre o
estetica absoluta face ca aceasta coroana sa fie considerate caduca.
c. Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii totale
Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii total-fizionomice
Reprezentanta acoperirii total fizionomice este coroana jacket din mase
ceramice.
Evaluarea preparatiei finale presupune:
O grosimea cervicala a peretelui:
-1mm la incisivii centrali si caninii superiori
-1mm la incisivii laterali superiori si caninii inferiori: vestibular si oral
-0,75 mm la incisivii laterali superiori si caninii inferiori pe fetele aproximale si
la incisivii inferiori pentru vestibular si oral
-0,5 mm la incisivii inferiori aproximal
Dimensiunea marginii incizale: 2 mm inaltime
Peretii aproximali sa fie paraleli si sa se intalneasca cu marginea
cervicala in unghi drept
Peretii vestibular si oral sa fie in regiunea cervicala paraleli intre ei
Peretele coroanei ceramice sa nu fie mai subtire decat dimensiunea
pragului adica de 1 mm.
Pentru medicii incepatori se recomanda folosirea diamantelor
marcatoare cu marimea de 1mm cu care se creeaza 2 santuri
longitudinale plasate vestibular si 2 santuri longitudinale plasate oral si
un sant orizontal cervical vestibular si oral.
Medicul experimentat alege un diamant torpedo de 1mm si realizeaza
1-2 santuri vestibulare cu adancimea corespunzatoare acestuia.
Foarte des se practica slefuirea smaltului pana la dentina.
Tehnica este urmatoarea:
-reducerea marginii incizale cu 2 mm folosind diamantul torpedo sau
cilindric;
-preparam in continuare cu acelasi diamante fata vestibulara pana dispar
santurile marcate anterior la fel si zona cervicala orala pentru obtinerea
paralelismului.
-urmeaza prepararea fetei orale in zona concava cu diamantul in forma de
para sau mugure pana la disparitia santurilor anterior create;

-cu un diamant conic efilat scurt sau flacara facem operatiunea de separare
a dintelui de slefuit de dintii vecini.
Varful diamantului flacara se plaseaza la nivelul papilei interdentare.
Rezultatul acestor manopere este un bont dentar grosier care urmeaza a fi
prelucrat si finisat.
Prelucrarea bontului se realizeaza cu un diamant cilindric activ frontal si
lateral.
Caracteristicile bontului final sunt:
-bont dentar cu peretii usor conici paraleli (6 grade conicitate)
-un prag de 90 grade plasat 0,5mm subgingival
-mai scurt cu 2-2,3 mm decat lungimea initiala a coroanei clinice. Pentru o
preparare corecta in zona subgingivala presupune:
-plasarea in santul gingival a unui fir de retractie imbibat in astringent pentru
5 minute apoi se indeparteaza firul si se continua prepararea. Gingia se
deshidrateaza ramane rigida si ramane departata de colet, definitivandu-se
prepararea cervicala. Finisarea se face cu un diamant cilindric fin cu o
dimensiune egala celui folosit la preparare. Finisarea bontului dntar trebuie
facuta cu simt de raspundere deoarece asperitatile ramase pot fractura
coroana ceramica.
Acoperirea total-fizionomica cu rasini sintetice
Prepararea unui dinte vital pentru acoperirea cu o coroana din rasini sintetice
este asemanatoare ca pentru coroana ceramica.
Acoperirea unui dinte vital in vederea acoperirii mixte
Coroanele mixte presupun o parte metalica (un schelet metalic) si o
componenta fizionomica mai mult sau mai putin extinsa. Acesta coroana
necesita o slefuire mai semnificativa deci cu o pierdere mai mare de
substanta dentara.
Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii cu o coroana mixta cu
aspect total fizionomica-caracteristici generale:
prezenta unui prag rotunjit
pragul va fi mai lat, in functie de caracteristicile suportului metalic
astfel:
-pentru capele obtinute pe cale galvanica cu 0,2 mm
-pentru suportul sub forma de grilaj metalic cu 0,3 mm
-pentru capa metalica turnata din aliaje de aur sau pe baza de palladium
cu 0,4 mm
-pentru aliajele nenobile de tip Ni-Cr sau Co-Cr cu 0,2 mm mai mult
-pentru coroanele lipsite de metal in zona cervicala vestibulara pragul
ramane de 1 mm.
Pentru coroana mixta total fizionomica din rasini sintetice este valabila
prepararea pentru coroana mixta cu support metalic turnat.

Prepararea unui dinte vital pentru acoperirea cu o coroana mixta

semifizionomica
Coroana mixta semifizionomica metalo-ceramica se caracterizeaza prin
prezenta unei fatete ceramice pe fata vestibulara, reface marginea
incizala pe 2-3 mm apoi se continua cu scheletul metalic pe jumatatea
palatinala a fetelor aproximale si in jumatatea sau in 2/3 cervicale ale fetei
palatinale.
Caracteristicile generale ale bontului dentar sunt:
-pragul vestibular de 1,1-1,2 mm latime
-aproximal-vestibular de 0,7-0,8 mm latime
-aproximal palatinal si palatinal unde coroana este reprezentata de metal
este de 0,4mm latime.
Prepararea unui dinte vital pentru acoperirea cu o coroana
semifizionomica prevazuta cu o culisa
In acest caz se are in vedere urmatoarele aspecte:
-coroana va fi solicitata mai mult
-suprafata de frictiune trebuie sa fie mai maren (bont dentar mai lung si
cilindric)
-coroana sa nu aiba o convexitate exagerata aproximal se va slefui in
aceasta zona mai mult.
Prepararea unui dinte vital in vederea acoperirii cu o coroana dubla
( telescopata, conica sau conico-rezilienta)
Este indicate ca:
-element de agregare a unei proteze mobilizabile
-ca element de ancorare a unei proteze mobilizabile uzuale
-sau in cadrul protezarii de tip cover denture
Coroana dubla frontala se compune dintr-o capa metalica subtire de 0,2
mm grosime care acopera bontul in intregime si se cimenteaza definitiv
pe bontul dentar. Peretii externi ai capei sunt frezati la paralelizor intr-un
unghi de 4-6 grade . Peste aceasta capa (coroana primara) se aplica
coroana secundara care poate fi o coroana semifizionomica si este
mobilizabila. Bontul preparat trebuie sa aiba un prag lat de 1,4 mm in
zona vestibulara si 0,5 mm oral. La dintii frontali vitali mai mici cum sunt
incisivii laterali superiori si cei inferiori pragul se reduce pentru a nu
periclita vitalitatea pulpara.
Prepararea unui dinte vital care poarta o coroana de invelis
In fata acestui caz medicul dentist trebuie sa afle de ce a fost necesara
acoperirea. A fost carie, fractura, dismorfie, decolorarea sau agregarea
ancorarea unei proteze dentare.
De aceea coroana nu trebuie indepartata cu brutalitate pentru a nu
fractura dintele.

-coroana acrilica se sectioneaza simplu dinspre marginea incizala spre

cervical- vestibular ci cervico-oral cu ajutorul unui disc de carborundum
sub racire cu apa.
-coroana ceramica se indeparteaza utilizand diamante cilindrice sau
flacara subtiri.
-coroanele metalo-ceramice se sectioneaza vestibular si incizal cu un
diamant iar oral cu o freza metalica dura.
-coroanele metalo-acrilice se vor sectiona cu instrumentele prezentate
pentru acrilat si metal.
-coroanele metalice se taie cu discuri sau freze extradure
Dupa indepartarea coroane vechi evaluam vitalitatea dentara, incercam
recuperarea bontului dentar. Odata cu indepartarea coroanei vechi s-au
pierdut si reperele pentru prepararea bontului in continuare. Medicul
experimentat prepara acest bont dentar primar in continuare, prepara pragul
il plaseaza subgingival si finiseaza preparatia. Medicul dentist incepator
confectioneaza o coroana provizorie din acrilat dupa o amprenta luata
anterior indepartarii coroanei; grosimea acestei coroane ii da indicatii cat ar
mai putea prepara.
Aspecte particulare de preparare a dintilor frontali in vederea
insertiei unor proteze partiale fixe
Insertia unor proteze partiale fixe cu doua sau mai multe elemente de
agregare cere asigurarea axului de insertie a protezei partiale fixe.
Realizarea acestui lucru este posibil prin:
-slefuirea paralela a suprafetelor aproximale
-rotunjirea unghiurilor pe care aceste fete le fac cu marginea incizala
-la nivel cervical pe aceste fete se poate renunta la prepararea unui prag
apelandu-se la prepararea tangentiala
-corectarea disparalelitatii naturale
-prepararea de proba (sau diagnostica) pe un model de gips este foarte
recomandata medicilor incepatori.
5.2 Prepararea dintilor frontali devitali
Prepararea unui dinte devital (tratat endodontic)
a) Prepararea unui dinte devital armat printr-un stift metallic coronoradicular
Un dinte devital armat printr-un stift corono-radicular prezinta o rezistenta
mecanica crescuta si ii permite o preparare corecta a pragului cervical
deoarece nu mai exista pulpa dentara. Pe acest tip de bont se pot realiza
coroane ceramice, din rasini sintetice, coroane mixte sau duble
Prepararea unui dinte devital reconstituit coronar
Un dinte devital ce prezinta o reconstituire coronara agregata
intraradicular este un dinte rezistent la solicitarile functionale si

parafunctionale. Atentie marita trebuie acordata la preparatia pragului

care trebuie sa depaseasca spre apical aceasta zona cu cel putin 1 mm.
Uneori este nevoie de excizia papilei interdentare.
6. Prepararea dintilor laterali in vederea insertiei unei proteze
partiale fixe
Prepararea dintilor laterali in vederea acoperirii cu elemente de
agregare
Terapia de acoperire coronara combinata cu inlocuirea unor dinti absenti se
practica pentru:
-proteze fixe adezive ori conventionale ( acoperire partiala ori totala pentru
proteze partiale fixe unilaterale: intercalate sau terminale, bilaterale:
intercalate sau terminale, combinate cu restaurari frontale, bimaxilare).
-acoperirea totala dubla combinata cu proteza partiala mobilizabila
Acoperirea totala dubla combinata cu proteza mobilizabila.
Prepararea dintilor laterali
Prepararea unui dinte lateral pentru insertia unei reconstituiri coronare
agregate intraradicular
Precizarile facute cu aceasta ocazie sunt:
Dintii laterali trebuie antrenati direct cu toate radacinile (cate un stift
radicular pe fiecare canal) pentru preluarea solicitarilor ocluzale;(clinic
dificil de realizat)
De cate ori este posibil sa se fixeze un stift in una din radacini cu
refacerea pierderii partiale de substanta dentara cu compozite.
Interesant este ca stiftul nu este obligatoriu sa aiba 2/3 din lungimea
radacinii; idea care se urmareste este evitarea crearii de cai false cu
fractura radacinii iar acest lucru se obtine evitand patrunderea pivotului
prea adanc in canal.
Daca avem doua stifturi radiculare le reducem dimensiunea la
jumatate
realizam reconstituiri corono-radiculare agregate intraradicular prin
stifturi divergente; pe canalele curbe putem scurta si mai mult stfturile.
Camera pulpara a unui molar nu trebuie deretentivizata deoarece ar
conduce la scaderea rezistentei mecanice a peretilor ramasi intacti.
O reconstituire coronara agregata pluriradicular va fi constituita din
doua bucati.
Dupa cimentarea reconstituirii urmeaza prepararea dintelui sub forma
de bont.
Prepararea unui molar vital in vederea acoperirii cu o coroana
Se acorda atentie speciala raportului fetei ocluzale cu antagonistii

 Inclinarea unui molar mandibular spre mezial fara ca planul de

ocluzie sa fie deranjat de catre dintii antagonisti se vor reduce doar
cuspizii aflati in contact cu antagonistul
Daca fata ocluzala a dintelui de preparat are contact complet cu
antagonistul se vor reduce toti cuspizii intr-un grad mai mare sau
mai mic in functie de tipul de coroana ce urmeaza a se realiza.
Daca molarul de preparat este ultimul dinte pe arcada indiferent de
maxilar se procedeaza astfel:
-se prepara toate fetele laterale ale dintelui la forma finala
-se prepara jumatatea meziala a fetei ocluzale iar in spatial rezultat se
aplica o pastila de acrilat autopolimerizabil care se indeparteaza dupa
priza
-se finalizeaza preparea suprafetei ocluzale si se completeaza
capacelul din acrilat autopolimerizabil care joaca rol de mentinator de
spatiu si impiedica modificarea relatiei verticale a botului rezultat cu
antagonistul sau la faza de determinare a relatiei intermaxilare in
sensul reducerii ei. Acest mentinator de spatiu va fi dat tehnicianului
dentar pentru a-l ajuta in montarea corecta a celor 2 modele in
articulator.
Axul coroanei molarului de preparat sa fie paralel cu alti dinti
stalpi ai protezei partiale fixe.
Prepararea unui molar pentru acoperirea cu o coroana simpla metalica
Cu diamantele tip flacara sau conice efilate scurte se separa
molarul de dintii vecini
Suprafata ocluzala se reduce cu diamante tip mugure ori
romboidale pentru o reductie morfofunctionala conservand
santurile interlobare.
Reductia ocluzala va fi de 1-1,5 mm.
Cu un diamant torpila se prepara cilindric fetele aproximale (ele
ofera o mare frictiune intre coroana si bont) si zona cervicala a
fetelor vestibulara si orala.
Respectand aceasta preparare rezulta si pragul subgingival
rotunjit lat de 0,5 mm. Se poate prefera si o preparare
supragingivala. Bontul final va fi unul cilindric cu dimensiunea
mare la colet. In faza finala se conicizeaza usor jumatatea
ocluzala a fetelor vestibulara si orala. Acest lucru permite
tehnicianului dentar sa redea la nivelul coroanei de invelis fuga
coroanei a dintilor mandibulari si plasarea mai spre centrul fetei
ocluzale a cuspizilor palatinali a molarilor maxilari si totodata
tehnicianul dentar reda o relatie ocluzala (cuspid-fosa) inalt
functionala.

Prepararea unui molar pentru acoperirea totala cu o coroana

ceramica
Dintele va fi preparat ca si in cazul anterior dar reducerile de
substanta dentara sunt mai mari astfel: pragul cervical va avea 1
mm latime iar ocluzal se vor reduce 2 mm la nivelul fisurii sagitale.
Prepararea unui molar pentru acoperirea totala cu o coroana
mixta metalo-ceramica ori metalo-acrilica.
Fatetarea se face pe fetele vestibulare la molarii maxilari si
cele ocluzale la molarii mandibulari.
Pentru dintii maxilari nu este necesar sa reducem o cantitate
mare de substanta dentara pentru a nu periclita vitalitatea
deoarece masa ceramica nu este expusa la presiuni
deosebite.
In ceea ce priveste fatetarea ocluzala este nevoie de o
reducere importanta cam 2,5 mm (2 mm pentru masa
ceramica +0,5 pentru aliaj).
Prepararea unui molar pentru acoperirea totala cu o coroana
dubla
Prepararea dentara pentru proteza partiala fixa nu este
singulara; se prepara odata mai multi dinti stalpi asigurand in
felul acesta paralelizarea bonturilor intre ele. Pentru acest motiv
autorii recomanda:
-incercam sa evitam obtinerea pragului gingival, pentru ca la
paralelizarea in laborator a coroanelor primare pragul obtinut se
anuleaza foarte des
-se reduce o cantitate importanta de substanta dentara din molar
pentru evitarea obtinerii unor coroane duble supradimensionate
-nu se recomanda realizarea coroanelor duble fizionomice decat
atunci cand avem spatiu disponibil (distanta mare fata de
antagonist ori acesta lipseste).
Prepararea unui premolar vital in vederea acoperirii cu
coroane de invelis
Este contraindicata realizarea de coroane totale cu aspect
fizionomic in urmatoarele situatii:
-bonturi dentare scurte, periclitand retentia viitoarei coroane
-dinti abrazati sever
-conducere de grup in miscarea de lateralitate a mandibulei
Fatetarile incomplete sunt indicate deoarece:
-scheletul metalic este mai gros si prin urmare mai putin deformabil
-acoperirea partiala cu masa ceramica (care nu incercuieste complet
substratul metallic) se contracta in ea insasi si nu aduce tensiune in
substratul metalic

-masa ceramica, dintr-o acoperirea completa, sufera in timpul arderii o

contractie importanta tensionand intreaga coroana favorizandu-i fractura.
Aspecte ale prepararii unui premolar maxilar in vederea acoperirii cu o
coroana mixta metalo-ceramica/metalo-acrilica
La premolarii maxilari nu putem sa realizam praguri cervicale clare datorita
aplatizarii radacinilor in sens mezio-distal si de accea se accepta preparare
de tip tangential. Suprafata ocluzala poate fi redusa pentru fatetare la
persoanele in varsta, deoarece camera pulpara este mai mica, la dinti
reconstituiti sau dinti cu obturatii mari.
Prepararea unui premolar mandibular in vederea acoperirii cu o
coroana mixta metalo-ceramica/metalo-acrilica
-indicatia coroanelor din mase ceramice trebuie restansa la premolari
mandibulari, deoarece un prag clar de 1mm nu este indicat sau posibil de
realizat, fiind rezervate doar premolarilor reconstituiti.
-preparatia de tip tangential se extinde si pe fata linguala
-premolarul prim poate fi acoperit cu o fateta ocluzala falsificandu-i
morfologia prin inaltarea lobului lingual
Prepararea unui premolar si a unui molar pentru acoperirea adeziva
Pentru protezele adezive tip Maryland se recomanda sa fie respectate
urmatoarele reguli:
-sa fie folosite fetele orale si jumatatea orala a fetelor prozimale care se
slefuieste in smalt, se planeaza, cu diamante cilindrice fine. Se obtine in felul
acesta o suprafata intinsa de contact a coroanei partiale cu dintii stalpi.
-pentru sporirea sprijinului viitoarei proteze adezive se pregatesc lacasuri la
nivelul fosetelor marginale ale dintilor stalpi.
Aspecte particulare la prepararea dintilor laterali in vederea insertiei
protezelor partiale fixe
Lucrul cel mai important in aceasta situatie este asigurarea axului de insertie
a protezei partiale fixe care se obtine prin:
-prepararea paralela a suprafetelor aproximale la toti dintii stalpi
-rotunjirea unghiurilor pe care acestea le fac cu marginea incizala
-la nivelul fetelor proximale se poate renunta la preparatia cu prag
recurgandu-se la preparatia tangentiala
-pentru incepatori se recomanda preparatia pe un model de gips asa numita
preparatie diagnostica.
Controlul preparatiilor dentare
Oricat de experimentat este medicul dentist in final trebuie sa isi evalueze
preparatiile dentare. Se cunosc doua metode:
-masuram grosimea coroanelor provizorii
-un index dintr-un silicon vascos luat anterior prepararii dentare se
sectioneaza mezio-distal si vestibulo-oral sau pe jumatate si dupa

terminarea prepararii sau si pe parcursul ei se aplica acest conformator

peste dinte si se constata unde mai este nevoie de preparat
-pentru suprafata ocluzala folosim ceara de ocluzie, pacientul oclude si se
marcheaza cu un creion dermatograf zonele foarte transparente urmand a
se completa prepararea.
7.Tratamentul plagii dentinare dupa prepararea dintilor vitali
Dupa prepararea dentara prin slefuire ramane o plaga cu numeroase
canalicule dentinare deschise, prelungirile odontoblastice sunt sectionate si
libere conducand spre aparitia hipersensibilitatii, hiperesteziei sau chiar
durerea de tip prepulpitic.
De aceea se impune dupa prepararea dentara sa protejam aceasta
suprafata dentinara care sangereaza prin mijloace mecanice, fizice si
chimice.
Mijloacele mecano-fizice presupun realizarea de coroane provizorii din
mase plastice care protejeaza bontul dentar de agresiunea mecanica,
chimica sau termica din mediul bucal
Mijloacele chimice presupun
-folosirea cimentului provizoriu pe baza de eugenat de zinc folosit la
cimentarea provizorie a coroanelor provizorii
-tratarea suprafetei dentinare cu preparate de tip calxyl (Reogan), peste care
adaugam un lac protector (Copalite).
8. Restaurarea provizorie a dintilor preparati
URMEAZA SUBIECTUL ALTUI CURS