r

/'

-(aimM slam !qWI)

s~nqruel, n1eld a:, y i o d
'u!ld ea11e3 !ur!rd lialnd
'81%0'9(10) :u033Ial f L
1013as 'v zba-ru! n ~ n s q s y
~ n p - a ' ~ i a r n i n a u!p
!!-rnl!pg 1:,al!p nes v3v
a
e~-!iesa~pv
-~lnlln:,!dvn~1uad
a!j:,npo~d!4 a l e l a ~ a = ap
)
~nln1nl!jsu1 !e !14!gepxIs
ap p ! ~ a l o : , ap l i ~ s a ~
nrnn[ ap !ye u!p elollnur
ale alqnzal ! i e ~ v !a
ag!u!Sl?d UI sue !n~sa:,ee l m
UJ e1nlvdc vIaNonIdv
1 n p r? avm 0 a!upuod uj tr!dwat!dv

1kL13 IS 1 h E I 3

(3ea~nplSu ! ~ q[q~e
j :elau3ew) . .
101!10dh3!d~
JOlnfll e3ueg - 'V'S a 0 3 ! ~ 6t33uda':~
~
U 8 .le d 0 3 .
(VNIQ u!rtreisuog:~Qo3e!a)
.e!ielni e b auo~pala~ o i e j n3
~ eap~3ede3,
~
BJ~W
ap
E ~ J P e6nglwe3
~ I ~
else wn3 eke " e ~ ~ o daluacuepueJ
s
n3
eln~n3!den ~ w a d~!ieleEu!!s afel!in 'adaun ep p61el ewe6 o
ieluld nes w!w 'leis ap levde3 n3 p ! w o m a ~!iuabenltuad .
ezea~n(1!Q ampold e!ugurotl u!p eu!qiv e p ~ ~ o ~ y o w ~
!a!ie!3osv la l o ~ ! d vlnleu!qwo=) :I B a a er d o 3
wevodw! iunutj :x x x LC
(0161-106~!!ue)
d
(11)nllsou !nlnlo3as le nuramp lnw!~du!p ! i s a u w o ~'
a~oa!da!!ieo!~qnd!A !ire3 : I H ~ S N I ~ ~uOeA
! e ~ l82,
~ ! U Oleuaponp
J~
~aqn
ep ie3epu!~we-w wn3 : n 3 ~ 3 i n l ~ yu!welsuo=)
w
LZ
e!sy - le!puow ueld ad elndn3!dv :x x x sz
(11)~!lsa61p
!nlnleJede
~ol!loqe!deJalola!p 1s a!delelogj : ~ o r o n!p!AO
g
12
lns!lodold rpiawso3 ul aloqde alesnpold : ~j j3l 3 j d eiuelsuo3 61'
aloqde lol!!bnpoJd e ~ J ! J O ~ S
!a~!iewunqwl.ap
!i
83!13eld gA!i3adsJad o 'Jolau!q(e
e!6olola 1s e~e3!1de,e!601033
: i o d o a v d v d laJnv S L
(I) lnue~yi:euneapiol
e'p uewoJ !nln~ednlsn!6ewo :nlvd a ~ p e s o 3 21
(11)a!i!pa e-AIx e el !a!upwou e p l e ~ 6 va!6olo~iau
1s a!Joisl ap leuo!iely ~nuo!zodw!~
: n 3 s = ~ d oal!seA
d
01
eAOPlow
eqqndatl u!p ! ! ~ o ~ n q d e n1le~edoo3
3
: v i t l v l !as!13 8
eeJeoleA alsa~3eh !?'..iO-Sm : ~ E ) v ~
JOP!A
N
9
a!Jqwa3apeunl ad !nlnJolln3!deInjepuale3 :x x x s
eu!dnts u?ewe! pzeani3a)a as a3 ! l g n n i :nlollpj uol z
,
I

'

SNIHdfl3

~.,ucW
.CE SE. E-FECTUEAZA
IARNA i~ ST UP IN^ , .

. .
. ' ~.. .
.. 1
,
caucd+urig (re1 I%, &8"d didrnetrul interior
I" seneral, ~ucrdri~eprivind hg$rea
'
farniliilor .dBatbine pe timp de iarna se cetuma cf6 0,8-1.'OW,
iat aQIi st~toscopul
medical. ,I
la crearea condiliilor care sa asigure albinelor IntrodWea unuia dintte,oapurile tubului pe'
:.
o deplina liriiste si inlaturarea tuturor cauzelor urdlnis! si a celuilalt capat in: ureche, sau
care ar tulbura ritmul caracteristic de viala al -folosirea stetoscopului permite perceperea
lor.
interpretarea zumzetului albinelo!:
. ,.
- zumzetul mbderat si ,unifgim arata cB .
Principalelb~lucrari care se efectueaza
iarna in ~ t u p i n ~ ~ ~ s u n t: :
,
,
: ,
fanlilia de albine este in s'hre buna si '.ca
... . . 1. Preventrea deranjirll pi ,nellni.+irii iemareadecurge normal; '
..
I
. &bkvlor. in tot tirnpul iernii se urmareste ca
- baiaitul piernic arata ck ffknilia,estb in ;
. .
familiile sa nu fie deranjate de pasari de curte, . suferinp;
cioc?tnitori, piligoi etc.; unele dintre aceastea
-'
zumzetul slab, insop de zgomotul
aduc%nd marl pagube stupinei. Soarecii asemanator fosnetului frunz,elor, HseamnB ca
reuTesc deSeori sa patrunda Tn stupi familia este infqmetata. Aceasta se inttimplEi
.productInd adevarate -ravagii. Pe Itinga .nu numai cdnd familia' a' intrat in iarna .cu
;,A
.:x%psurnarea proviziilor de miere si pastura ei provizii insuficiente, c i , si atunci cand s-a
strib3 si fagurii incdt nu se mai, pot folosi, tsrminat hrana din celulele faguriloi unde s-a
'.,
inghit si albine vii ddtorita faptulurca ele nu se format ghemul de iarna.
mai pot apara ca in sezonul cald. Din acest
Din cauza temperaturii soazute (In stupii
motiv, acolo unde se constata ca soarecii au orizontalitsi cei verticali 'cu un singur c rp)
patruns in cuiburile unor familif (dadavre de ghemull' nu s-a .putut tieplasa pe fag rii
albine far&.' capete sau roase, prezenla alaturali, plini du provizii si nici in partea opusa
,&crementeloride soarece, rumegus de ceara a faguriloi. respectivi unde proviziile sunt.
. - in cantitate exagerata pe fundul stupului si la . intacte.
.
,
'
J
. urdinis) ,, de\r!ne
necesara
interven!ia
Cdnd zumzdtul dste foarte slab sau nu se
apicultorului pentru evacuarea soarecilo,r. ,
percepe +roape.deloc, se va interveni, far3
2. ~uprabeghereamodului de iernare a abuz insti, prin lovirea cu mtina a peretelui din
famlllllor de albine prin controale auditive. fala al stupului.
Daca ,albinele raspund printr-un zumzet
Modul.de jernare si starea; unei familii pot fi
.
apreciate cu usurinla prin "ascultare",fara a se. puternic, care. insa incekaza numaidectit,
recurge 1a.deschidereastupuluj.
ikemneaza ca familia ierneaza.i n cbndi!ii
La cercetarea familiilor de albine, sau la bune. Zumzetul. pre!ung, neuniform: in
,orice intarven!ie in- interiorul stwpilor in care intensitate # !'pltIng8tor"indica absenla matcii.
,
, .acestea sirnt adapostite, se va recurge numai Din cauza nelinistii provocate de lipsa matcii
in situafii excep?ionale, ctind viala familiei in familia consumx. mai multe provizii, ,se ,
cauza eSte ameninlata de lipsa de provizii, de imbolnaveste de . diaree, se epu6eaza si
,
imbolnavire
seu alte stari anormale ce nu se adeseori pigre in intregime. CBnd in stupina
'
pot inlatura din 'afara. Ascultarea familiilor cfe exista matci derezerva, indreptarea familiei de.
albine in lunile de iarna se face o data la 3-4 albine se face astfel:.cuibul familiei orfane se
saptamani, apropiind urechea de peretele din descopera, dupa ce, in prealabil stupul a fost
fa!a al stupului. Unii crescatori de albine se transport?t intr-o incapere unde temperatura
folosesc, in acelasi scop, de un tub de este de aproximativ +15'C, insa numai atat
a

'

'

.. .

'

'

'

$.

'

'

. .
.

..
. ,

I '

'

'

'

cat s$ poate da intr-o parte diafragma Si hai intai intr-6 ,incapeie Tncalzita. Aici i $6
primulfagure cu atbine pentru a se introduce . inlatura capacul, impachetajul si mai apoi
in spaliul go1 creat fagurii, albinele qi maica podisorul. Observand pozi!iaghemhlui, avem
dintr-un nucleu. CBnd nu exist8 nuclee cu grija ca fagurelecu miere sa fie introtlus intr-o
m&ci de ~ezerva,familia de albine orfana. se margine a lui,-in asa felincBt celul6le cu,miere
uneste cu alta familie rnai slab4 care are sa.fie in contact c~ albinele. in cazul.cand pe
matca, prdoedfindu-se la fel. '
cei doi faguri marginasi in-careurmeazs sa se
Aprecikrea mobului de iernare a albinelor introduca fagurele cu miere se gasesc putine
se poate face si ,du@ aapectut .diferitelor albine, aiunci el se introduce peste inca .o
resturi, dupa cantitatea de albine mOarte rama, spre mijlocul cuibului; unde se afla mai
@site pe jos, in fala urdinisului, dupa resturile multe albine, in asemenea cazuikse face cate
scoase de pe fundul Stupului si aspeduklor.
un orificiu de.trecere prin mijlocul'fagurilor cu
Mortalitatea exagerata a albinelor se puline albine si cel cu provizii (de grosimea
datoreste fig faptului ca familia a iernat cu prea - 'unui degetai) prin care albinels de pe fagurii
multe albine varstnice, fie uzurii organismului ' marginasi pot trece.si se pQt alatura restului
lor din cauza unor boli.,
de albine din ghem, in cazul in care se . '.
Premnfa afbinelor umede,; n;~'egaite, . administraaza familiei , zahar candi, ,serbe\ i;:,
arata ca in stup~esteprea multa.Qiiditate.
turte, nu rnai este necesara aducerea sthlpbJbi
Cadavrele de albine fara capete 'Sau roase, intr-o incapere incalzita, - administrarea
prezenla excrementelor dd soareci, arata ca facandu-se direct pe vatra stupinei.
'
3. indepiqarea .fafa zgomot a zapezii
acesti p6$culosi dilunatori au patruns in stup.
Rumegusul si albinele'moarte se scot dec neattlnate si a ghelii de pe scAndurelele de
ale
stupilor
s1 desfuhdarea
pe fundul sti:pului. cu o sBrma imdoita ia un ..zbor
oapat in t~hghidrel)t; Rumegusul de Pagure st?, urdinisurilor blocate de albinele moarte. s&$pastreaza ca materie prima de ceara sub
urmarestk ca in interiiorul stupilpr sa 'nu'.'
. forma de bulgdra~i pentru extraclia patrunda apa sau zapada prin orjficiile 'de
con!inutului de c6ara in primavara. Separarea. ventila!ie sau crapaturi. Se curqa scandura de
albinelor moarte -din'rumegusul de faguci se ,,zbor
.
si, u r d ~ n i de
~ l zapada transformata in
fabe c u ajutorul unei site. Albinele moarte se sl'oi de gheqa. Gheala se inlatura cu ajotorul
strang si .%ard.
unei-uergele de fier sau a unui cqit incalzit
I
, . Daca albinle au abdomenul umflat si se, pentru a se evifa zgomotul si. deranjareb,
'vM ppefe.dediaree la,urdinis sau pesctindura
albinelor.
i
.. . .
Acopeiirea parjiali sau in totalit&@ a
.de zbor,. ?nieamn+ ca farpilia I d e albihe
respectiya ede.pe ck? de a se,irnbolnavi sau stupilor cu zapadti n'u este, un prilej' de
este . dejd. bolnava de diarea $din cauza Cngrijorare, caci prin -a'ie\asta se' asigura ,o
proviziilor , de - calitate iinferioaia sau a . ,protec?ie suplimentar8 contra pierderilor de
,
consumului exagerat d e hrana ca urmare a cdldura., ~otodata,nu este pril~jdelngrijorare
condfiiiior nefavorabile be iernard. ,.
.
nici ,in ce ,priveste sufocarea~albi~lor,
caci ,
B&zen!a cristalelor printre cadavrele . de prin zapada, afdnata patrunde' aerul curat in
.
. .
albine dokdeste ca mierea din fagurii pe @re . : st'upi.
Catre sfArsitul'iernii, se inlAt'uraz8lfadasau
ierneaza .abinele s-a qistalizat. Din contra,
,
.acolq unde mortalitatea este neinsernnata gi '~petecele" cle zapad? de pe toat& .vatra
.
rumegusd de faguri nu esteumed, Crlseamna stupiwi. e t e bine,sa se presare paie, pkava
c a iernarea decurge normal.
.
.
.
.
: sdu frunze uscate pe a t r a dupinei. ~ w m ape
i
. Completarea , proviziilor in . cuiburile . asemenea materiale, izolatoare, albineie se
familiilor slab .aproviaiona]e, precum-' i : p'bt a~eza,.'farapericol in timpul.zborurilor de
'aproui'zionareq ,celor lipsite de hranti in cur&!ire.. ,%ltfel, asezandu-se p e zapada,
sezonul tece se;'face mai usor cand ,@rezerva. pamantg .,' umed si inghetat. ele raman
stupinei !eiista faguri cu miere capacita d e amoqite, n u mai pot zbura si.mor.'
4. iniesnirea sl supravegherea zborurllor
calitate superioara. Pentru aceasta opera!ie,
btupul cu familia.ce ,trebuie ajutata se duce de curatire ale.albinelor. in condflii normale, .
'

,.

.,
:

p >

'

1
-~

'

'

'

,,

,
\

I '

'j
I

.
.

fn sezonul' nefmmabil,alMnOle .all7kapactatea urm&rindu:se rhod"1 de desftQurare a ~borului de a acumula h intestinul gros b cantitate sa fie identiticate familiile ce prezinta star1
important& de 'excremente. Apar?ia tilelor cu ammale $ solqionate.aceste caruri.
tempeiaturi de + 1 2 O permite zborwi de'
Este impdant -de, rqinut ca fmiHile de
curqire ale albinelar si eliberarea intestinului albine care . e f e c r d a :zborurl de cwafire mai
supraincarcat. Ebwurik t%rzii de, toamna si timpuriu q vor dezvolla rapid irr pci-a.
chiar in cwsul lunilor de iarna (posibtle irt unii ' Unele familii 'fBc fncerc8rl de ' zbof,, la
ani ifPlunile decembrle, ianuarie, fwuarie) au temperaturi mai scaut?. Acest finomen mate
o 'irrfhm!a deasebit de byna asupra iemarii, insemna- p r e z q a .mu st&ci anormale ce 'au
Este impintant ca albinele'a beneficieze de dus la supraineatrcafea intqstinului grog a1
zborul de curqire . pmtru a se evita ' albinelcx.
, . .
Ueclansarea diareei pe a1 c l e i fond se poi
Se. atrage a t q i a . ~ u ~ i o i nr . mdd
,
instala boli grave, in special nasemoza. deosebit, asupra necesitqii de a asigwa
S!imularea zborulur de curqire - necesita zborul albinelor in primele ..zile'favorabile,
c%eva m3suri: eliberarea urdinisului de albine deoarece in c w i i l e - climatice din !ara
moarte, indepartarea chiar a capacelor noastra, dupa c&wa zile. calde din ultima
stupilor
si a materialului de protecfie, a? ?nca parte a .lunWebruarie sau din, primeparte a
, , .
't&ele- soarelui sa 7ncalzeasca direct
lunii mdle, ievine o perioada rece care poale
podisorul. Pentru a 'stimula albinele sa iasa dura chiar doua-trei saptam%ni., i n familiile
afara din stup se recomanda si lovirea usoara care au facut zborul in primele zlle favorabile,
a perqilor stupului g n t r u a agita albindle,care. cregerea puietului pe scara larga insepe cu
apoi ies. Este, de asemenea, important ca, ' doua-trei saptamBni mai repede ~decilt in
vatra stupinei a fie bine curaiata si sa se celelalte familii, ceea, ce este deosebit de,
aQlice masuri pentru topirea zapezii. Farniliile important in special . pentru culesul de la
normale 'befectueaza un zbor intens, cu o salcAm.
duraia de ,30-50
minute. Prezenla apicultorului
in stupifla este obligatorie pentru ca
(Din bropra: 'lerr~areafamiliilor de albine') .
,,

'

'

Prezidiul celul d e al XIV-lea Simporton Nationai de isforle SI Retrologfe Agrari. Eacau 23-27 august 1994 (in paglnlle urm3!oare,publicam
'

doua materiaie legate de aceasfe presfigioas8 man~festare

in care 16tor1a
apiculfuri~
a lost bine reprezenfafA.1

. ,
,

CALENDARUL APICULTORULUl PE LUNA'

DECEMRRIE

Ultima luiid din calendar si prima l u d de iarnd;'luna lui 'Indreamcdnd sdul din
intreaga tar8 se acoperir de zBpsd8 protejand culturile agricole fn.Wnt4nfate. Este
luna solsti/iului de iarnd care marcheqd zilele cete mai scum din tot cursul anului.
Pulsa!iile de aer polar,sunt m i puternice si intillnirea lor ocazionel& cu masele de
aer cald trQnsportate din bazinul mediteranean produc serioase penurba?ii si
schimbdri meteorologict? care pot aduce pe Idngd viscole de zdpadd +i zile insorite
care sd provoace in unele cazuri zborulBlbinelor.

fficd in prima fazd a ierdlrii care incepe o data cu rdcirea timpului cdnd
temperatura scade sub 8% iar albinele @i reduc activitatea pi se adund strdns IS1
jurul mdtcii pentru a\ se I M h i si a suporta temperaturile reduse, acum cdnd
temperaturile sg mentin sub o0C,ghemul de iernare este complet format +i are o
f o r m sfericd sau 'elipsoidaltl in func!ie de amplasarea rezervelor de hrand +i a
formatului ramel~rpe .&re s-a organizat.
De reguld, albinele de la marginea ghemhlui de iernare sunt mai vdrstnice 91
protejea2a famllia impotriva pierderilor de cdldur8. :Aceste ' albine alcdtuiesc o
structurd special& care poartil denumireq de coajd a ghemului care v a r i d ca
dimensiune I n func!ie de temperatura 'aerului din jurul ghemului gi determind
comportarea indiGidual8 a familiilor de albine in perioarda de iernare. Consumul de
hrand in aceestd lung este de Q 750-0,850kg miere pe familia d e albine.

Asigurarea condqiilor pentru iernarea

liniqita a albinelor; p
Supravegherea si c o ~ r o l umodului
l
de
'iernare a familiilor de albine prin ascdtari,
analiza resturilor descoperite la urdinisurile si
,
pe fundul stupilor;
inlesnirea si supravegherea zboryrilor de
curatire ale albinelor;
I
indreptarea ia timp &I starllor anormale
c6 se iyesc,h cuiburile unor familii de albine; j
.
lndepartarea f8rd zgomot a tapezii
inghqate formata pe sdndurele de zbor ale
,
Stupllori '* .-.'inceperea.Wierii st hsbrmhrii ramelor
'pe care urrneata &fte
i fkqi fagurli artificlali
/

-9,

necesariin sezonul apicol al anului urnititor;

Analizarea activitalii desfaerate in
sezonul apicol, al anului care se incheie h
scopul eliminarii cauzelor care au determinat
obtinerea unor rezultate necorespunzatoare;
lncheierea de contracte pentru
valorificarea produselor apicole din produc!ia
anului urmator;
I
didicarea nivelului profesional prh:
studierea literaturii de specialitate, abonarea la
revista "Rombnia- a p i c o ~ , paniciparea 18
cursuri, schimburi de experieqd si atte
manifestari organizate de cet'curile apicob si
filialele judqene ale Asociqiei Crescatorilor de
Albine din Rombnia.

QZpiuii
I

-.

.
.

'

.
.I

,L A S - O ~ ? w,
~ ?creste
.~~

valoarea
Prof. Victor NEACU
.

Strategia in &picultur;d (vezi articol~l~din

revista noastra nr. -617994,;p. 14) se refer8 la un
ansamblu de mgsuri gi actiuyi generate de o rezultanta din princihiul de reford$ pi dezvoltare
. .
economicd a farii: Sc2pul este cresterea volumului sau ,sporir&~ sficientei produc?iei
. reducerea cheltuiehr gi buna varorificare a productiek ~ i coh~plexlta~e.'
h
gi dimnsiunb;'
strategia economic3 fn a~icultur3nu poate fi scutlf3 de.gieseli saw dificulH~i.;'Acesteavor
apdrea datorita lipsei de informaTie,' d e expe~ienta,iedpsei unui concept prosriu ,fiecdrui
apicultor gi. h special "lt?formdrii", nu ,a lipsei de .informa$e, a Complexitdfii situafiilor gi
mentaIit@ilor Wrd suport economic a unor api@lton'. Durerile, acestor balans4ri economice
pot fi atenuate, o serie de greseli pot fi prevenite, hliiturate dacd in kncepfia ap(cultoru1ui
exist3 un fir bin8 determinat de gdndire .economic3. Un apicultbr madern nu, poate fi
. performant, Ii3s8nd lucrurile l a voia fnttlmplarii. AsMzi ir.,mare.part&'ne confrunt3m bu
.,: -p~pbleme.de, tip managerial, de marketing; inainte ehiar! de a . amihti pe cele de ordin
tehndfogic. Competitivitatea apicultorului depinde intr-o mi3sur3 apreciabild de instrumenfarul
economic' folosit. /at3 cum, studiq in cauza poate constitui o part~??/cddin strategia
rentabil123riiapfcole, este unpunct>devedere propriu si va trebui acceptat ca atare. Nu md
indoieqc, cB vor existagi alte puncte d-e vedere, unii'vor avea alte argumente, poate solide
pentru a-gi susfine punctul de vedere. Dincolo, de parerile ,contradictorii o problemd va
r i i d n e nerezolvatd: ce ne facem cu mielea?
'\

mv;!
.

.~

Sa fie clar, nu ridic problema pregairii sa fac nici o nominalizAre. i n majoritateatehrlice a apicultorului, ci o ridic pe aceea a cazurilor tranzac!ia nu a fost incheiata pentru
diminuarii situa!iilor de a reactions in condfliile . o difereqa de -100 lei pe kg. Ei bine aceasta
lipsei de informqii asupra modificartlor factorilor . . suta, .
exact '
castigul
reprezenta i
interni
si
externi
econornici.
Consecinfa,acestor
.subsemnat~ul...
Ve!ispune.
ca
e
mult
la
zecile.
, ..
. ,@$pecte printre care SI
Rexlbilitatea
in
adaptarea
tonel
Eu
zic
ca
nu,
!inand
cont
defactorii
de
. ..., , .
.de risc care apar inevitabil.
.\ , . -;"sol~iilor.comportamentu1yiapicuttorului fqa de
?n luna octombrie 1993. aentri aqeasta
.noile
ceriqe,
in
care
este
pus,
s
e
co.ncretizeaza
.,
.
.. ~
, ..
..
in stocarea mierii, ku aRe euvinte prin . lipsa ' suta de l e i afacerea' nu. a fost incheiats, la
- adaptarii la soJit?iilefinanciaredale de moment. -nerealizarea ,, ., ei jafl8ndu-se apicultorii: .
Cunosc apicultori care 9tocheaza multe tone de Motivalia? pietill mic Merit..- ~ s t & i , dupq
miere tie-a lungul 'anilor, in, ciuda-ofertelor de aproape . u nI an 'qe. zlls, ,l&nd legaura cu
oumpararepe care le-au avut, durn spusele lor, res'pectivii,' aflu cu stupoare ca rnierea anului
,
.
1993 se- afla in :stoc, b& .adaugtindu-se si
cam mici ca pr$ si,cantitate.
lata cum, totul a pornit de la necesitabea rscolta anhlui 1994.
unui export de 40 tone miere lunar, in baza..
Pentru aceasta suta de lei per kg; pe care
unei comend ferme - prin contraq -, cu o nu putearn sa o ofer, un apicultor a preferat sa
firm& de peste potare. Tin sa, precizez cd pastreze cele 4 tone de miere pe care 18 avea,
prep1 oferit de acea firma era mic; insa in spuhandu-mi ca prefera sa q pastreze:
limitele mediei ofenelor practicate in exIerior. Laio ... 'ii va creste valoarea....Nimic mai fals!
;Azi, pentru aceeasi-'marfa pe care.0 avea
Si, i aceste condqii, exponul se puted realiza
cu n mic beneficiu; daca, aplcultorii ar fi avut in 1993, mi-a cerut mai mult decttt anul trecut
:
o buna pregatire economics.
cu. o suta de lei... Oare stocarea a adus un
i n baza de cifre am sa
juste?ea pltis de vatowe, 'sybstaqiala?... Hot&% NU,
celor afirmate, fiind lesne
nu am cei in cauza au pierdut. ....'
. .

'

>

'

'

,.,.A

'

'

'

'

Sa analizam lucrurile astfel; la etapa

respectiva banca DAClA FELIX oferea o
. dobanda pe termen d_e 137% pentru
depunerile de peste trei milioane lei.
Matematic 4000 kg x 1200 lel oferili pe kg
= 4 800.OQO lei, supa pe care apicultorul ar fi
incasat-o- in. cazul acceptarii pretului.
4.800.000 lei clepusr la banca pe termen, azi,
suma, ar fi adus 12.176.000 lei prin
capitalizarea luna de luna a dobanzii. Putini
Flu ca su a depusa in banca cu contract
pentru o numita dobbnda care e la zi si.este
f~xapen& la incheierea termenului pentru care
a fost dppusa, chiar daca a doua ZI dupa
semnarea contractului dobanda scade
p
Revenind in momentul'de fa!a apicultorul,
posesorul celor 4000 kg, cere 1400 lel pe kg;
pentru .aces mlere pe care nu a vttndut-o in
i ~ care a stocat-o un an de zile,
1993. M ~ e rpe
, ca producator i-a crescyt prep1 cu 100 lei per
kg, 61Inca nu a vbndut-o... Daca in momentul
respectiv ar vinde-o azl la pretul k e h , situa?ia
financlara ar arata astfel: 4000 kgx 1400 lei =
5.600.000 lei.
/
Daca ar fi v~ndutLoatuhci - 1993 -.cu 1200
.
lei!kg, si banii erau depusi pe termen...
12.176.000 lei (cu dobanda) - 5 600.000, lei
suma realizaQili azl. = 6.576.000 lei, m e
suma pe care a pierdut-o acest aplcultor, prin
inci?ipa!anare sau lipsa de calcul. Se pare ca
cei din mediut satesc au circumstan!e
atenunate prin lipsa,de informare.
Dar &iprezkrt un ca2 mai '~oncludent,
subiectul locuind intr-un oras, capitala de judq:
In martie 1994 un apicultor oferea spre
vanzare 1000 kg de miere fle tei'la prep1 de
. 1600 lei per kg. n r g u l nu s-a incheiat
deoarece nu-i se oferea mai muit de 1500 lei.
Azi dupa 7 lunl cere cu o suta de lei ma1 mult,
adica 1700 lei kg,pe aceeasi marfa pe care nu
a vbndut-o atunci... Din nou matematic: 1000
kg x 1500 lei (pre?oferii si refuzat) = 1.500.000
lei, care depusi atunci la ban& pe termen 6
luni i-ar fi adus suma de 2.100.000 lei. in
brezent aceasta tona daca ar vinde;o cu cat
cere azi 1700 leilkg ar valora 1.700.000 lei. lata
, _ cum si acest apicuttor pierde 400.000 lei in 6
juni, iar mierea nu e Inca vbnduta.
Dragi apicultori, sa' nu desconsideram
valoarea vanzaril, a actului O
n sine "en grassn.
Prin vbnmre nu mai ai grija de docarea ei,

6"

grija dep&cie)ii, .a;fuRu~ui,iar butoaiele sunt

eliberate pentrunoua produc!le. Unii apicultori
neavand-vase prin,blocajrde acest fel, au pus
I
mierea in butoale in care au ptegatit vinul,
!uica, au Tmprumutbt vase care au fost
iptrebuin!gte la muraturi, varza etc. Ce .
conteaza, dupa opinia lor, vasele au fost bine
spalate...
Dar, sa prezint si un c& de data si ma!
recent&; apicultorul ?ff cauza, e inginet cu o
,
,
buna pregame profesionala dar nu si cu o
h
glandire, economics adecvata realit&ilor.
Domiciliul? i n inima capaitale, Totusi... noua
produc!ie pe acest an 2500 kg miefe poliflora
este stocata, afacerea :nefii'nd parafata tot
pentru qceasta suta de lei "ghinronlsW
'
Din nou un calcul: 2500 kg x 14&l ieilkg
(prq oferlt) = 3.500 000 le~.Daca targul ,ar;fF1'
avut Ioc, aceasta suma depusa la
,,
BANKCOOP, ar fl adus prin dobandahn venlt
de 7.105.000 le~.impaqind 7.105.000 lei la 364
ziletan rezuka o suma de 19 541 le~,Suma pe
care zilnic acest apicultor o pierde prln /
stocare, cautand o oferta ma1 mare cu 1 - 0 0 - t e i ~ ~ . - <
pe kg:
Un calcul sumar ne arata c8 de clrca 45 zile
, mierea nu a fost vanduta ($1 Inca cde zile sau
luni?) 45 21lex 19.'541'lei valoare zi = 877 500 lei
slyTla pe care a pierdut-o Tn acest interval de
,
timp. Zilele trec si mlerea se afla in stoc?!
Dac4 " k l " ar primi nu cu o suta mai ~ u k
ci qu doua sute, calculul ar arata: 2500 kg xu*:1600 leilkg = 4.000.000 lei (valoare de
moment). Ori daca t&gul se incheia atunci cu
1400 lei kg + 3.500.000 lei + 877 500
dobdnda = 4.377.500 lei..: far& comentafii..
Stimali apicultori, spa?iulnu-mi permite sa
\/a prezint si alte forme de manifestari ale
"gandirii economice".
Daca, ast&i prezentul "banca", ne ofera
aceasta sansi, a dublarii valorii mlerii, aceasta
sansa nu trebuie' pierduta. Prezentul si viitorul
ce le preced. Sd
sunt subordonate straiegi~~bf
nu desconsideram sansa. Aceasta tranzitie nu
1
constituie h sine , numai decapitarea
i
apicultorului (sa nu ne decapitam singuri), ci
ea constituie si stimularea dreptului de decizib,
de judecata, interpretare si constructivitate in
noile condi!ii economico-financiare.
\

(Continuare in pag. 27)

'

c O Q P E R ~ I CU APICULTORII DIN'
'
REPUBLICA MOLDOVA
- Covorbirc cu domnul inginer Eugen MAna,
I

prqcdintele k~ocia!ieieCres~torilor
de Alhinc din Rorndnia.

? ,

,
\

- DatA ar fl sa etapizam legaturile cu

Republica' Moldwa putem constata ca in
domeniul apiculturii acests kqaturi au urmat la
modul general evolqiile pe care cele doua
societa!i le-au parcurs si in alte domenii cd de
,.pilda in, domeniile: ,cultural, de,ik,a?am'ant,de
reorganizare a diverselor sectoare, financiar si,
ay-mai departe. ,, ::
lntre 'inqiativele de apropiere .sufletea~ca
cred
.,&trebule Sa amintesc vizita din luna
ffmp?
- ~eblasareanoastri a fost facuta- cu noiembrie 1992 a. unei delegafii, de 15 .
intetjia de a discuta unele ljrobleme privitoare ' apicultori roman1 chre s- au deplasat . inla reorganizarea in Republica Moldova a Republica Moldova, la ;Baimaclia, locul de
asocialiei de apicultura precum si pentru nastere a rbgretatului prof.dr.ing.-V. ,Harnaj.
, .
stabilirea catorva 'aqiuni viitoare referiioare la Atunci, Scoala nationals medie din Baimaclia
:::':realizarea de . cooperari tehnico-stiintifice, a primit numele fostului presedinte al
oiganizatorice !$ economice in apicultura. Asociatiei CresCatorilor,de Albine din Romania ;
Legat- de, alte activitqi. derulate anterior si a1 APIMONDIA, s-a inaugurat In aceeasi
recentei vizite trebuie sa amintesc Protocolul ycoala un punct muzeistic $omemorativ $1 a
de colaborare semnat Tn urma cu doi ani in f&t montata pe un perete al lacasului de
luna martie 1992 - cu prilejul vizitei in ~ o r n h i a invatamant o placa de marmura-care evoca
a unor factori de conducere ai apiculturii din pentru Amarele
inaintas
recunostin!a
Aepublica Moldova. Acest protocol de inteflii apicultorilor de pe,ambele maluri ale Prutului.
'evidenUa domeniul de cuprindere sau attfel
Ritrnul amplifiarii legatwilor in domeniul
'
,spus sfera de interese care se referea la qpicutturii n-a fost cel asteptat de noi si aici
aspectele qiiflifice, tehnice, economice, ma refer la cohcretizarea ac!iunllor
publioistice din domeniul de interes cpmun
consemnate4 in protoco!ul amintit. Aceste
apicultura.
aqiuni au fost 6arecum.intarziate din cauza
De altfel -acest protocol a fost publicat i n transformaritor cafe ay avut loc in Romania .$i
revista "Romania apicol8" nr. 411%. Tot in mai ales in Republlca Moldova in cadrul
.revista au fost -mediatizate ,in timp si alte tranzGiei ~ocieta'gispre economla de .piqa si
ac!iuni ce s-au desf*urat ca de pitda primirea restructurarii un6r kjstiiqii centrale 9i locale. la
unei tfelegati a apicuttorilor rdmdn~de catre timp, contactele acr cominuat si auJost iniliate
presedintele Republicii Moldova domnul si unele ac?iuniconcrete cdnform prevederilor
Mircea Snegur in luna iunie a antllui trecut, Protocolului ca de pilda expedierea gratuita in
fapt consemn t de asemenea in revista .Republics Moldova in fiecare luna a cate 18d
"Romania apico a" nr. 8 a aceluiasi an.
de reviste "Romania ' apicola" . pentru
- Credefi ca am putea considera c3 h documentarea apicuttorilor care nu erau
r w i l e despre cape vorbim a existat o etapi! abonati. Se p a t e spune ca acum ne aflam la
anterioarg - una de apropiere spiritual8 si o inceputul unei etape de parteneriat economic,
alta etapa, ulterioar4, de integrare economic3 btapa cu perspective promigitoare.
- De

cDr4nd v-aff fntors din Repubffca

Moldova onde - h uItimBle doua zile ale lunii
septembrie - rmpreun3 cu domnul Nicolae
Platon, director economic a1 Asociatiei, afi
efectuat o vizita-belucru la invitaria conducerii
Parlamentului Repyblicii M4dova. Ce ne
putefi spune despre aceasM vizita ludnd in
considerare yi alte actiuni de cooperare cu
,
.': aceasta fara pe terhe de apicultura derulate! fn

'

I
I >

'

, .

i
I

j. ,
6

'

-.

fntre apicultorii celor doua p i ?

Pentru cA afi amintit de revista

"Romania apicola" cred cB este. bine sil familiilor de albirie.. De asemetiea s-au
precizsm cB fn Colegiul de redactie este eviden!iat posibilita!ile de livrare a unor
I
membru $i un apicultor din Republicai ,produse si' preparate bioenergizante,
Moldova (domnul Mihai Begliu) pi c3 ne-am ,'. apiterapeutice si cosmatice'pentru popula!ie.
strsduit sa publicam relat3rile primite dt3 la Am prezentat gazdelor . intr-o expozi!ie
corespondenfii no+ de dincolo de Prut. Din produsele ce le putem oferi spre
pBcate aceste . re1afa;ri sunt cam sporadice comercializare. in cadrul discufiilor s-a
.
insB sperBm ciI frecv~nlalor se va imbunBtBli:
conturat posibilitatea valorificari; . acestor
Cred cB cititorii ar fi interesari sa die-chre au marfuri intr-un magazin apicol ce urmeaza a
fost rezultatele concrete ale ftcektei ultime se deschide 'in chisin& si altul in orasul
vizite.
\
Edine! pentru zona de nord a Republicii
. - Am fkst + primfi de df&hul Petre
Moldova. Dkzvoltarea activitaglor econpmice
Lucinschi, presedintele Parlamentului si de dintre cele dou8 asocia?iicoridideram cd se va ,
domnul DumRru Puntea, fost vicepresedinte a1 .infaptui dupa reorganizarea asocia!iei
~hrlamentuiui,actualmente prefectul raionului hpicult.orilor , din Republica ' - Moldova si
Edine! - cu c a w a m purlat discqii cu privire la amenajarea magazinelor- respective, htr-o . :., . ,::reorganizarea asocialiei de apicultwti din etqpa ulterioara ne propunem sa incheiem u$: :!i,:.: : - "
. .
Republica Moldova. in aceasta idea delegatia contract pelrtru organizarea unei ,sqiet&flr..'
noastra a prezentat domnului- luctnschi si comerciale mixte romhno-moldovepe.: . -.': -: .,'
domnului Puntea, 'structura cle.organizare a
S-a convenit de asemenea initiera unor
apiculturii in RomAnia precum si principalele comacte permanente si un activ schimb de
aspecte are activR@ilor. organizatorice, idorma!ii intre apicultorii din cele doua !aii in
tehnic&economice, ,$tiin?ifiq si publicistice , vedefea dezvoltarii, amplificarii rela!iilor d e
ale unitatilor asoci$iei:< filiafb jydqene.
colaborare si paneneriat pe multiple planuri. , ..Combinatul apicol, ln'stitutul de Cercetare si
Diversificarea si dezvoltarea 'relafiiroe
~ r o d u q i epentru Apicultura, Redaclia rehtei economice vor fi in masura'sa asigure peritru
"RomBnia apicokl". Au fost reanalizate ambele par$ ob!inerea' profitului scontat si
posibilitqile de aprovizionare, din domhqia a bineinleles o mai buna manifestare a
apicultorilor moldoveni, cu faguri artificiali, iegaturilor apicultorilor din teritoriile de,pe cele
*
utilaje, unelte si medicament0 de uz apicoi in doua maluri ale Prutului:
vederea cre~terii poteqialului productiv al
(Convbbire consemnata de E. Taqa)
d
'

'

',

I'

'L

'

'

'

SI MPOZIONUL 'NAFONAL DE ISTORIE $(

RETROLOGIE AGRARA A R O M ~ N I E I ,
L.4 A XIV,A.EDITIE (II), ~ a c i u23-27
,
august 1994;'
,Vasife I3OI'ESCU

~i&~:epre~edinte
a1 Filialei SlRAR Banal I . . '
.

., .

,
,.,

ne-au fost- prezentate in amanuntimea lor de

catre efudttul Prof.-PaulTarhlungh, dupa care,
in coptinuare arrl -fost oaspb?ii StaTiunii de

Dupa douB zile de deibateri pe sectiuni:

agricultura generala,
cultura plantelor,
viticultura, cresterea animalelor, silvicuttura,

. .

'

institu!ii-relalii' +i .ideologii agrare; apicultura ~i cercetare si produc!ie

pofnicola S.C.
sericicu!!ura, precum si viala vurala, a lucrarilor Fructexpori S.A. Bacau - 'cu deg"star'ea de
.,
simpozianului consacrate studiului experienfei rigoare a produselor sale..
. . .
.
j
Prima .' zi.:;de. elr~ursi8..'documentar3 s-a
. .umane acurnulafe in dbmeniul agrar, sub
' ~ $ p & 3econamic, tehnic, stiinFic si social, inchdiat :'cu. ' viz'irea.. ParCutui- dendrologic
'partea. a doua a programului manife tarii a "Hemeiusl" din apropierea munlcipiului Bacaw.
cuprin9 pontru zilele de 25 si 26 augus a.c. o
Cea de a doua zi de informare
serie de vizite documentare la obiective documentara a ' inceput ,cu vizitarea .
mwzeistice, istorice, social- culturale si sta!iur)i
Sancfuarului eroilor nhamului de ta Oituz, a
de cercetare si producfie pomicole ,si glorioaselor lupte din 1917, unde si-au dat
'
jertfa suprema un numa de 18.613 eroi
legumicole
.+
din municipiul.si jude!ul Bacau.
.:.I,
Intrio orgnrizare turistica desavarsita, sub legendari in ifocul luptei biruitoare. inti-o
.c@nbucerea coordonatorului stiintific al atmosfera inalptoare de sarbafoare nafionala,
simpozionulul P:of.dr:'loan Ciuta, coloana . ?n prezenla adunarii intregii suflari a popula!iei '
ce!or 6 avlocsre cu simpozionivti, avand in din Oituz si localit&!ile limitrofe, in sunetele
Iti;!.
, . .... .
frunte o masina cu un echipaj at poliiiei rutiere fanfa'rei militare, a recitarii de poezii patriotice ,
,; # : < !: . si urmata de o autosalvare cu personalul de car . elevii . scolilor locale, a intonarii.
m6dical de, prim ajutor, programul de imnurilor: ' i t e i culori dunosc pe lume" si "Pe-al
dodumenta,re a debutat cu vizitarea Muzeului nostru .,.steag..e scris unire", precum si ''a .
~, judetean de lstorie "IULIAN ANTONESCU" din
discursurilor ,Tnflacarate de omagiere a
Bacau, contin'uand apor c u Complexul- , -faptero[ de vltejie sadrsite i n primul r&boi
arhitectural .medieval din ~ & h u - c u r t k\ mondial pe vatra Idcalita!ii cbt si a tedeumului
Domnegi si .biserica monument '"~recista", savdrsit de un sqbor de -preo!i, s-a prbnuit
c!i?oritB de A!exandru Voievod, f i u l lui Stefan pomenirea erailor martiri .cazqi pe aceasta
.
cel Mare. Pclpasul urmator a" fosi . facut la latura a "triunghiulul 'moqii" din zona: Maasti;
,
Necropola "ION IONESCU de -la Brad" Mhr&+e$ti si Oituz. Mommul de . hal!are
(1818-1891) -niloruI . agriculiutii .moderne
patriotica a fost atfd de. puter$c. exprimat Cnc&
romanestk'd~
localitatea Btad,-comunaNegri, a emo!ionat. intreaga-:asisten@ patticipanta
unde simpozioni$ii au participt --la tedeumul 'pdna dincdlo de'lacrihi, fapt ce ar putea sa fie
desfasurat ', de un sobor de preoti la . amintit, nunlaf prin reaqia afectiva a
\
,monumetitul funerar al marelui disparut. in eminentului pahiot-prof.. Paul ~aralungadin
acelasi perimetru, fiind situath .$ Cetatea .' Pr&@l-bc&, cat si de stareaedotiva produsai
dacica Zargidava, concomitent s-a15 vizitat si autorului racestor- rdnduri, dus cu'. gandul la
ruinele acesteia,in stadiu. de restaoliare. Pe eroismul'~tatlui:,
sau, r&ms "mare mutilat de
traseul de inapoiere au fost vizitate Muzeul s i r&boiii din -1uptele de la Oituz-posfura ce i-a
Gradina botanica din Prajesti, obiective ce marcat &ister?afizica &ruintr&
restulviqii lui.
#

1.

,.

I , I

'

r , .

> . !

'

'

'

'

*I Prima parte a acestui articol a fost publicat6h nurn6rul anterio~al[evistei.

4r

;.
'

De la, Oituz, Caravana s-a continuat

~articipan!jlor;la lucrairile sirnpozionului li
pelerinajul docurnentar pe traseul Onesti, s-au acordat diri , panea ' Cornitetului de
Targu Ocna pana la ,Slanic Moldova, unde, organizare - medalia jubiliara-XXV- -a celui de
dupa vizitarea statiunii - bafneo-climateride , $i ' "AL XWLLEA SlMPOZlON NATIONAL DE
degustarea unui pastrav cu rnamaIlgu!a, : ISTORIE :' SI ' RETROLOGIE A G R A R ~ A
coloana s-a hapoiat la TBrgu Ocna si a vizitat ROMANIEI":1969-1994, Bacau 23-27.08.1994,
Salina Trotus si stqiunea de tratament a .. iar ia.,incheierea qianifestarii, in cadrul unei
afeqiunilor respiratorii din mina de sare.
mbse festive'oferithde organizatori cu sprijinul
.\
inapoierea spre Bacau s-a f?~cut'pe 'ruta spoirsorilor, s-a toastat si concluzionat in
Moinesti, cu un popas la Centrul de Cultura si . scurte
alocqiuni
reusita
dezbaterilor
..
Crea!ie "Rosetti-Tescanu- George Enescu" de problemei.agraredin !ara noastra..
la Tescani: m d e s-au . vizitat dpqnatele
Tot ' i n plan organizatoric, nu poate ' f i
documentare 9'
S-a audiat un,concert okanizat trecut cu . vederea aportul adus reusitei.
adhoc de orctlestra simfonici3 a Filarrnonicii lucrarilor secliei de istorie a apiculturii, de .
Bacau in onoarea simpozionistilor.
. .
..
catre iscusitul ing. Dan T'ilici -\ secretarul
Pe .intreg traseul ,viiitelor de docurnentare . tehnic al Filialei A.C.A. Bacau, caruia,
efectuate in cele doua zile, participqii.s-au membrii' acestei sectii Ti s3nt recunoscEitori
. . .
bucurat de - informarea competent& .,asupra
si-i 'adreseaza rnul!urnirile lor cordiale. . .
Otiiectivelor vizitate, dar si d e ospflalitatea
De :asernenea, se . Cuvine . sa -ami%im
caracteristica sufletului bland si generos a1 despre aprecierile rneritorii &-I. ' revin
rnoldovean~rluineaos, despre a ~Feidescriere organizatorului lucrarilor simpozioanelo.r pb
la obiect. nu ne permite spqiul tipografic, ins8 parcursul unui, sfert de veac - Dr.ing.
recornandam cu muka caldurti iubiorilor de . Eu0en;Constantin Mewes, ac!iune intrata. in
dhmqie si istorie sa vititeiie aceasta zona. - traditie ce se doreste a fi continuatti cu cea d8,
binecuvhntata de ~umnezeu,de' la cgnfluenta a XV-a. ediiie din anul 1995, de la ~ r a $
d rnuli%i:i&,
Bistritei cu Siretu1;pentru a-$irnbog4i cugetul altele ce se vor mai desfasura de-a 'lungul
I
cu irnpresii si irnagini d e neuitat dintr-o zona anilor pe cuprinsul prii noastre.
istorica, etnograficZl si folclorica deosebita.
. .
'

'

'

'

'

'

,'

'

0 parte dintre; participanti in timpul vizitei de docurhentare la'~om~lexul

arhitectural medieval din
BacHu- Curtile ~ornnestiascult~explica~lile
directorului Cornplex~lui.
,
.
4

'

'

Prof.Costache PAlU

Vicepre~edintea1 ksocia\ici Crcsdtorih~r

de Albine din Rom8niac

S-au adus elogii !ilranului r o d n 'ih secolul

nostru pentru toate merftele indubitabib privilld
rezisteqa lui caje e i m n a t rezisteqa
neamului nostru in istorie.- El a constituit
el9rnentul de baza in luptele pentru apararea
independen!ei tarii - el a fost ostqul anonim
care s-a sacrificat.lupt8nd sub Stefan cel Mare,
loan Voda cel Cumplit, Radu de la Afumqi (care
lmpins de nu se gie ce nevoi a 'Vebuit &
infranga qi o r&coala !8r&eascS), Mihai
Vieazu, Aron Voda si in vremurile mai noi el a
luptat la Plevna, Grivqa, Smardan, Marmi, Oiuz,
Maraseqi. , Onasilor acestora. anonimi bat)
hch~natversuri nemuritoare Vasile Alecsandtt,
~$3; George Cosbuc, Stefan losif. Cu gtlndul la ei
w a dat Eminescu Screoarea a HI-a, lor le-a
inchinat Octavian Goga cea mai mare parte din
geniala sa oped si tot lor le-a consacrat
Rebreanu cea mai mare patte din creqia sa
literara ca si Sadoveanu si Tudor Arghezi, ca si
Creanga iar Blaga a considerat cB vqnicia s-a
dscut la sat.
' A c q i p a n i au
de tap! purt81ori istoriei.
el au CiSirit si Bu apus merep ca soarele, au
izwr& si au curs, spre viitor ca apele, lor le
datoram pastdrea limbli de 18 latini @na azi si
tot prim ei ne-am realizat ca lucratori ai
pam5ltului $1 ca pastmori de tradeii care fie'
arata de unde venim si ce destin ne aqeapta.
Acest laran truanic pi dbdator a fost si
continuatorul apiculturii pe melagurib rom-ti
si despre apicuttorul jaran nu s-a \iorbit sau s-a
vorbi mult prea pqin.
Fara indoiala parnanturile .roma"e$i i u o
rqea hidrografica deasa (rauri, paraie, bSQi,
lacuri, iazuri) in jurul carora iau-naqere lunci,
fanqe, paduri, livezi denumite docum'entar
"pometuri", vii si prisaci. Avem o clima-propice
apiculturii, dar ce s-ar fi ales de toatcv aceste
\ conditii fara thranul roman, unicul creatorde
'

kt

'

valori materiale din cele rhai vechi timpuri. De ,

attfel documentele istorice denumesc m ~ i i l e
fara sate, "mosii rnoafte" iar in Moldova "pustii"
care sunt date fie manastillor fie bo@riiorpentru
intemeierea satelor. Nu trebuk
se inpieaga
c t ~socdind !aranul unic' creator be valori
diminuam rolul pe care I-au jucat in istoria
noasha nqionala - ca si in istoria tuturor
popoarelor personalitqk, cei care au polarizat
Cn anumite mornente energiile naponate si le-au.
dirijat spre linte dinainte bate si cu
responsabilttate analizate. A.y ' au fost Petru I
M u g , Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare si anii
in Moldova, sau Basarab I, Vladislav, Mircea cel
Batrdn, F4adu.de la Afumqi, Vlad Tepes, Mihai
Vieazu in Tara Romeneasca si Tnainte' de ei
dacii Burebista si Decebal.
Taranul roman stupar I-a continuat pe
stuparul vanator de albine - tradqie care s-a
perpetuat Tm Transilvania de n o d p%nain zilele
noastre sub denumirea d? barcuit. Dimitrie
Cantemir ("Descrierea Moldovei",
Ed.
Tineretului Bucuresti, 1967, p. 213) aminfeste
o traditie care persista si acum in lumea
satelor - "ki ~ununie,~reotbl
da la urma celor
doi cununy sil guste de trei ori pdirre intinsa
Tn miere semn al dragoStei si unirii vesnice".
De altfel mamaliga' (de mei la inceput si
tdrziu din porumb), laptele $i mierea au fost
nelipsite in hrana dacilor si tradeia a continuat-o
de-a lungul veacurilor pranul r o M n cel care a
continuat $1 nomenclatura l@iMin abricuttura, in
apicuttura si in folosirea cuvintelor de fiecare zi.
Vom zice acela$ lucru si despre continuitatea
imbracamintei. Legenda care explia provenienfa albinei din transformaiea unei fete
frumoase este aceeasi cu cea latina care arata
& albina a aparut prin metamorfozareade catre
Jupier'a frurnoasei Melissa Unele procedee
a ~ i m l e ~'olwlare
au . v&Mme milenara
. .

..

' 1 Cornunicardn prentnlat& de autor in &$a

istorie a apbunurii din cadrul c e ~ u ~ dale XIV-lsa Sirnpozlon National de lstorie gi
ReWogie Agra.6 a Fiorniniei, BacBu, ,nn august 1%.

.\<,

,
I

'

wep!) ~ni!uenioi n3 3!~nriu ~ e -,ou!pog

p
Inies u? !rn~os~ o l a w ! ~eale3
d
u p seJiaJ we-eN
'
'els!xe e n~~ued--'e6u!nu?
E n~iued
~ 1 & 3 eleJqOd WJ!lqUgW lo! ( & .?Op luap!)
.Invuen.ioi n3 qJn,,enee3ng ad ~ e sun pone!bn u!ld u!p oli!so~ojwe;, !nl e a!onau. emea3e
!sele3e el ep ~ ~ d!nle!!b~),n3
j
Jepeol la! e l ' !s eue~yezdz!u~nj!? gs equ~olelse!ie(ndod
.,,Inyuan 101. eja ale3 aunds as nN .a~!wa~sow
\ o ap atonau,eJe InpewoN .(!!~@un.1s !!~e6lnq)
-i 31~n n3' eaIeie!~dojd Fane seuol !%a, , i!ugdeis ne-au $3 alj q31e ad !ewnu .inDaJi
'(2 "d ' 1 . 3 0 'AX-AIX
~
ehoployy v ~ w o t l ~ i s ~ ~ ~ne
o a93) ag ~aj!~ol/l?neu
JoJnmi iep we wn3 ese
,,35an u! ~ni!uan ioi n,: - 'in1 J
,tep kue-a1 - e~a!w!S e~eao!!uewol i n ~ n v
.
r
l e ~ i sad ales \E ~ n z e a l Seuol
!~
a~ikeou!!6nls
' ( ~ 6 111
6 1 'Ju !s
iep ye,, pona!on uewotl pug3 Z ~ E Lelpew & ~ ~ L / E .,,eloqde
JU
e!ugwou,, !zan) i j ~ 0 ~ n 3 ! d ~
-, ~zaua6ouia ap da,ioJd ie3!1dwo3
-06,U!P VzEaleP JOleieS ~ J d n %!iela!xlold
ap eaj!~elu! p u l ~ ! ~ iua,wn3op
d
~ n ~ u l ~ d ilnUeJ?J
s a x 1 inbe e-I ~ole~eioq
(o~.une3 waunds
.eluepuadap jolaies . 9s a!onau 3 'e3!iewold!p eape30~del!qe ap
pug2n pug3 'gugw u! e w e n3 pugidnl pug3 '!~n6ealaw aisa* ad wr?ls!xa es ienu!luo3
we ~3 !s p ~ e - ~ n ~we-au
s e u 83 B U ~ W O J!!qw!l le,
jepqe3on 1n6a~lu!
ep !Jnlele '3sapanop ale3 ,IS
!ze w!soloj au a~e3ap iu!ie~!!uawJai !s~i!snsu~
e:!S n!uawop u! !ou a/u!iSoun:, !s-hpu!snsu?
1n~olln3!de .A!13adsal 'i3e~!p I ~ J o ~ ~
Jep puois! ej!j!iu!!ls eewnl 1ze 1s atsaw!n
ale3 uawouej un is04 e eJiseou ealez!u!iei
'eleo!~@dns.
el8 - eJnlln3!de U? IS ! 3 a ~enou e~nqn3o-~iu!
!!ia!n a~!!uaulopaieoi ul
weseJlu! e3 n~luado-in3ej we eu!ielea~:ed
o-~Snsu!we-au' !s J O I I ~ ~ eqw!j
P
leioi ade6Jd~
~!st?~ed
UP e3ep !s.(g~-trl,d ' ~ ~ 6*!isa~n3ng
1.
'eyjen mod3 , , ~ s ~ u J!n1ni~ew03
~ w o ~ e!~oisl,,
~6101'N) inleds!p ne . !JOl) n3 !~ndup3allnw
lola3 !e !ie!do~de!!iuepue3sap neJa p3 o~iuad IS' aJeilonzap 3 6 ~ e l!ew o ienl ,e e~niln31~6e
- !!~uAm w n u as auenoplow aluawnoop
pup:, eugd iihaugwgj !!~ei,e !5 (e~ea:, !s e3
apw!~d ul lda~p.!-e3 'eJe3 - Jol!la!oq 1s rrodxa el !S!ZJ@U!
,,em)ep !unq !!e3,,ap!~niqle),: (
..
., lo~!~!r;eugw
!zona!on ep avnJep - eiuapuedep !anoploW: e!~o16
,lnsej ne e~ea:, IS eaJa!yy
"
ep6s red8 elsee38 n,: IS elepnaj !!uawop
'
'(29
.. elr~ew e!ni!isuo:,
es es adem? !isaugwo~ .d 'mi*!&e~n=na$1 .I& 111
'.pue!ul epea :
.' Jalaiels e e ~ e w ~ o
n3j eiep o .!eAoplow le u!p .~oi~ugwotl
e!~oisl, lodouax . a y ) ntpaw
uep60g la) q :epespd el ep eidn~u!~d~e!q6ew
lnle6eJ ap
~wo'uoinee61isg3!s! qeJesEg
let ieqleg nps e p s y ~ ~ n l d e
else
3 16 !on0117
!!~n6un'n3
Qdnlu~aleow ZLZL ul-!!3!j!~3esv ~ g j
IS aidnl FJB~nu (enoptow
"~e~se~u~wot]
u e i ml) e l e '~ul i!ni!lsuo3 we-eu. 'eqeqo .
'!lsqo '3seles d!i ep !!i~z!ue6~0
- elezeu3,
efi3!W U!p i!npe6ul 8-eu e0WaJA pUg3,. '
'

'

'UOpUeX Q!JS . ' ~ u ~ J ~ . .eJOlds@p

oJ~~
else
JO1l3eJi.!!JOl~nU!lUO3 - I U P JU~ !~J -~ UIelUnS
.!nlnwo! .ele !!iednm etaw!ld ep p6eel o
e~eaew11j3en o e ~ esns
' !ew quewod 1nitn3~gq
!%p - !JnqJO3S Ulp !!Je!W eeJeilO38J !4 dnis Un
gye~9.s epun !nlnml eeJe3!j!iuap! nes a~nped
U!p ~olpedo3el!JnqJO3s' U!p JO(!OJ e'a~epu!Jd

doc. 4, pag: 4 din 2 iulie 1398). Asemenea

documente de daruiri de sate - cu meh!iunea,
"cu tot venitul" a emis Si Alexandru .eel Bun
care da in, 11 februarie '1400 lui Dan Vames
"din a noastra dreapta ocindsi dedina": (deci
din proprietatea personala) un loc de sase
sate. Episcopia RadBu!ilor ca si Biserica 'Sf.
Vineri din Roman dobandesc 'in !ara noAstri3 a
Moldovei" sate (idem doc: 10 $16).
Ca satele.erau cohduse de juzi sau cneji.0
dovedeste documentul emis de Alexandru cel
Bun la 12' iulie 1415 manastirii Bistrila (idem
doc. 44, p. 38) prin care i s e dB proprietatea
asupra satelor "satul lui Opris si a lui Oana sB
fie uric acestei mi3nastiri cu tot venitul de la
mic ! a mare" (nu se pr;ecizeaza in cG consta.
venftul) si cu staja si nimeni aRul sa nu cuteze
sa 'sa.7ncerce peritru nimic" deci interdic!ia.
~ u p aceea
a
to!i voievozii veacului a1 XV-Iba s i
din Moldova si. din ~ a r aRomAneasc'a vor
emite documente cu men!iunea "undeaufost"
jude sau cneaz cutare, in ce constau veniturile,
.:unui. sat si prin urmare obliga!iile !aranilor o
.-afl8m din primele documente de scutire.\
Definirea veniturilo?~aflam dintr-un docurhent
de laStefan voievod de scutire de dari a unui"
sat al manastirii Horodnic in 'care a men!ionat
"darea" referitoare la vite si stupi pe care o
dadeau laranii visteriei domnesti si, pe caie
domnia le cedeaza manastirii, nici illid (dare de
cereale), nici podvoada' (caratura cu carul),
,

'

nici deseatina (zecimali%j, nici oslub, nici

posada (lucru la intariturile de pamdnt si
lemne), nici l a moak ,sa nu lucreze, nici la
cetate, nici vin s a nu care, nici (a oaste
niciodath sa. nu mealga 'nici la u/old"
(chemirea poporulu,i "in leafa")). Urmeaza
interdictia de rigoaie: nimenl din dregatorii
nostri nici macar sa nu se .iveasca in dcest
sat".:Acela care va caica dis$ozi!i& "va plati cu
capul" (DIRA veac XIV-XV, vol. I, doc. 242, p.
204).,'Pentru prima-datadijma din stupi apare
in documente in 1446' martie 11 cand Stefan
voievod Rul dlri Alexandru cel .Bun fxuteste
satele : Dvorinesti, Timisesti, - Carstihel - - si
Balosesti, Basotiani: t&r&nele si ~relgomifesti
de toate obliga!iiie "nici'deseatina de stupi si
de porci" iDIR A, sec. XV- XVI, vol.l, pag. 260) .-,
.
Toate sarcinile economice, reveneau
pranilor care, erau desigur si apicultori ass-l
cum o dovedesc daniile ds-l6curi de prisaca
si. de prisaci cu stupi date manastirilor si
boierilor. Pe calea acestor danii apar marile
prisaci medievale care cresteau mereu ca
numar dar nu ca intindere, neputdnd depasi
aria data de "o aruncatura a unui ba! in toate
direc!iilaN (idem pag. 269-270) sau cu un topor
(idem s'ec. XVII, vol. IV; dqc. 514, p. 4bl).
Arirnca un ilacau voinic si deprins cu aruncatu
(idem 'sec. XVI, vol. I, doc. 409, p. 44). Aria
itingea asifel aproape un hectac. Prisacile se
faceau' in-generalin branisti, in paduri.

~ s ~ e c <d h
timpul
deefasurarii
lucrarilor
Sec!iei
,
.
de istorle a apiculturii. in
prezidiu d-l prof. Costache
PAIU - presedintele Sec!iei
(in centru), d-na Aristi!a
DUMA de la Muzeul de
otiin!ele ~aturiidin Bacau si
d-l in . Valer LUPSAN,
repreze tant
al
Filialei
jude!ene A.C.A. Mureg. (in
numahl anterior al revistei a
aparut o ampila relatare
asupra lucrarilor Sec!iei.) ..

,,

~colo,qie-~-~ici
lll~lic~

APLICATA $1 ETOLOGIA ALBINELOR,

PEKSPECT~VA PKACTIC$ DE~MBUNA'I'ATIRE $1

"COLOGlA
0

SPORIRE A PRODUCI'IILOR APICOLE

Ca la f~ecaresfarsit de toamna - pe I&ga

alte multe preocupri ale apicuhorilor se face
bilanpl actwita!ii si, mai ales, al rezultatelor
anulul, !inand seam? de toate aspectele ce
s-au desfasurat pe parcurs se face si o analit&
a calita!i~ ac!iunilor intreprinse pentru,.bunul
me& al stupinelor. Lucrarile 'preg811toare
pentru ~arnaa stupilbr, se ,executa urmand
indrum8rlle dlri manualele apicultor~lor,cele
din revgta "Romanla aplcola" s.a. - cu cat vor
f~mai rlguros puse in aplicare, cu at8 colonlile
dB alblne vor i e ~ini primavara mai apte pentru
a-si relua actlv~tafeanormala 9 a se men!~neJa
un poten!~albun. Totodata, gandurile nu pot
s8 nu cupr1nd8etape retrospective $1 aspecte
de perspectiv8 .despre activlta!~le aptco\e si
importan!aAor sub'difer~telaturi.

natura mlnunata $1 atat de darnlca, cu oameni

harnici si inimosi in toate me~tesugurile,pana
la cele ma1 complicate, cu splrrt lnventlv $I
cfeatlv, nu numal economlc si practlc, a
artlstlc in toate dlrec\rlle, nu putea sa nu
prosbere SI aceasta indeletnlcire cu atdtea
roade b~nefacatoare.$I toate acestea - it? ale
,
stuparltulul - urmare a dragostei $I a
cunostln!elor insllslte, adesea dln tit8 in flu, $1'
imboga!lte mereu prin munca $I observa!~~
atente, pentru a creste - pe Ianga casa $1 pe
locurl potrlvlte cu nevo~lelor - aceste harnlce
culegatoare, prducatoare de mlere, cea& ,a&5@$
propolls $1 alte substan!e. Multe S-a;
descoper~t de-a lungul vremur~loi despre
blnefacerile $1 rostul produselor acestor weta!~,
atat de bine organlzate $I cu atdtea cal~ta!~
0
data cu progresele stlln!elor $I ale tehnlc~lorde
1. Cresterea albinelor o indelet- tot felul - alte multe cal~ta\iale prodwelor
nicire cu mare importan!5 economicZi albinelor au ma1 fost descoper~te,noi extracte
si soclalA, care merlta din plln a fi 61folosin!e au fost experimentate, toate pentru
inouhjata $4 dezvoltata.
nevo~le si sanatatea oamen~lor - valort3nd
Cunoscuta de mli de ani, Cresterea inzectt, chrar insubt fa!8 de unele doc1or11
albinelor, lntltulata felurit (stuparit, prlsacar~t, ch~mlce,slntetlcey Multe vle?u{toare care ne
aplcultura), a cunoscut in tlmp o evolu!~e inconpara aduc aporturl valoroase pqmenllor
favorabila ev~denta$I o mare dezvoltare, cu (nu ne refer~mla cele domestke, cac3 alblnele,
unele oscila!~ideterminate de anum~tecondi!~~ dupa atatea mllenil ne dau dovada ca nu au
social-istorice, legate $I de aspektele naturll ajuns la o reala domestlclre), dar alblnele
din difer~telezone ale prii noastre Nu lnslstam !~nAndseama $I de grupele de anlmale intre
asupra acestui subiect complicat, despre care care sunt sltuate (claslflcate, dupa stuctura
' vorbesc nertumarate documente atonce,
corpulu~lor), reprezlnta o mare exceppe Se
etnografice etc , unele publicate si in paginlle ma1 pot alatura "vlermll de matase" (de fapt
i
revistei aplcole. Aceasta cu atat mai mult, cu larvele flutur~lor de matasg crescute) dec~
cat stramos~i n q t r i dac~ $1 rpmani au sericicultura. bsa, daca oarhenil au ma1 putut ' '
cunoscut si practicat intbns aceasta renunta pe alocuri la serlcicultur8, ma1 ales
indeletnicire, pe care a mostenif-o $I a dupa real~zareaf~brelorsrnteilce cu aspect de
perfec!ionat-o poporul romah, p6nB la un nivel matase (artiflclala), rmun!area la aplcultura
calitativ si cantitativ (productlv) devent prln d~mlnuarea acestel actmta!~, decl
cunoscut si mult solicitat pe piafa interna, dar diminuarea tuturot produselor aplcole,' ar
'
si pe multe piqe externe. intr-o !ara cu o irrsemna o p~erderelreparabila: Ch~ardaca

i ,

,~

sunt unele sbmnale de descurajare pe alocuri,

motivabile in parte in aceasta perioada de
tranzqie, apicultura ramhe si trebuie , sa
r a d n a , atet o ,-pasiune nobil8, cat si o
indeletnicire care' este si va deyeni -mai
rentabila. Apicultorii - aiet cei cu experienp,
cat si cei tineri si incepatori, vorj adapta
activitatea lor la unele condi!ii care s-au
modificat treptat in ansamblurile naturii din
diferite zone, respectiv: paduri, . lunci
impadurite si zavoaie, pasuni naturale, zone
acvatice curgatoare si statatoare, precum si
intinderile cu culturi diferite: agricole; viticole,
pomicole, gradinarii, zone floricole si cu plante
medicinale etc., inclusiv din orase si sate, din
lungul unor drumuri nepoluante s.a. Toate
acestea trebuie cunoscute si rev&ute anual,
pentru a avea garanlia ca situa!ia lor anuala (si
sezoniera)' corespunde pentru albine, cu
precadere pentru stuparitul pastoral, fiind
alese locurile favorabile. Normal, trebuie avute
in vedere si prognozele elaborate de
specialisti.

2. Ecologia s i etologia in sprijinul

apicultorilor
Daca am putea avea, pe o lunga pelicula
sau alt sistem, imagini din diferite etape ale
istoriei apiculturii din !ara noastra, si roadele
genera!iilor de apicultori, ne-am da seama ca
rnunca si stradaniile lor n-au fost deloc rnai
usoare, mai ales ca eissi confec!ionau cel rnai
adesea singuri si toate accesoriile si sculele
necesare, pe care in zilele noastre le putem
procura ca produse industriale apicole, chiar
si material biologic (de ex. nlatci seleqionate
s.a.). Este drept ca natura era rnai primara
odinioara, mai favorabila pe mari intinderi,
modificarile ce s-au succedat insa au devenit
necesare vie!ii si economiei evoluate a
oamenilor.
Toate dorneniile de activitate ale ornenirii
au progresat. Pentru apicultura sunt rnai
importante, in primul rand, realizarile stiinlifice
si ale unor domenii tehnice, care au permis si
rnai amanun!ita cunoastere a structurilor
albinelor, a fiziologiei (func!iile organismeior
lor), a diferitelor comportamente, precum si
utilizarile mult mai largi ale produselor .apicole,
rnai ales din punct de vedere terapeutic etc.
Progresele au dus la multe aspecte complexe,

dbersificate, asemenka: rerultaje au i m p d & . .

numai o sporire a dunoasterii stiiqifice ..si
tehnice, de folosire corecta a atetor .obiecte ,
uzuale, instala!ii, masini' etc., . pha la
complexele industriale. Ele au ' tlus si la
modificari ale intreguiui peisaj natural
(salbatic) si antiopic (rezultat d i n adivita!ile
omului), numb rnai modern "mediut'
fnconjuri5tor", cu care de fapt venim in.'contact in fiecare clipa, si pe care din motive
vitale trebuie sa-l protejam, sa-l ferim ctIt rnai
mult de degradare, de poluare (termen atBt
de cuprinzator si cu efecte atet de
daunatoare).
Problemele , mediului
inconjurator sunt foarte complicate;am putea
spune fara gres ca ele sunt chiar vaste,
intri~nindtoate condi!iile, toate fenomenele ce
se petrec in jurul nostru, atfit fenomenele
naturale rnai g e u de dirijat si de evitat, unele
chiar inevitabile, cat si fenomenele ce se
produc prin nenumaratele activif%!i ale
oamenilor. Stiin!a a creat o ramura $,ei
cercetare, cu multe aplicatii practice, numita
ecologie, despre care auzim to1 mai des
multiple referiri, dar a caror finalizare depinde
in tot rnai mare masura de cunostin!ele, de
atitudinile si de participarea oamenilor. Am
putea spune a tuturor oameniior, in zona sau
sectoarele lor de activitate si de viap, spre a fi
aplicate corespunzator. Etologia sau stiin!a
comportamentului, de o importanla maxima in
toate domeniile, si deosebit de necesara in
apicultura (!inand seama de intreaga activitate
a albinelor si de capacit$ile lor orientative, de
rela!ii intre caste etc.), caci ne arata cum
reaqioneaza albinele in diferitele situa!ii, la
fenornenele naturale si la cele produse de
activitatile omului. Aceasta ne poate da
posibilitatea sa intervenim in mod favorabil in
cazul unor factori negativi, daunatori. Nici
omul nu se exclude din acest vast domeniu al
stiin!ei comportamentului, ba foarte des, din
necunoastere sau datorita dezinteresului fa!A
de rnediul sau inconjurator, nu contribuie la
ocrotirea acestuia. La o vegeta!ie sanatoasa
(singura sursa a viefii prin oxigenul pe care ni-l
ofera permanent), la un aer cat rnai curat,
nepoiuat cu substanle nocive, tot mai greu de
pastrat si datorita atator masini si instala!ii de
tot felul, la ape de asemenea curate,
nepoluate, atat pentru folosirea lor directa, cat

'
'

'

.
,

'

i
'

I
I

~d
ap '!Jnunq : awlelm ' ? ~ ! ~ e d s ~ug
e ddusoloj e ? e b a ~ vJ a n l n l ~ 8 ~ n ~ e d s16oeaieiguw
Jep ' ! ~ o ~ n q dn~iued
e
saJalu!
!j lod !s gzealls?d !eu es.as1~3s
a ~ e ~ u e h m pnliuad ?~!~lo'doap
~
?3ea " ~ S ~ U @ W OIn!JOqJq
J
ed ~lrnllnqds e ~ e wep tuns s a & a 3 @ a p o.aieu!3a~u!Blauoz
e allowl o !s aundw! as wn3.pdnp 'e!uguroH n~luadel!qe~omj!!i!puo3 !s i u m 8 ~ d'~!l3edsaJ
ulp !1~ri~n3!da(e . natnyy,, !nun !!J?z!leaJ !n(nlos e(!ipi!le3 !4 u ! b w "aseoloj aHe ?Bug1
.euawouaj ale !S
ealel!semu 'e~!l3e!qo.e3 !ewhu &n~w.ne!a~
!s ad 'eleie6eA eve !O !!JO~JV
'zal!l!w ps ie3~a3ulwe '!~0~n3!de
!s !is!p!z~eds ~!uej!nlnws eelysds u!~d'lol!Jnlos !yipe~tjap
!ha ap !Jni?Iv 'gllseou ejei u!p ' ~ o ~ ! ! i ! p u o!s~ ~euuos iuns 'eleve !9 eiued u?ale3 sale !ew.
a~
ep lefise' ei!sdu !muam
1ncy3eds 4 aieldepe .~n61sap
- 'ale!do~de, ' ~ ~ l p a d sqbiebah
nes eJel!w!s !es!ed ep !B e3!lew!13!!i!puo3 n3 el!wnue 'aued pile ap ed Je! !s!lodold 'guew
'ualod '~nc~eu.ap
eslns etaun !s ?zeau!w!p
! ~ gJoUe
i
eiua!~edxa.
u!p 'aeuo!imlas aiuaqala
'(~zaiu!soio) ap I ~ S % ~ OuJ! ~~d -'pl!jo~o13
nes 'eseoJo1eA aiua!ladxa a ~ n i u 1s
' ~ ~u?
e iuaiald
i
u?eugd ~1elnwrr3eduai~edxe ns '!oaA ala3 'alaiueld !Flunu 3npoJd IJ
e 6 e e s ~ eJlU03UO3 eelnd Je 813 '!!~?i ale:, ad) ua6!xo ep JolasJnseelenu!wp ~ 6 u g 1
~ol!ieulezjolIoJnvl) al!g'sa33p 6 ~ 18
1 e i e ~ ~ e p ead '!lsnq~e!A !joqJe ap sleuo!ie~au~ ~ ? s ! i ~ja p
O !a!ielaba~ealepa~6aa
a3eol!!w U ! J ~lol!lolln3!de e. rjcr!i3eld Se(9.!eUJ aleun ' B ~ J O~ J J qns
i t 3 '?3!ie1081~ p 'eJewnJpu?
p
elueuewlad o n3 'sugJpaJ ixawo:, isa3e u?ez!leuo waind a1 nu
leleled 'moqds q 6 q o i a ap (4 a!6o(cna ep' ele3 ed eA!idw ald!ilnw u!p 'yesazmu emsew
o,el sunle e nu e3
!~ns~n:,nes aloi!de3 Joun e !Q-e~e!bu!
o aundw! ug Jol!tlaweo e a~apu!~dn3
, aS '(~1-91
'6ed ' ~ 6 6 ~ 'JU
1 8,,?loa!de e!ugwo!j,,)
.plt3~!ieJeua6a!j ?s a~e:, 'a3!6o(o~a l l i e ~ n p a
w ~ d q d ileuo!ido
v
e d n ~ 9n3 'a(rau!6uiqq pun eeiel~sec~eu
ap Unw !ew, ioi e i s a q ~ o ~
'
al03ll612 aiuyas ap !iga(n'~ei !ew!~d ,es yetuozas !s ?3!ul!z eloqde eaiei!A!pe
as a~e3-elaadse alaie3!1duos
.ai!~ns~n3
pnu!ium ' ~ 6 6 1 - m
iupw.ek~u~
~
ap u?
Inue u? 'pJ O I Q J ~ ~ ~ ap
~ W itqasoap
?
lnldej ap au!q !ew ahlozel w. lsna~JOA - 3!l3eld ul
aiu!$oun:, alas pug3!lde.!8 leflse !e'wnu 1383'
1s eweas pugu!ii laieiunua ala3 aieoAu!a
,x3leule3 ep !s eie6oq !!bnpo~d 'apiuaza~d al!~gpuewb~e~
nes . ait~gun~pu?
. 6 a3!ulalnd, !!I!wej elnu!iqo !I .lad nu ale3 is alaiep azapunjo~daes 'aieieJi alaualqold
ep ?J?J'('31.4 !loi?un?p '!irzeJed '!loq !s pnpu! ?~iu!p a(aUe n3 n@s aleun n3 eiun~juo3 /
a3) !leJnieu !~oi3ej~ol!i!~aj!pal!un!ic~e qns as !JOalg3 ap !lo ?u!r\aJ?s eu!q aisa !!loiln3!de
?isaj!uew as 1s pundql ale3 u? el!lnpoui !s ale el '!3 ,'?lnDel ?~n6u!s o n~luadJeop
I nu 013 ynielnl!i eauewasa aloque
83 '((~Jo-d y~gdnls
0p ale(eNelU!U? J ~ J O ~ W ~! J) ? J ~iqns
nes 'luauew~ad) 3sa!q~j ale:, u? (n!paw !s aloi!de~~ola3eep~o3ee pJej aleod 'a!601oia
ep !S au!qle ap aie6el '(?ie~!lde!s e3lia~oai) ap !s e3 'weuodw!, 3!60103a U!PJOap ! J ! J ~ ~ J.
- a!Bolo3e
ep aiu!$oun:,
eilnw !ew ig3 p~!Jdn3 'e3!giu!!i6 !!$q!(qnd u!p !S aJel!w!s
!6 eJeS030U tuns '?3 aNaZ8J tjJ?Jaunds weind !!ieqqnd eie u!p !s e3 .qioqde e!ugluoH.
luaza~d,ul .[~olau!q~e!nlnws!ue6~0~ol!!bunj eis!AaJ u!p alo3!ue ailnu '!nlnloilns!de
e) !a!bolb!i!j e !s (aleg~
~olauawouaj)!a!bolo!q alalanueyy
u!p .
alol!de3
ailnyy
.!Jns?w1pugundw!"pniln3!de
!!~ai6eoun3- e!ieb!lo e3!z se - ealei!sa3au
'alaile a ~ w?w!u!lqns
i
es (m~)
,,!r)lnlo~n3!de nliuad !s eiueuodw! iuns ale01 '(ala~e1s
Inlenueyy. ul 3 ~ lnUe
0
el uozes up el ep 'Qlle esu!iul !ew nes esuglisaJ !ew JOI a1aiu!3asuoz1 . ,
el ~ u o o
z e i ap yei!p 'iol?~n!uo3u?In!pew n3 aieol n3 eiuejo!~' !u!pu!l6 'ele!iua~oi !old
!!iejel ui gjw! e~e3ul JolewJoj !!u!ilnw qyoiep '!ununj) aunep 3npe ale:, 'ai!qasoap !ipi!suaiu!
'!u!6ed ep eins eUnw ui eiellb~zap! J ~ I J ~ S
n3 a3!6010~oaiaweuawouaj !odv .asuaiu!
n!uawop i s a z ui edn3o ~od'a~e:, 'elau!qle aiap!AeJilp ml!!ia!pe~e ~ ! ~ i o dew
1aioi~i30
a~e3
PU!A!J~
(!n1n~uaweuodw03)
!e!6oloia (n!uawop i e ~ i s'eieleisuo:, uozo ap !nlnieJis ealepe~6ap
u!p ai3edse ep, a!Jas o !s la4 a1 .?ln~n3!de n3 lale~ed. reJelos !!zoldxa !s !!ie!pa~
'nliued ah!leBeu !s a~!uzodJOI elaiu!3asuo3 'a3!wso3 'euawouaj alaun !s p6nepe !ew
!S lnlol n3 '!3!6olo3a !JOl3?2J ! ! I E ~ ! ~ u ! Jas
~ aieol e l '!I~UA
13!60103a I J O ~ !ilnw
~ ~ J ~3!pe .
!s ?luauale elaled!3u!~d 'un3s ad lu!ZaJd 'epadse eilnw ave !B (aiueld alaun !s alewlue
es . ' g o ~ ! d ee!ugwotl ,,u! am~?de a103!0e ave ailnw 14 !isad) a31p~3e~ o l a ~ e a ! n j a ! ~
ap ?i!ns o-~iu?
'ie3JWul w v 'nldwaxa lnbu!s'un e !ell ap JOI!!~!PUO~
ea~e~n6!senlluad 1s
b

'

'

'

--

--

i
)

'.

1,
,

I.

patrimoniu etnagrwk sl chiar etnologic

(pentru diferite zone ale Iarii, legat de
termlnolagie, folosinfe etc.), care se
impulineaz si scF4pierd, n" vor mai putea fi
recuperatb, situqie care sste intr-un fet S( in
detrimentul istorlei apicukurii, diferitele obiecte
constituind tpt atatea documente autent~ce,de
mare valoare. Poate dhiar stud en!^^ de la grupa
Apicultura, din diferite paqi ale ZBrii, din
dragosted si pasiunea pentru \aceastiI

indetetnicire, vor contribui - desigur SI stirnula!i

de catre profesorii lor - la depistarea $i
punerea in valaare a unor asemenea comorl
istonco-documenrare. ifconcluzle, se impuncu necesitate eforturi pentru pastrarea $I
dezvoltarea," creqerli aknslor, foloslndu-se
toate poslMlaF$Uepe linizt demersufibr, dar,si
a bnei rnediatizari cxusspunztoare, prin racllo
@ televiziune, presa $i reviste, filme . ~i
videofilme, Simpozioane etc.
e

&#$APITOTAL
A

CERCETARE
PROIEC~ARE

P R O D I M P E X S.R.L.
Str. dictot Romano 22, Bucureqti, Rornlnia, telefoane: 615,11.76; 311.29.42

Oferg utilaj? apicole ihedite cu performanfe ?i randwnente Ir i d i ~ t e

realizate dupi brevetele si sub coordonarea ing. ALEXAh?RU.NICOLAEL

1. ~entrif&p rnanllnlii gravitanonal-radisl-dngeniialg pliabili.

Extractia mierii nu mai neCesit5 Pntoarcerea ramelor sau schimbarea
sensului de rotatie. Capacitatea 12 ranie/qarj5 (centrifugarea a 3,6 Sau 9
rame posibilg). Dimensiuni 25 x 60 x 95 cfn (transportabilii in
.portbagaj). Greuyte 20 kg.
2. Aparate pentru lichefierea mierii cristalizate, direct in bidoanele
de pistrare confecponate din metal sau plaqtic, de forme diferite si
capacitilti de la 40 .la I(X) kg rniere. Teinperatura de lichefiere 45"6,
controlatii prin termostat; eostul energiei 3-4 \ei/kb
-

mierf.

3. ~ ' r e s e d aburpentru
e
e tractia cerii din faguri refirmati.

.Ec

4. Topitoare cu .abur .echipate cu prese d'e extracfie pentru i a f i e

Pntregi cu realizarea dezinfeciiei :i piistrarea insiirrnirii. Capacit5ti
prelucrare 10 sau 15 rame (filguri)/$arjii. Randamente extractie
160-170g ceariilfagure STAS.

-.

Utilajele fblosrjc energia. electric5 sau orice altii ~ursiide ineslzire;

cost consum 3-'4 leilfagure.
I

Livriri pe cornand5 sau din stoc la prefuri competitive.

PRODUSELE ,APICOLE i~ C ~ S M E T I C A,PROPOLISUL*~

Cosmeticinn Constanla PFEIF1:ER
I

.,:.

' , r Cosyetica, c a. . disciplina

.
adicicenta a Substante reductoar,e (sulf;. camfor, acid
medicinbi ,are:?n prinMpal rol, de . prwenire a salicici rezorcink sapunuri..acide) administrate
degradarii teni in^,. de meflinere timp .$it mai local, si antibiotice pentru tratament.
indelungat a aSpectului tonic si suplu al'fenului. .
. .- T
n cadcul cabinetului nostru s-au Ontreprins
De asemenea, cosmetica mai are rolul de o serie de studii urmate de teqtari in.vederea
a trata diverse deficien!e ale tenului cum ar fi: stabilirii capacitalii curative a ... produselor
deshidratarea, seboreea, atonia etc.
apicole asupra,acneei juvenile.
in principal in cadrul testarilor efectuate s-a
,
,Aceste deficienie sunt tratate in cabinetul
pus accemul pe stagnarea evoluliei acneef
nostru avand la' baza produsele 'dpicole .
mierea, polenul, laptisorul de _:matca,
declansate,-'i'nlaturareareterqiei foliculare Si pe
propolisul \. pe Ianga substan!ele. f6losite in' refacerea lesuturilor catt mai aproape de'
,
,
tratamentul clasic.
, .
. aspectul normal al pielii,
Rezultatele oblinute pe parc;rsbl anilor
Ac!ionAnd in aceasti direclie, propolisul
sunt relevante in ceea qe priveste aportul adus b s-a dov6dit a fi un element terapeutic eficient
de produsele stupului, 'ele av8dd iun rol de cu atfit rnai mult cu &t cklzurile tratate au fost' . .: ..
, hranire, hidratare $
ii ,&neliorare 'in vederea preluate de cabinetul nostru dupa ce au urmat:.. t c Z & % $
men!inerii sanata?iipileii.'
.
tratameotul cfasic, cazurile dovedindurse
.
Una dintre afec!iunilef pielii de care am fost
rebele la acest tip de tratament.
Propolisul a :fast 'utilizat sub forma de
predcupati in 'decursul activita!ii noastre este
cea. .denumita 'in accepfia generala ca . o
pudrd, unguente solutii aicoolice, spray,
dermiatoza inestetlca. Pe scurt, acneea se fiecare dinqe acestea utilizAlldu-se difereqiaf
poate defini ca,o.,complica?iea seboreei.,Ca si si sp'ecific in cadrul tratamentului. '
seboreea, acneea, are anumite sedii de eleqie
Astfel;pudra de propolis a fost ap'licata phti
metoda masajuluk a :s&, solutiile alcoollce au
si anwae: la fa!&. predomina pe nas, .pome!i,
regiunea medians ,preauriculara, fl trunchi - fost utilizatein vederea asepsiei dupa extragerea
cuprinde regiunea presternala, intrascapulara, . comedoanelor si indepartarea pustulelor. ' ,
cu extindere la ceafa si in regiunea lombara.
Unguentul a fost utilbat in adivarea sistemului .
a
Transformarile care au loc in intreg cirhtator prm aqiund biomecanicaaskra pielii.
orgaoisrtiul uman, inclusiv i n piele, in perioada
' Spray-ill :a fost indicat pentru aplica\ii
puberta$i,'>unt responsabile de declansarea locale in afara tratamentului In. cazul
seb~reei 'si acneei la unele persoane deschiderii accidentale a pustulelot. '
. Ca ,aqiufiegeneral& propolisuls-a dovedit a
predispuse. Cea mai importanta transformare
o serieue:efecte benefice asupra acrreei.
din aceasta perioada este intrarea in funclie a .aha,
.
Ac!iunea ;bactericida si bacteriosiatica'a
unor glande endocrine si anurne cele sexuale..
.- - .Tratamentul.clasic al acneei are .la bazd
avut ca.efect stagnarea si regresia procesului
acliunea locals gi generala si se adreseaza inflarnaior avilnd la baza anihilarea ac!iunii!de
inflalie misrobiana.
1
('
factoribr cauzali. , ..
'Tratamentul local urmareste suprimarea
. Aqiunea antiseptic23 impiedichd aparflia unor
' rstenliei sebacee.prin decaparea porilor folicuiari. . t noi focare de infwie ale foliculiior piloseboreici..
'
Ac!iunea de reglare a secre!iei sebacee
in acest Scop,se apllca o medicqie c h i d i d
unafzioterapi~si mici p r o c ~ e e ~ ~ h i n r ~ i c;a, l eprin
~ Phchiderea porilor si redu~ereacantit'a!ib
Medica!ia chimica- cuprihde detergenti $i ' de Set5um produs de glandele specifice. '
,

'

'

'

'

'

'

*I Cornunicare @ e z e W l i Scoala de vat& de apiterapie, Universitatea Mgrii Negre, Mangalia, 2430iulie 1994.
I

1'

1,

'

norm& (6,s) efecl de amell ate a tenului

seboreik care are p h 4 mOdficaf spre alcalin.
Prin Giunea de m],
cu pudra sau
unguente cu propdis se realizeaza o redresare a
circulqiei limfatice $ sanguine la nivelul p~elii,
circulqie M i i t a d in cazJ acneei.
Am lasat la urma cel ma1 Important efect al
propolisului in tratarea acneei, efect care
consta in marea putere, de refacere a
!esuturilor, de cicatrizare, efect preponderent
asupra aSpectului estetlco-plastic al pielii.

i
I
1

' 1
I

,.

ReaomandLI:
Ca urrnare a cetor aratate mai sus SI a
expetleqer de zi cu zi coleC$lVul nostru
retomanda propolisul Tm tratarea acneei
juvenile, produs dove& a fi qiutar i n cazurile
tipice c& $i cele rebele ale nee^ jw6llile.
in' complet&e pentru oQinerea unui
rezultat integral ?i stab& m@ioniIm ca pe
IBngiItratamentul speclflc in W r u l cabinetului
n m r u este necesar ca pacienlii sil respecte
cu strlctete recornandarile noastre de i g i e h
zilnica
o
al~menta!~e ra!ionala
fara
cond~mmte,excitante, dulciur~in exces, v~aja
psihlca echilibrata prin evltarea stresulul.
De asemenea mai recomandam ca in
cazurl cu tulburari interne sa se reallzeze
'paralel tratamentul medicamentos adecvat in
cauzelor interne ale acneei.
vederea Tnlaturar~~

Rezuttate:

i
j

lotiuni astringente gi alcalizate. in urma

tratamentului cu produse apicole este

Pe p&o&il mai ~rxkturtgatil,propolisul are

o acfiune de coreetare a ph-ului 'elii la valorib

Cele relatate mai sus se bazeala pe

fmctlca de 21 cu z i in Cadrul cabinetului de
cosmetics SI pe studiul facut asupra unor
loturi .de pacieqi Fare au fost urrnariii pe
intervale de timp pan&la 2 ani.
Astfel, la un Id dd 25 pacieqi aflqi in
urmarire S-aowinut urmatorul procentaj:
- 75% rezolvate (cazuri)
Concluzih ,
I'
- 15% ameliorate
In urrna celor araate mai sus putem,
- 5% in curs de ameliorare
congetiia ca propdisul este un produs de mare
- 5% nerezolvate
eficieqa in tratarea acneei juvenile umlAnd ca in
Men!ionam: cazurile nerezolvate au aparut
continuare S?I se aprofundeze studiul clinil! pe
datorita nerespectarii si intreruperii tratamen,un ,lot lbgft de pacieqi si de asemenea
tului din pattea pacieqilor respectivi.
impreuna cu un lot martor pentru stabilirea mai
Ca distributie pe sexe au fost rerolvati 6007%
precisa a valorii efectului realizat de propolis
bB@i si 4007%fete.
raportat la tratamentul cu produse clasice.
Gama de varsta a $03la baiqi intre 15-18
ani iar la fete 14-25 ani.
Dupa cum se observa media de versta '
Albhele vindecil stefilitatea~
este superioara apariliei acneei juvenile, ceea
ce indica vdrsta avansata de prgzentare la
Nri pute!i avea copii? Trata!i-va cu
tratament in raport cu vdrsta de declan~are.
laptisor de matca! lata un eventual indemq al

Exemple:
Ca exemple concrete am ales doua cazurl
,tipice dupa cum urmeaza:
.
1. Baiat - 17 ani - acneea a debutat in jurul
verstei de 15 ani a facut tratament
dennatologic cu anatoxina stafilicocica iar in
vara anului 1985 a apelat la cosmeticoterapie
si este in.faza de ameliorat.
2. Fata - 20 ani - a facut tratament
derrnatdogic cu tetraciclina si lqiune pe baza de I
sut acid saliic, rezorciM, fara rezultat. in urma
rratamentului aplicat la Aprterap~eeste vindecata.
3. Baiat - 16 ani - cu acnee apanRa la 14 ani,
*a facut tratament derrnatologi~cu/tetraciclin$

'

medicilor adresat femeilor care sufera din

plicina sterilita!ii lor. Temeiul stiintitic al
acestei posibiie recomandari 71 Coostitu~e
descoperirea unor ginecologi egipteni, in
urma studiului efectuai pe un lot de 30 de
paciente aflate in tratament. Astfel, el au
constatat ca pre?ioasdsubstan!ilnutritiva are
si darul de a determina cresterea secre!iei
unor brmoni imponaqi in procesul ovula!iei;
FSH, LH si progesteron. in c a u l h care
ipoteza lor va deveni o certitudine, multe
dintre femeile conslderate sterpe au prilejul
sa binecuvdnteze Inca o data albinele.

FITOTERAPIA $I DIETOTERAPIA B0LIU)R

,
APARATULUI DIGESTIV*~(11)
I
\-

Dr. Ovidh BOJOR

Pentru enterocolit&le de putrefa4'ie se

Enferocaltte, dkme
Cauzele sum multiple: infeqii rnlcrobkne r~~mman*uW~oareaforf'nu~:
Florr de Mu%l (Flo~esChamomillae),....a
g
sau cek produse d d ciuperci patogem,
p&azitare, de origine medicamntoasa in
Flori Coada vricelului (Flores Millefdii)...20g
M n t a (Herba Menthee).............................10 3
special in urma admlflmraril indelungate a
antibioticelor pe cale orala, alergice etc,
Frunze de S a k i (Folium Selviee).....i.!.....20 g
inc a u l in care procesul patologic Pelin (Herba Absinthi)................................
15 5
afecteaza numai intestinul sublire denumirea
Fructe de Fenicul (F~UC~US
~oeniculi)
.......15 5 ,
uzuala a bolii este emerita iar d a d este afectat
Se prepara o infuzie concentratti din 2
intestinul gros, boala se nurne$e <rotit&De linguri amestec de Piante la 0 cans cu @. In
cele mai multe ori procesul infeqios afecteaza forr?ele acute se beau 2-3a n i Pe zi.
de diaree hmaia se prepwil
at& intestlnul subtire cat sSi pe cel gros, de
d
i
In
0
lingura
deplantelaocarticua@:
unde denumirea de enterocdita.
Tratamentul clasic me IreaHzat i prin se bea a e 0 cans du@ mesele Prindpab.
administrarea de , antibiotice, chimioterapice,
Eftckrqa
~nfudilor si
decocturilor
antispastice, astringente si - instiluirea unui . recanandate in f3ntemColite CreSte d a d la, ;ki
regim igieno-dietetic In funcJie.de forma de fiecare Cans Se adauga 2030 piC&uri di? '.
manifestare a bolii;
'
tinctura de propolis 30%.
P m r u CoPii se recomanda in special
Enterobolite sau diaree de putrefacti sau
de fermentaiie:
.
infuz~apreparata din Chimion (Fruchrs Carvi) '
i n primul caz sunt intekise proteinele de h Pa?i egab cu Anason, 0 Ilngurfia mestec
'
orice fer $i se recomand& legume, fructe si la 0 Can& cu spa. Se dau copiluiu~la fiecare
dulciuri. in a1 doilea caz sunt contraindicate - era a t e doua linguri din infuzie.
I .
fructele, legumeld si dulciurile, fiind ' Constipqia
'
rckomandate carnea fiarta sau la graar,
Constlpalia este o stare patologice care
branzeturile neferrkentare, pestele alb, fulgi de
sa apah
ca -n
clinic In mai mulm
ov&. sau de omz $1painea prajit8.
circumstanp: boli digestive si extradigestive,
In ceea ce priveste f~toterapia ea boli glandula~etc.
recomanda plante bogate hl taninuri ~i in
inconstipa!iile
se rec-nd&
de
uleiuri volatile in ambele tipuri de enterOCOlite.
~ b ipurgative
~ i
saline sau uleimse (ulsi de
Pemru enterocOlite
de ferment?ie se' ricin si ule~de parafiqa pentru l z u l intern). Se
recornanda in special urmatorulceai medicirpl:
pot forosi cu sbcces si plant9 cu aqiune
Coaja de S t e p (cortex Querci).....,.......... 9
purgativa duph uimatoareaformul~:
Coaja de Salcie (Cortex Salicis)...,............209
RP.
RBchitan (Herba Salicariae).............. ....... g
Coaja de Crusin\ (Cortex Frdngulae)..........60 g
Frunze de Anghinara (Foliumc~narae)l.-.10
g
Flori de Soc (Ffores Sambuci)................... g
Menta (Herba Menthae)........., ...
.
........... 9 Rizomi de Pir (Rhrioma Graminis).............15
209
Din acest amam de PIante se preparBun , Fructe de ~ n a s o n(Fructus Anisi)................
5g
decoct folosind 0 ling~r&
la 0 can& CU spa. %
Se prepara un decoct din 1z2 linguri de
beau 3-4 c h i pe zi. .
t
amestec de plant8 la o cana cu apa. Se
I
I

""z

'

acute
A

.
"

'ICamunicare su@nutXla $coela de vad de apiterapie, Universitatea M6rii gegre, Mangalia 24-20 iulie 1994.
Partea Ia fost publicat6in num6rul anterior al revistei.,
I

21
/-

'

-&.%3*4

"

',
indulceste cu miere si se bea seara Inainte de iudicum, ; Ferula narthex, ~itrulus'coloc~ntis
$1
culcare. Doza trebuie individualizat8.
, multe alte-plante exotice. in special in a doua
in constipaliacronica accentul se.pune p$r ,, . .perfie. a secolului noqru ,s-au fabricat foarte
regimul igieno-d,ietetic:i n numeioase boli cum , ' muRe produse de . sinteza i n combaterea
sum tumorile digestiv6, ,boala : lilcef'bas$; I paraz?ildr:intq&ia~dar
care aveau in acelasi,
cbpendicita crenica, hipotiroidia, diskineziile . timp un grad mai mare sau rnai mic de.
rectalq; tulburari psihice etc., ac&niul se "toxicitate afectdnd alte organe decet tractul
,pun8 pe tratamentul etiologic. Profilactic se gastro-intestinal.
.
racomanda mentinerda-reflexutui de defecare
Datorita acestui fapt.ititofetapk .$&a axat
la ore fixe ajutat de un pahar w a@ in care cercetarile din nou asupra plantelor'& aiqlune
s-au dizolvat 2 linguriy de miere care se ia antihelmintica.:,
I ' !'
. .
dimindata imediat dupa trezire. - . . . ,
.
in ?ma noastra geogkfl&l ""ui dintre.cei
'in ,constipa?iile cronice habitual0
mai : raspiIndi?i. . paraziti . este Oxiuris
,
recornand3 atternarea produsdlor taxative pentru vermicularis. impotriva oxiurazei fitoterapia I
' . a' nu crea obiinuinfa. Adel se p a t e incepe cu recomanda pelinul (Artemisia absinthium) sub
1-2 lingurii ulei de ricin sau de parafina, apoi forma de amestec de paqi egale ,de flori :
continua cu ceaiuri laxative sau cu produse uscate cu miere. ..
,
fitderapeuticefoarte ,numeroaseCn toate larile. in
Din. acest amestec se iau diminea!a, pe
Romania se "produc: Rhamnolaxolul, Laxatinwl, stomacul got 1-2 lingurite preferqbil,cu infuzie
Cortelaxul;Carbociful etc.
, .
.'
de f ructe de A'riason (Fructus Anisi) .
"
Una dintre 'spesiile'cele-mai utilizate pentru
Cu acliune selec'tivii asupra. ascarizilor
.
efectele laxati-puratie este CrusInuI (Frhng0la. (limbricilor) se recornandB rada~inade larbg
alnus) din care se prepara un decoct.in m6dul Mare (Radix Inulae) sub forma de decoct
.,.?.f,iL-..;-:, <,: ,;.urmator:
. . . preparat din 4 linguri dq-rFidasina,,!ragmentat3
marunt, la o can& ce apa. Se beau 3-4 linguri
. - o lingua de coaja.de Crusin se oparqte
.
cu o cans de a@ fierbinte; se lass i n repaos ,pe zi timp de cel pqln -0sapt#mana.
timp de 112 ora, apoi se fierb6 la foc domol
At& in oxiuraze
si in combaterea ascarizilor,
15-20minute. Decoctul se bea cdldut, indulcit cu de mare importar@ este igiena individuals
2 liriguriie mkre, seara inainte de sulcare. Mierea' lecornand~du-seh paralel cu tratamentul interh
se poateutiiizain,cantitatede cca. 100 g pe,zi,in si tratamentul extern (Mi de ~ z usau
t clisrne) cu
.- ma1rnuke repriie asociata cu suc de mere.
urmatorul apystec de plante:
'
. .
Polenul, 20 g zilnic se ia,cu apa indulcita
Rp.
.
L
. cu miere. Cura. se . f&e : timp de doua
Flori Coada ~oricelului(~lorss~ille'folii)
.:.30 g
.
saptamani iar apoi se reia cwa cu polen.
Fructe de:Fenicul'(Fructusfioeniculi).......10 g
Dintie fructe 9i \egume ,.in,co"stipa!iile
Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)...10 g
cronice se recomandh: ciresde, caisele, fragii,
Cimbru de Cuitura (Herba Thymi)........7....20
g
capsunile, merele, ' perele moi,. pepenele
Pelin (Herba Absinthii) sau de
.. .
galen,' smochinele, prunele si qufa d e strugyri
Pelinip (Artemisia annua).......:'.............. 30 g
sau must, iar ca legume: castravqii, ceapa, ' . Din. acest amestec se ,face' o infuzie
prazul, dovleacul, patlagelele vinete, spanacul, fol'osind 4-5, linguri de plante la 1 litru de'apa.
tomatele, maz&ea si fasolea verde.
Tratamentul .extern const3 in spalaturi: sau
.
Regimul trebuie sa fie bogat in celulo'za, clisme dupa fiecare scaun:
dkci fructeie se vor mdnca cu coaja cu tot iar
in tratamentul glardiozei recomandam'un
,'
pdinea cea mai recomandata , este cea produs fitoapiterapeutic- preparat dupa , un
integral& tipul graham."
.
,
.
brevet romanesc de catre Filiala Cluj a regiei
.
Helmintlazele
,
Autonome Plafar. Acest produs cunoscut sub
in trecut s e - utilizau in combaterea' benumir'ea de 'GIARDINOCID, preparat pe
de enracte de piante .pi 'propolis
parazililor intestinali enracte sau substan!e
. iactive pure obrinute in .plante ca: feriga, inlbcuieste cu . succes produsele dh sinteza
santonina, din Arthemisia cina, Abutilon Easigyn sau Metronidazol care s-au.dovedit a
.
.
fi ,foarte toxice pentru copii h mod deosebit.

'

'

'

'

> - I .
~

..

'

'

'

22

,.

L.

Tratamentul cu acest produs, sub forma de

picauri, se face de intreaga familie timp de
zile, irmate de o pauza de 7 zile si inca un
tratarflent de 7 zile. Experimentarile clinice cat
si practica din ultimii 10 ani au demonstiat
eficienfa tratamentului cu GIARDINOFID.
Dintre legume si seminle in tratamentul
Relmintiazetor menlionam in special Usturoiul
din care se poate prepara u c decoct dintr-o
capa@na da'usturoi la o cana cu apa; dupa
racire se adauga 2-3 linguri!e de miere. Se
poate pastra la frigider 3-4 zila Se
administreaza in func!ie de vtirsta: la copii 2
linguri!e seara, la adolesceqi 2-3 li~guriseara
iar la aduvi ctite 112 pahar. Tratamentul
dureaza minimum 7 zile.
- In combaterea helmintiazelor cdor mai
diferite, un vechi rehediu traditional il
constituie sem~n!ele de dovleac (Cqdurbita .
maxima, Curcubita pepo). Se folosesc ca
atare, decorticate cate 100-150
pe zi sau
sub forma de emukie preparata din 100 g
semin!e decorticate ,cay se pi%ma bine
intr-un mojar si se'r'aduce- treptat sirop de
zmeura ptintt ss obiin; o :mulsie omogena,
Cantitatea objintna se ia.in doua reprize. Se
5epeta dedoua ori pe saptamtina.

ale -vindecarii celulelor hepatice lezate 'si la

! ' stimulante ale fync!iei hepatice.

~isfdnctiilehepato-biliare
Se drsting doua forrne grave de hepatite virale:
cea de tip A care se transmite pe cale alimentaa si
cea de tip B care $e transmite pe cale parenterala
(transfuzli, i n e i i w sef~ngiinsufcient steribzate,
man&m,stomatslogice etc.) .
Iin ambele forme internarea intr-un spital dd
boli lnfeqioase este o obligqie la fel ca si
instituirea unui tratament medical de specialitate.
Un rol important il are repaosul complet
fizic si psihic precum si un regim alimentar
adecvat despre care yom vorbi la sftirsitul
acestui subcapitol.
In ceea cepriveste fitoapiterapia, ea j o a d
un rol important attit in prevenirea bolilor
hepatice ctit mai ales in perioada de
convalescer?apentru a impiedica pronicizarea
si degenerarea !esuturilor ficatului.
,
Indiferent. ci4 este vorba de hepatitele
infecjioase sau' de cele provocare de
substan?ele chimiee tbxice Cntre care si
alcovlul, SB recurge la .tratamentul cu
antihepatotoxice, hepatotrofice (favorizante

Dintre acestea putem sit& pe prim plan

Armurariul ( ~ i l ~ b u m
mariahum)
'
care sta la
b&a a . numeroase produse .farm'aceutice
indigene si straine care valorifica' 'in special
sitybina s i sustan!ele active inrudite exisfente
in semiqele acestei plante. in esen!a aqiunea
acestor
substanje
asigura
proteqia
membranei .celulare.tiepatice ,si stimuleaza
chiar refacerea celulelor lezate.
.Semiritele de Armurariu be pot prelucra si
. .
?n casaeprin nlhcinarea acestora .$ preparaiea
unei infuzii din 1-2 linguri!e.(recent mhcinate)
la o can& cu apa. Se indulce~tecu miere. Se
beau cjoua cani pe zi, prima diminea!a inainte
de micul dejun dupa care bolnavul va mdi sta
in pat pe partea dreapta 20 minute. Cura
dureazh 2 saptamtini fara intrerupere $Ise
poate relua la nevo'ie dupa o luna. in foarte
rare cazuri s-au semnalat efecte secundare
nedorite .la acest t,ratament. De aceea cura cu
. ,.
semin!e de Armurariu trebuie individualizata.
,., ,<;-7?;2;+j
0 .aka specie medicinals utila este-i..'r2:,,+;:
.
, .. .,
Schinelul (Herba Cnicl) din frunzele. si . .
1
ramurelele superioare se prepara jnfuzie
i
folosind o lingurijg ,plant&, la o can& cu apa.
Se beau 1-2 cani-pezi iqmai multe reprize. La
toate infuziile sau decocturile utilizate -'in
afeciiunile hepatice pentru incjulcire este
recornandatainlocuirea zaharului cu miere.. . .
Tot in afecliunile hepatice dupa depeirea
fazei acute, in colici biliare, calculoza, in
g
diskineziile biliare . si pentru efectele
,
cderetic-colagoge se recomanda o planta
cunoscuta inca din antichitate: Rostopasca,
larba ,rtindunicii sau "Iarba de negi"
(Chelidonium majus) .'
,
.
Se poate prepara in ma1 multe feluri:'
,' - infuzie din 112 lingurqa plcnta (cca. 112
g, doza maxima fiind 1 gram .in.24 ore) la o .
cana cu ap8 din care se beau 2 linguri la 3 ore
interval; tratamentul 'dureaza 7 zile dupa care
se face p pauza de o saptamtina. La nevoie
tratamentul se-poate relua dar nu mai mult de
3-4 ori pe an;
- pulbere de planta uscata (un sfert de
lictgurija) la o lingurita cu miere; se: iau doua
linguri!e pe zi timp de 7 zile;
Jtinctura preparata din 10 g plant&
uscata la 100 'ml aldool de 70, prin macerare
'

-,

'

'

'

'

, I

'

'.

'

timp de 8 zile; se iau d e 3 ori pe zi cae 2

picBuri.
Pe baza de Herba Chdidonii 'sunt
numeroase produse farmaceutice intre care gi
Hepatobilul, prod- realizat dupa un brevet
romanesc.
'in tratamente de lunga durata mai sunt
numetoase ake
plante
recomandate
mediclnale dintre cake mentionam: frunzele de
Anghinare (Folium Cynarae), Sunatoarea
(Herbs Hyperici), frunzele de MentBr (Folium
Menthae), Radacina de B~Stur0 (Radix
Bardanae), Radacina de ~hpadie (Radix
Taraxaci) .$ akele.
Am meqionat mai inainte rolul deosebit al
alimentatiei in afqiunile hepato-biliare. Din
hrana zilnica ' a celui suferind de afqiuni
hepatice, nu trebuie
lipseasca mierea,
polenul, pastura si Iaptisorul de matca, macar
i n cure de o zi pe saptamaria.
i n faza preicterica, atunci cAnd co~dratia
galbuie a tegumentdor si,mucoaselor nu a
aparut Inca, sau in prima saptilmdna, cand de
obicei predomina tulburarile digestive
manlfestate prin greturi, vi!irSaturii lipsa de
pofta de mancare si somnolen?&se vor evita
carnea, ouale, grasimile inclusiv branzeturile
grase. Abia in'a 8-a zi de icter se va prescrie
un regim complet, normocaloric, bogat in
gluc~de si ,protide dar sarac in grasimi,
compus in special dh: lapte degresat, brdma
dulce de uaca, iaurt, &te farnoase, cartofr
fie$ sau m p ! ~7n coaja: peste alb, fructe si
legume, La inceput se recomanda legumele,
fierte in abur iar apoi treptat, crude sub forma
de salate. Sunt contraindicatevineteie, fasolea
boabe, ridichik $I legurnele care pr@ '
fermentare produc meteorlsm (balonari)
intestinal.
in aceasta perioada a bDlii se recomanda
lichide din abunden!& (apa, sucuri de fructe,
limonade etC.) toate naturale, rieconservate,
infuzii si decocturi de plante medic~nale.Sunt
total CQnt~aifldiCatebauturile comerciale din
arome si coloran!i artificiali, cJLt6ata reclama
facuta de firmele comerciale care beneficraza
de pe urma desfacerii lor, in detrimentul
sanata!ii bolnavllor sau, 'mai grav, a celor
sanatosi. Dupa, opinia noastra, in acest
domen~u a1 "modei" bauturilor ana?caolice
preparate din concentrate gi coloraqi sintetici

ar trebui instituita o educa!ie sanitara in

special in randul rlumarului majoritar al celor
neav~zatiasupra nocivitqii acestor bFiut2ri. La
fel ca si In cazul 'diferiielor sortimente de !igari
cu gusturi si arome rafinate carora prin ceie
mai diferiie mijloace de reclama li se fac
anuquri publicitare (in larile avansate
economic, tehnic $1stiinlific, interzise) artrebui
ca si in cazul bauturilor imbuteliata si
etichetate excelent,
sa
se
adauge
avertismentul: "daunator sanatqii".
De aMel ast&i s'e qie ca majoritatea'
afeqiunilor gastro-intestinale, hepatice, renale
si nu in ukimul rand al celor ale sistemului
nervos se datoresc'wnservelor, alimentelor
chimizate, a bauturilor pe baza de arome si
coloranti sintetici. Pe d planeta 'din ce in ce
mai poluata, lntfoducerea ziinica prrn
alimentafie a unuiWctor nociv h plus nu face
decat sa peterioreze starea de sanatate a
populatiei.

'

D-na Vastilca CiOCA (cornunidarea s-a pubitcat in num8rul'

anterior al revlstel) qi d-l dr. Paul AGACHE Director dl Cuour~lorde
varb de Aplterapie. '