Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Romania Apicola 1994 NR 11 Noiembrie
Romania Apicola 1994 NR 11 Noiembrie
/'
1kL13 IS 1 h E I 3
(3ea~nplSu ! ~ q[q~e
j :elau3ew) . .
101!10dh3!d~
JOlnfll e3ueg - 'V'S a 0 3 ! ~ 6t33uda':~
~
U 8 .le d 0 3 .
(VNIQ u!rtreisuog:~Qo3e!a)
.e!ielni e b auo~pala~ o i e j n3
~ eap~3ede3,
~
BJ~W
ap
E ~ J P e6nglwe3
~ I ~
else wn3 eke " e ~ ~ o daluacuepueJ
s
n3
eln~n3!den ~ w a d~!ieleEu!!s afel!in 'adaun ep p61el ewe6 o
ieluld nes w!w 'leis ap levde3 n3 p ! w o m a ~!iuabenltuad .
ezea~n(1!Q ampold e!ugurotl u!p eu!qiv e p ~ ~ o ~ y o w ~
!a!ie!3osv la l o ~ ! d vlnleu!qwo=) :I B a a er d o 3
wevodw! iunutj :x x x LC
(0161-106~!!ue)
d
(11)nllsou !nlnlo3as le nuramp lnw!~du!p ! i s a u w o ~'
a~oa!da!!ieo!~qnd!A !ire3 : I H ~ S N I ~ ~uOeA
! e ~ l82,
~ ! U Oleuaponp
J~
~aqn
ep ie3epu!~we-w wn3 : n 3 ~ 3 i n l ~ yu!welsuo=)
w
LZ
e!sy - le!puow ueld ad elndn3!dv :x x x sz
(11)~!lsa61p
!nlnleJede
~ol!loqe!deJalola!p 1s a!delelogj : ~ o r o n!p!AO
g
12
lns!lodold rpiawso3 ul aloqde alesnpold : ~j j3l 3 j d eiuelsuo3 61'
aloqde lol!!bnpoJd e ~ J ! J O ~ S
!a~!iewunqwl.ap
!i
83!13eld gA!i3adsJad o 'Jolau!q(e
e!6olola 1s e~e3!1de,e!601033
: i o d o a v d v d laJnv S L
(I) lnue~yi:euneapiol
e'p uewoJ !nln~ednlsn!6ewo :nlvd a ~ p e s o 3 21
(11)a!i!pa e-AIx e el !a!upwou e p l e ~ 6 va!6olo~iau
1s a!Joisl ap leuo!iely ~nuo!zodw!~
: n 3 s = ~ d oal!seA
d
01
eAOPlow
eqqndatl u!p ! ! ~ o ~ n q d e n1le~edoo3
3
: v i t l v l !as!13 8
eeJeoleA alsa~3eh !?'..iO-Sm : ~ E ) v ~
JOP!A
N
9
a!Jqwa3apeunl ad !nlnJolln3!deInjepuale3 :x x x s
eu!dnts u?ewe! pzeani3a)a as a3 ! l g n n i :nlollpj uol z
,
I
'
SNIHdfl3
~.,ucW
.CE SE. E-FECTUEAZA
IARNA i~ ST UP IN^ , .
. .
. ' ~.. .
.. 1
,
caucd+urig (re1 I%, &8"d didrnetrul interior
I" seneral, ~ucrdri~eprivind hg$rea
'
farniliilor .dBatbine pe timp de iarna se cetuma cf6 0,8-1.'OW,
iat aQIi st~toscopul
medical. ,I
la crearea condiliilor care sa asigure albinelor IntrodWea unuia dintte,oapurile tubului pe'
:.
o deplina liriiste si inlaturarea tuturor cauzelor urdlnis! si a celuilalt capat in: ureche, sau
care ar tulbura ritmul caracteristic de viala al -folosirea stetoscopului permite perceperea
lor.
interpretarea zumzetului albinelo!:
. ,.
- zumzetul mbderat si ,unifgim arata cB .
Principalelb~lucrari care se efectueaza
iarna in ~ t u p i n ~ ~ ~ s u n t: :
,
,
: ,
fanlilia de albine este in s'hre buna si '.ca
... . . 1. Preventrea deranjirll pi ,nellni.+irii iemareadecurge normal; '
..
I
. &bkvlor. in tot tirnpul iernii se urmareste ca
- baiaitul piernic arata ck ffknilia,estb in ;
. .
familiile sa nu fie deranjate de pasari de curte, . suferinp;
cioc?tnitori, piligoi etc.; unele dintre aceastea
-'
zumzetul slab, insop de zgomotul
aduc%nd marl pagube stupinei. Soarecii asemanator fosnetului frunz,elor, HseamnB ca
reuTesc deSeori sa patrunda Tn stupi familia este infqmetata. Aceasta se inttimplEi
.productInd adevarate -ravagii. Pe Itinga .nu numai cdnd familia' a' intrat in iarna .cu
;,A
.:x%psurnarea proviziilor de miere si pastura ei provizii insuficiente, c i , si atunci cand s-a
strib3 si fagurii incdt nu se mai, pot folosi, tsrminat hrana din celulele faguriloi unde s-a
'.,
inghit si albine vii ddtorita faptulurca ele nu se format ghemul de iarna.
mai pot apara ca in sezonul cald. Din acest
Din cauza temperaturii soazute (In stupii
motiv, acolo unde se constata ca soarecii au orizontalitsi cei verticali 'cu un singur c rp)
patruns in cuiburile unor familif (dadavre de ghemull' nu s-a .putut tieplasa pe fag rii
albine far&.' capete sau roase, prezenla alaturali, plini du provizii si nici in partea opusa
,&crementeloride soarece, rumegus de ceara a faguriloi. respectivi unde proviziile sunt.
. - in cantitate exagerata pe fundul stupului si la . intacte.
.
,
'
J
. urdinis) ,, de\r!ne
necesara
interven!ia
Cdnd zumzdtul dste foarte slab sau nu se
apicultorului pentru evacuarea soarecilo,r. ,
percepe +roape.deloc, se va interveni, far3
2. ~uprabeghereamodului de iernare a abuz insti, prin lovirea cu mtina a peretelui din
famlllllor de albine prin controale auditive. fala al stupului.
Daca ,albinele raspund printr-un zumzet
Modul.de jernare si starea; unei familii pot fi
.
apreciate cu usurinla prin "ascultare",fara a se. puternic, care. insa incekaza numaidectit,
recurge 1a.deschidereastupuluj.
ikemneaza ca familia ierneaza.i n cbndi!ii
La cercetarea familiilor de albine, sau la bune. Zumzetul. pre!ung, neuniform: in
,orice intarven!ie in- interiorul stwpilor in care intensitate # !'pltIng8tor"indica absenla matcii.
,
, .acestea sirnt adapostite, se va recurge numai Din cauza nelinistii provocate de lipsa matcii
in situafii excep?ionale, ctind viala familiei in familia consumx. mai multe provizii, ,se ,
cauza eSte ameninlata de lipsa de provizii, de imbolnaveste de . diaree, se epu6eaza si
,
imbolnavire
seu alte stari anormale ce nu se adeseori pigre in intregime. CBnd in stupina
'
pot inlatura din 'afara. Ascultarea familiilor cfe exista matci derezerva, indreptarea familiei de.
albine in lunile de iarna se face o data la 3-4 albine se face astfel:.cuibul familiei orfane se
saptamani, apropiind urechea de peretele din descopera, dupa ce, in prealabil stupul a fost
fa!a al stupului. Unii crescatori de albine se transport?t intr-o incapere unde temperatura
folosesc, in acelasi scop, de un tub de este de aproximativ +15'C, insa numai atat
a
'
'
.. .
'
'
'
$.
'
'
. .
.
..
. ,
I '
'
'
'
cat s$ poate da intr-o parte diafragma Si hai intai intr-6 ,incapeie Tncalzita. Aici i $6
primulfagure cu atbine pentru a se introduce . inlatura capacul, impachetajul si mai apoi
in spaliul go1 creat fagurii, albinele qi maica podisorul. Observand pozi!iaghemhlui, avem
dintr-un nucleu. CBnd nu exist8 nuclee cu grija ca fagurelecu miere sa fie introtlus intr-o
m&ci de ~ezerva,familia de albine orfana. se margine a lui,-in asa felincBt celul6le cu,miere
uneste cu alta familie rnai slab4 care are sa.fie in contact c~ albinele. in cazul.cand pe
matca, prdoedfindu-se la fel. '
cei doi faguri marginasi in-careurmeazs sa se
Aprecikrea mobului de iernare a albinelor introduca fagurele cu miere se gasesc putine
se poate face si ,du@ aapectut .diferitelor albine, aiunci el se introduce peste inca .o
resturi, dupa cantitatea de albine mOarte rama, spre mijlocul cuibului; unde se afla mai
@site pe jos, in fala urdinisului, dupa resturile multe albine, in asemenea cazuikse face cate
scoase de pe fundul Stupului si aspeduklor.
un orificiu de.trecere prin mijlocul'fagurilor cu
Mortalitatea exagerata a albinelor se puline albine si cel cu provizii (de grosimea
datoreste fig faptului ca familia a iernat cu prea - 'unui degetai) prin care albinels de pe fagurii
multe albine varstnice, fie uzurii organismului ' marginasi pot trece.si se pQt alatura restului
lor din cauza unor boli.,
de albine din ghem, in cazul in care se . '.
Premnfa afbinelor umede,; n;~'egaite, . administraaza familiei , zahar candi, ,serbe\ i;:,
arata ca in stup~esteprea multa.Qiiditate.
turte, nu rnai este necesara aducerea sthlpbJbi
Cadavrele de albine fara capete 'Sau roase, intr-o incapere incalzita, - administrarea
prezenla excrementelor dd soareci, arata ca facandu-se direct pe vatra stupinei.
'
3. indepiqarea .fafa zgomot a zapezii
acesti p6$culosi dilunatori au patruns in stup.
Rumegusul si albinele'moarte se scot dec neattlnate si a ghelii de pe scAndurelele de
ale
stupilor
s1 desfuhdarea
pe fundul sti:pului. cu o sBrma imdoita ia un ..zbor
oapat in t~hghidrel)t; Rumegusul de Pagure st?, urdinisurilor blocate de albinele moarte. s&$pastreaza ca materie prima de ceara sub
urmarestk ca in interiiorul stupilpr sa 'nu'.'
. forma de bulgdra~i pentru extraclia patrunda apa sau zapada prin orjficiile 'de
con!inutului de c6ara in primavara. Separarea. ventila!ie sau crapaturi. Se curqa scandura de
albinelor moarte -din'rumegusul de faguci se ,,zbor
.
si, u r d ~ n i de
~ l zapada transformata in
fabe c u ajutorul unei site. Albinele moarte se sl'oi de gheqa. Gheala se inlatura cu ajotorul
strang si .%ard.
unei-uergele de fier sau a unui cqit incalzit
I
, . Daca albinle au abdomenul umflat si se, pentru a se evifa zgomotul si. deranjareb,
'vM ppefe.dediaree la,urdinis sau pesctindura
albinelor.
i
.. . .
Acopeiirea parjiali sau in totalit&@ a
.de zbor,. ?nieamn+ ca farpilia I d e albihe
respectiya ede.pe ck? de a se,irnbolnavi sau stupilor cu zapadti n'u este, un prilej' de
este . dejd. bolnava de diarea $din cauza Cngrijorare, caci prin -a'ie\asta se' asigura ,o
proviziilor , de - calitate iinferioaia sau a . ,protec?ie suplimentar8 contra pierderilor de
,
consumului exagerat d e hrana ca urmare a cdldura., ~otodata,nu este pril~jdelngrijorare
condfiiiior nefavorabile be iernard. ,.
.
nici ,in ce ,priveste sufocarea~albi~lor,
caci ,
B&zen!a cristalelor printre cadavrele . de prin zapada, afdnata patrunde' aerul curat in
.
. .
albine dokdeste ca mierea din fagurii pe @re . : st'upi.
Catre sfArsitul'iernii, se inlAt'uraz8lfadasau
ierneaza .abinele s-a qistalizat. Din contra,
,
.acolq unde mortalitatea este neinsernnata gi '~petecele" cle zapad? de pe toat& .vatra
.
rumegusd de faguri nu esteumed, Crlseamna stupiwi. e t e bine,sa se presare paie, pkava
c a iernarea decurge normal.
.
.
.
.
: sdu frunze uscate pe a t r a dupinei. ~ w m ape
i
. Completarea , proviziilor in . cuiburile . asemenea materiale, izolatoare, albineie se
familiilor slab .aproviaiona]e, precum-' i : p'bt a~eza,.'farapericol in timpul.zborurilor de
'aproui'zionareq ,celor lipsite de hranti in cur&!ire.. ,%ltfel, asezandu-se p e zapada,
sezonul tece se;'face mai usor cand ,@rezerva. pamantg .,' umed si inghetat. ele raman
stupinei !eiista faguri cu miere capacita d e amoqite, n u mai pot zbura si.mor.'
4. iniesnirea sl supravegherea zborurllor
calitate superioara. Pentru aceasta opera!ie,
btupul cu familia.ce ,trebuie ajutata se duce de curatire ale.albinelor. in condflii normale, .
'
,.
.,
:
p >
'
1
-~
'
'
'
,,
,
\
I '
'j
I
.
.
fn sezonul' nefmmabil,alMnOle .all7kapactatea urm&rindu:se rhod"1 de desftQurare a ~borului de a acumula h intestinul gros b cantitate sa fie identiticate familiile ce prezinta star1
important& de 'excremente. Apar?ia tilelor cu ammale $ solqionate.aceste caruri.
tempeiaturi de + 1 2 O permite zborwi de'
Este impdant -de, rqinut ca fmiHile de
curqire ale albinelar si eliberarea intestinului albine care . e f e c r d a :zborurl de cwafire mai
supraincarcat. Ebwurik t%rzii de, toamna si timpuriu q vor dezvolla rapid irr pci-a.
chiar in cwsul lunilor de iarna (posibtle irt unii ' Unele familii 'fBc fncerc8rl de ' zbof,, la
ani ifPlunile decembrle, ianuarie, fwuarie) au temperaturi mai scaut?. Acest finomen mate
o 'irrfhm!a deasebit de byna asupra iemarii, insemna- p r e z q a .mu st&ci anormale ce 'au
Este impintant ca albinele'a beneficieze de dus la supraineatrcafea intqstinului grog a1
zborul de curqire . pmtru a se evita ' albinelcx.
, . .
Ueclansarea diareei pe a1 c l e i fond se poi
Se. atrage a t q i a . ~ u ~ i o i nr . mdd
,
instala boli grave, in special nasemoza. deosebit, asupra necesitqii de a asigwa
S!imularea zborulur de curqire - necesita zborul albinelor in primele ..zile'favorabile,
c%eva m3suri: eliberarea urdinisului de albine deoarece in c w i i l e - climatice din !ara
moarte, indepartarea chiar a capacelor noastra, dupa c&wa zile. calde din ultima
stupilor
si a materialului de protecfie, a? ?nca parte a .lunWebruarie sau din, primeparte a
, , .
't&ele- soarelui sa 7ncalzeasca direct
lunii mdle, ievine o perioada rece care poale
podisorul. Pentru a 'stimula albinele sa iasa dura chiar doua-trei saptam%ni., i n familiile
afara din stup se recomanda si lovirea usoara care au facut zborul in primele zlle favorabile,
a perqilor stupului g n t r u a agita albindle,care. cregerea puietului pe scara larga insepe cu
apoi ies. Este, de asemenea, important ca, ' doua-trei saptamBni mai repede ~decilt in
vatra stupinei a fie bine curaiata si sa se celelalte familii, ceea, ce este deosebit de,
aQlice masuri pentru topirea zapezii. Farniliile important in special . pentru culesul de la
normale 'befectueaza un zbor intens, cu o salcAm.
duraia de ,30-50
minute. Prezenla apicultorului
in stupifla este obligatorie pentru ca
(Din bropra: 'lerr~areafamiliilor de albine') .
,,
'
'
Prezidiul celul d e al XIV-lea Simporton Nationai de isforle SI Retrologfe Agrari. Eacau 23-27 august 1994 (in paglnlle urm3!oare,publicam
'
. ,
,
Ultima luiid din calendar si prima l u d de iarnd;'luna lui 'Indreamcdnd sdul din
intreaga tar8 se acoperir de zBpsd8 protejand culturile agricole fn.Wnt4nfate. Este
luna solsti/iului de iarnd care marcheqd zilele cete mai scum din tot cursul anului.
Pulsa!iile de aer polar,sunt m i puternice si intillnirea lor ocazionel& cu masele de
aer cald trQnsportate din bazinul mediteranean produc serioase penurba?ii si
schimbdri meteorologict? care pot aduce pe Idngd viscole de zdpadd +i zile insorite
care sd provoace in unele cazuri zborulBlbinelor.
fficd in prima fazd a ierdlrii care incepe o data cu rdcirea timpului cdnd
temperatura scade sub 8% iar albinele @i reduc activitatea pi se adund strdns IS1
jurul mdtcii pentru a\ se I M h i si a suporta temperaturile reduse, acum cdnd
temperaturile sg mentin sub o0C,ghemul de iernare este complet format +i are o
f o r m sfericd sau 'elipsoidaltl in func!ie de amplasarea rezervelor de hrand +i a
formatului ramel~rpe .&re s-a organizat.
De reguld, albinele de la marginea ghemhlui de iernare sunt mai vdrstnice 91
protejea2a famllia impotriva pierderilor de cdldur8. :Aceste ' albine alcdtuiesc o
structurd special& care poartil denumireq de coajd a ghemului care v a r i d ca
dimensiune I n func!ie de temperatura 'aerului din jurul ghemului gi determind
comportarea indiGidual8 a familiilor de albine in perioarda de iernare. Consumul de
hrand in aceestd lung este de Q 750-0,850kg miere pe familia d e albine.
-9,
QZpiuii
I
-.
.
.
'
.
.I
,L A S - O ~ ? w,
~ ?creste
.~~
valoarea
Prof. Victor NEACU
.
mv;!
.
.~
Sa fie clar, nu ridic problema pregairii sa fac nici o nominalizAre. i n majoritateatehrlice a apicultorului, ci o ridic pe aceea a cazurilor tranzac!ia nu a fost incheiata pentru
diminuarii situa!iilor de a reactions in condfliile . o difereqa de -100 lei pe kg. Ei bine aceasta
lipsei de informqii asupra modificartlor factorilor . . suta, .
exact '
castigul
reprezenta i
interni
si
externi
econornici.
Consecinfa,acestor
.subsemnat~ul...
Ve!ispune.
ca
e
mult
la
zecile.
, ..
. ,@$pecte printre care SI
Rexlbilitatea
in
adaptarea
tonel
Eu
zic
ca
nu,
!inand
cont
defactorii
de
. ..., , .
.de risc care apar inevitabil.
.\ , . -;"sol~iilor.comportamentu1yiapicuttorului fqa de
?n luna octombrie 1993. aentri aqeasta
.noile
ceriqe,
in
care
este
pus,
s
e
co.ncretizeaza
.,
.
.. ~
, ..
..
in stocarea mierii, ku aRe euvinte prin . lipsa ' suta de l e i afacerea' nu. a fost incheiats, la
- adaptarii la soJit?iilefinanciaredale de moment. -nerealizarea ,, ., ei jafl8ndu-se apicultorii: .
Cunosc apicultori care 9tocheaza multe tone de Motivalia? pietill mic Merit..- ~ s t & i , dupq
miere tie-a lungul 'anilor, in, ciuda-ofertelor de aproape . u nI an 'qe. zlls, ,l&nd legaura cu
oumpararepe care le-au avut, durn spusele lor, res'pectivii,' aflu cu stupoare ca rnierea anului
,
.
1993 se- afla in :stoc, b& .adaugtindu-se si
cam mici ca pr$ si,cantitate.
lata cum, totul a pornit de la necesitabea rscolta anhlui 1994.
unui export de 40 tone miere lunar, in baza..
Pentru aceasta suta de lei per kg; pe care
unei comend ferme - prin contraq -, cu o nu putearn sa o ofer, un apicultor a preferat sa
firm& de peste potare. Tin sa, precizez cd pastreze cele 4 tone de miere pe care 18 avea,
prep1 oferit de acea firma era mic; insa in spuhandu-mi ca prefera sa q pastreze:
limitele mediei ofenelor practicate in exIerior. Laio ... 'ii va creste valoarea....Nimic mai fals!
;Azi, pentru aceeasi-'marfa pe care.0 avea
Si, i aceste condqii, exponul se puted realiza
cu n mic beneficiu; daca, aplcultorii ar fi avut in 1993, mi-a cerut mai mult decttt anul trecut
:
o buna pregatire economics.
cu. o suta de lei... Oare stocarea a adus un
i n baza de cifre am sa
juste?ea pltis de vatowe, 'sybstaqiala?... Hot&% NU,
celor afirmate, fiind lesne
nu am cei in cauza au pierdut. ....'
. .
'
>
'
'
,.,.A
'
'
'
'
6"
'
c O Q P E R ~ I CU APICULTORII DIN'
'
REPUBLICA MOLDOVA
- Covorbirc cu domnul inginer Eugen MAna,
I
prqcdintele k~ocia!ieieCres~torilor
de Alhinc din Rorndnia.
? ,
,
\
'
I
I >
'
, .
i
I
j. ,
6
'
-.
"Romania apicola" cred cB este. bine sil familiilor de albirie.. De asemetiea s-au
precizsm cB fn Colegiul de redactie este eviden!iat posibilita!ile de livrare a unor
I
membru $i un apicultor din Republicai ,produse si' preparate bioenergizante,
Moldova (domnul Mihai Begliu) pi c3 ne-am ,'. apiterapeutice si cosmatice'pentru popula!ie.
strsduit sa publicam relat3rile primite dt3 la Am prezentat gazdelor . intr-o expozi!ie
corespondenfii no+ de dincolo de Prut. Din produsele ce le putem oferi spre
pBcate aceste . re1afa;ri sunt cam sporadice comercializare. in cadrul discufiilor s-a
.
insB sperBm ciI frecv~nlalor se va imbunBtBli:
conturat posibilitatea valorificari; . acestor
Cred cB cititorii ar fi interesari sa die-chre au marfuri intr-un magazin apicol ce urmeaza a
fost rezultatele concrete ale ftcektei ultime se deschide 'in chisin& si altul in orasul
vizite.
\
Edine! pentru zona de nord a Republicii
. - Am fkst + primfi de df&hul Petre
Moldova. Dkzvoltarea activitaglor econpmice
Lucinschi, presedintele Parlamentului si de dintre cele dou8 asocia?iicoridideram cd se va ,
domnul DumRru Puntea, fost vicepresedinte a1 .infaptui dupa reorganizarea asocia!iei
~hrlamentuiui,actualmente prefectul raionului hpicult.orilor , din Republica ' - Moldova si
Edine! - cu c a w a m purlat discqii cu privire la amenajarea magazinelor- respective, htr-o . :., . ,::reorganizarea asocialiei de apicultwti din etqpa ulterioara ne propunem sa incheiem u$: :!i,:.: : - "
. .
Republica Moldova. in aceasta idea delegatia contract pelrtru organizarea unei ,sqiet&flr..'
noastra a prezentat domnului- luctnschi si comerciale mixte romhno-moldovepe.: . -.': -: .,'
domnului Puntea, 'structura cle.organizare a
S-a convenit de asemenea initiera unor
apiculturii in RomAnia precum si principalele comacte permanente si un activ schimb de
aspecte are activR@ilor. organizatorice, idorma!ii intre apicultorii din cele doua !aii in
tehnic&economice, ,$tiin?ifiq si publicistice , vedefea dezvoltarii, amplificarii rela!iilor d e
ale unitatilor asoci$iei:< filiafb jydqene.
colaborare si paneneriat pe multiple planuri. , ..Combinatul apicol, ln'stitutul de Cercetare si
Diversificarea si dezvoltarea 'relafiiroe
~ r o d u q i epentru Apicultura, Redaclia rehtei economice vor fi in masura'sa asigure peritru
"RomBnia apicokl". Au fost reanalizate ambele par$ ob!inerea' profitului scontat si
posibilitqile de aprovizionare, din domhqia a bineinleles o mai buna manifestare a
apicultorilor moldoveni, cu faguri artificiali, iegaturilor apicultorilor din teritoriile de,pe cele
*
utilaje, unelte si medicament0 de uz apicoi in doua maluri ale Prutului:
vederea cre~terii poteqialului productiv al
(Convbbire consemnata de E. Taqa)
d
'
'
',
I'
'L
'
'
'
~i&~:epre~edinte
a1 Filialei SlRAR Banal I . . '
.
., .
,
,.,
. .
'
1.
,.
I , I
'
r , .
> . !
'
'
'
'
;.
'
'
'
'
'
'
,'
'
'
'
Prof.Costache PAlU
kt
'
..
.\<,
,
I
'
'
'
~ s ~ e c <d h
timpul
deefasurarii
lucrarilor
Sec!iei
,
.
de istorle a apiculturii. in
prezidiu d-l prof. Costache
PAIU - presedintele Sec!iei
(in centru), d-na Aristi!a
DUMA de la Muzeul de
otiin!ele ~aturiidin Bacau si
d-l in . Valer LUPSAN,
repreze tant
al
Filialei
jude!ene A.C.A. Mureg. (in
numahl anterior al revistei a
aparut o ampila relatare
asupra lucrarilor Sec!iei.) ..
,,
~colo,qie-~-~ici
lll~lic~
"COLOGlA
0
i ,
,~
'
'
'
.
,
'
i
'
I
I
~d
ap '!Jnunq : awlelm ' ? ~ ! ~ e d s ~ug
e ddusoloj e ? e b a ~ vJ a n l n l ~ 8 ~ n ~ e d s16oeaieiguw
Jep ' ! ~ o ~ n q dn~iued
e
saJalu!
!j lod !s gzealls?d !eu es.as1~3s
a ~ e ~ u e h m pnliuad ?~!~lo'doap
~
?3ea " ~ S ~ U @ W OIn!JOqJq
J
ed ~lrnllnqds e ~ e wep tuns s a & a 3 @ a p o.aieu!3a~u!Blauoz
e allowl o !s aundw! as wn3.pdnp 'e!uguroH n~luadel!qe~omj!!i!puo3 !s i u m 8 ~ d'~!l3edsaJ
ulp !1~ri~n3!da(e . natnyy,, !nun !!J?z!leaJ !n(nlos e(!ipi!le3 !4 u ! b w "aseoloj aHe ?Bug1
.euawouaj ale !S
ealel!semu 'e~!l3e!qo.e3 !ewhu &n~w.ne!a~
!s ad 'eleie6eA eve !O !!JO~JV
'zal!l!w ps ie3~a3ulwe '!~0~n3!de
!s !is!p!z~eds ~!uej!nlnws eelysds u!~d'lol!Jnlos !yipe~tjap
!ha ap !Jni?Iv 'gllseou ejei u!p ' ~ o ~ ! ! i ! p u o!s~ ~euuos iuns 'eleve !9 eiued u?ale3 sale !ew.
a~
ep lefise' ei!sdu !muam
1ncy3eds 4 aieldepe .~n61sap
- 'ale!do~de, ' ~ ~ l p a d sqbiebah
nes eJel!w!s !es!ed ep !B e3!lew!13!!i!puo3 n3 el!wnue 'aued pile ap ed Je! !s!lodold 'guew
'ualod '~nc~eu.ap
eslns etaun !s ?zeau!w!p
! ~ gJoUe
i
eiua!~edxa.
u!p 'aeuo!imlas aiuaqala
'(~zaiu!soio) ap I ~ S % ~ OuJ! ~~d -'pl!jo~o13
nes 'eseoJo1eA aiua!ladxa a ~ n i u 1s
' ~ ~u?
e iuaiald
i
u?eugd ~1elnwrr3eduai~edxe ns '!oaA ala3 'alaiueld !Flunu 3npoJd IJ
e 6 e e s ~ eJlU03UO3 eelnd Je 813 '!!~?i ale:, ad) ua6!xo ep JolasJnseelenu!wp ~ 6 u g 1
~ol!ieulezjolIoJnvl) al!g'sa33p 6 ~ 18
1 e i e ~ ~ e p ead '!lsnq~e!A !joqJe ap sleuo!ie~au~ ~ ? s ! i ~ja p
O !a!ielaba~ealepa~6aa
a3eol!!w U ! J ~lol!lolln3!de e. rjcr!i3eld Se(9.!eUJ aleun ' B ~ J O~ J J qns
i t 3 '?3!ie1081~ p 'eJewnJpu?
p
elueuewlad o n3 'sugJpaJ ixawo:, isa3e u?ez!leuo waind a1 nu
leleled 'moqds q 6 q o i a ap (4 a!6o(cna ep' ele3 ed eA!idw ald!ilnw u!p 'yesazmu emsew
o,el sunle e nu e3
!~ns~n:,nes aloi!de3 Joun e !Q-e~e!bu!
o aundw! ug Jol!tlaweo e a~apu!~dn3
, aS '(~1-91
'6ed ' ~ 6 6 ~ 'JU
1 8,,?loa!de e!ugwo!j,,)
.plt3~!ieJeua6a!j ?s a~e:, 'a3!6o(o~a l l i e ~ n p a
w ~ d q d ileuo!ido
v
e d n ~ 9n3 'a(rau!6uiqq pun eeiel~sec~eu
ap Unw !ew, ioi e i s a q ~ o ~
'
al03ll612 aiuyas ap !iga(n'~ei !ew!~d ,es yetuozas !s ?3!ul!z eloqde eaiei!A!pe
as a~e3-elaadse alaie3!1duos
.ai!~ns~n3
pnu!ium ' ~ 6 6 1 - m
iupw.ek~u~
~
ap u?
Inue u? 'pJ O I Q J ~ ~ ~ ap
~ W itqasoap
?
lnldej ap au!q !ew ahlozel w. lsna~JOA - 3!l3eld ul
aiu!$oun:, alas pug3!lde.!8 leflse !e'wnu 1383'
1s eweas pugu!ii laieiunua ala3 aieoAu!a
,x3leule3 ep !s eie6oq !!bnpo~d 'apiuaza~d al!~gpuewb~e~
nes . ait~gun~pu?
. 6 a3!ulalnd, !!I!wej elnu!iqo !I .lad nu ale3 is alaiep azapunjo~daes 'aieieJi alaualqold
ep ?J?J'('31.4 !loi?un?p '!irzeJed '!loq !s pnpu! ?~iu!p a(aUe n3 n@s aleun n3 eiun~juo3 /
a3) !leJnieu !~oi3ej~ol!i!~aj!pal!un!ic~e qns as !JOalg3 ap !lo ?u!r\aJ?s eu!q aisa !!loiln3!de
?isaj!uew as 1s pundql ale3 u? el!lnpoui !s ale el '!3 ,'?lnDel ?~n6u!s o n~luadJeop
I nu 013 ynielnl!i eauewasa aloque
83 '((~Jo-d y~gdnls
0p ale(eNelU!U? J ~ J O ~ W ~! J) ? J ~iqns
nes 'luauew~ad) 3sa!q~j ale:, u? (n!paw !s aloi!de~~ola3eep~o3ee pJej aleod 'a!601oia
ep !S au!qle ap aie6el '(?ie~!lde!s e3lia~oai) ap !s e3 'weuodw!, 3!60103a U!PJOap ! J ! J ~ ~ J.
- a!Bolo3e
ep aiu!$oun:,
eilnw !ew ig3 p~!Jdn3 'e3!giu!!i6 !!$q!(qnd u!p !S aJel!w!s
!6 eJeS030U tuns '?3 aNaZ8J tjJ?Jaunds weind !!ieqqnd eie u!p !s e3 .qioqde e!ugluoH.
luaza~d,ul .[~olau!q~e!nlnws!ue6~0~ol!!bunj eis!AaJ u!p alo3!ue ailnu '!nlnloilns!de
e) !a!bolb!i!j e !s (aleg~
~olauawouaj)!a!bolo!q alalanueyy
u!p .
alol!de3
ailnyy
.!Jns?w1pugundw!"pniln3!de
!!~ai6eoun3- e!ieb!lo e3!z se - ealei!sa3au
'alaile a ~ w?w!u!lqns
i
es (m~)
,,!r)lnlo~n3!de nliuad !s eiueuodw! iuns ale01 '(ala~e1s
Inlenueyy. ul 3 ~ lnUe
0
el uozes up el ep 'Qlle esu!iul !ew nes esuglisaJ !ew JOI a1aiu!3asuoz1 . ,
el ~ u o o
z e i ap yei!p 'iol?~n!uo3u?In!pew n3 aieol n3 eiuejo!~' !u!pu!l6 'ele!iua~oi !old
!!iejel ui gjw! e~e3ul JolewJoj !!u!ilnw qyoiep '!ununj) aunep 3npe ale:, 'ai!qasoap !ipi!suaiu!
'!u!6ed ep eins eUnw ui eiellb~zap! J ~ I J ~ S
n3 a3!6010~oaiaweuawouaj !odv .asuaiu!
n!uawop i s a z ui edn3o ~od'a~e:, 'elau!qle aiap!AeJilp ml!!ia!pe~e ~ ! ~ i o dew
1aioi~i30
a~e3
PU!A!J~
(!n1n~uaweuodw03)
!e!6oloia (n!uawop i e ~ i s'eieleisuo:, uozo ap !nlnieJis ealepe~6ap
u!p ai3edse ep, a!Jas o !s la4 a1 .?ln~n3!de n3 lale~ed. reJelos !!zoldxa !s !!ie!pa~
'nliued ah!leBeu !s a~!uzodJOI elaiu!3asuo3 'a3!wso3 'euawouaj alaun !s p6nepe !ew
!S lnlol n3 '!3!6olo3a !JOl3?2J ! ! I E ~ ! ~ u ! Jas
~ aieol e l '!I~UA
13!60103a I J O ~ !ilnw
~ ~ J ~3!pe .
!s ?luauale elaled!3u!~d 'un3s ad lu!ZaJd 'epadse eilnw ave !B (aiueld alaun !s alewlue
es . ' g o ~ ! d ee!ugwotl ,,u! am~?de a103!0e ave ailnw 14 !isad) a31p~3e~ o l a ~ e a ! n j a ! ~
ap ?i!ns o-~iu?
'ie3JWul w v 'nldwaxa lnbu!s'un e !ell ap JOI!!~!PUO~
ea~e~n6!senlluad 1s
b
'
'
'
--
--
i
)
'.
1,
,
I.
&#$APITOTAL
A
CERCETARE
PROIEC~ARE
P R O D I M P E X S.R.L.
Str. dictot Romano 22, Bucureqti, Rornlnia, telefoane: 615,11.76; 311.29.42
mierf.
3. ~ ' r e s e d aburpentru
e
e tractia cerii din faguri refirmati.
.Ec
-.
.,:.
'
'
'
'
'
'
*I Cornunicare @ e z e W l i Scoala de vat& de apiterapie, Universitatea Mgrii Negre, Mangalia, 2430iulie 1994.
I
1'
1,
'
i
I
1
' 1
I
,.
ReaomandLI:
Ca urrnare a cetor aratate mai sus SI a
expetleqer de zi cu zi coleC$lVul nostru
retomanda propolisul Tm tratarea acneei
juvenile, produs dove& a fi qiutar i n cazurile
tipice c& $i cele rebele ale nee^ jw6llile.
in' complet&e pentru oQinerea unui
rezultat integral ?i stab& m@ioniIm ca pe
IBngiItratamentul speclflc in W r u l cabinetului
n m r u este necesar ca pacienlii sil respecte
cu strlctete recornandarile noastre de i g i e h
zilnica
o
al~menta!~e ra!ionala
fara
cond~mmte,excitante, dulciur~in exces, v~aja
psihlca echilibrata prin evltarea stresulul.
De asemenea mai recomandam ca in
cazurl cu tulburari interne sa se reallzeze
'paralel tratamentul medicamentos adecvat in
cauzelor interne ale acneei.
vederea Tnlaturar~~
Rezuttate:
i
j
Exemple:
Ca exemple concrete am ales doua cazurl
,tipice dupa cum urmeaza:
.
1. Baiat - 17 ani - acneea a debutat in jurul
verstei de 15 ani a facut tratament
dennatologic cu anatoxina stafilicocica iar in
vara anului 1985 a apelat la cosmeticoterapie
si este in.faza de ameliorat.
2. Fata - 20 ani - a facut tratament
derrnatdogic cu tetraciclina si lqiune pe baza de I
sut acid saliic, rezorciM, fara rezultat. in urma
rratamentului aplicat la Aprterap~eeste vindecata.
3. Baiat - 16 ani - cu acnee apanRa la 14 ani,
*a facut tratament derrnatologi~cu/tetraciclin$
'
""z
'
acute
A
.
"
'ICamunicare su@nutXla $coela de vad de apiterapie, Universitatea M6rii gegre, Mangalia 24-20 iulie 1994.
Partea Ia fost publicat6in num6rul anterior al revistei.,
I
21
/-
'
-&.%3*4
"
',
indulceste cu miere si se bea seara Inainte de iudicum, ; Ferula narthex, ~itrulus'coloc~ntis
$1
culcare. Doza trebuie individualizat8.
, multe alte-plante exotice. in special in a doua
in constipaliacronica accentul se.pune p$r ,, . .perfie. a secolului noqru ,s-au fabricat foarte
regimul igieno-d,ietetic:i n numeioase boli cum , ' muRe produse de . sinteza i n combaterea
sum tumorile digestiv6, ,boala : lilcef'bas$; I paraz?ildr:intq&ia~dar
care aveau in acelasi,
cbpendicita crenica, hipotiroidia, diskineziile . timp un grad mai mare sau rnai mic de.
rectalq; tulburari psihice etc., ac&niul se "toxicitate afectdnd alte organe decet tractul
,pun8 pe tratamentul etiologic. Profilactic se gastro-intestinal.
.
racomanda mentinerda-reflexutui de defecare
Datorita acestui fapt.ititofetapk .$&a axat
la ore fixe ajutat de un pahar w a@ in care cercetarile din nou asupra plantelor'& aiqlune
s-au dizolvat 2 linguriy de miere care se ia antihelmintica.:,
I ' !'
. .
dimindata imediat dupa trezire. - . . . ,
.
in ?ma noastra geogkfl&l ""ui dintre.cei
'in ,constipa?iile cronice habitual0
mai : raspiIndi?i. . paraziti . este Oxiuris
,
recornand3 atternarea produsdlor taxative pentru vermicularis. impotriva oxiurazei fitoterapia I
' . a' nu crea obiinuinfa. Adel se p a t e incepe cu recomanda pelinul (Artemisia absinthium) sub
1-2 lingurii ulei de ricin sau de parafina, apoi forma de amestec de paqi egale ,de flori :
continua cu ceaiuri laxative sau cu produse uscate cu miere. ..
,
fitderapeuticefoarte ,numeroaseCn toate larile. in
Din. acest amestec se iau diminea!a, pe
Romania se "produc: Rhamnolaxolul, Laxatinwl, stomacul got 1-2 lingurite preferqbil,cu infuzie
Cortelaxul;Carbociful etc.
, .
.'
de f ructe de A'riason (Fructus Anisi) .
"
Una dintre 'spesiile'cele-mai utilizate pentru
Cu acliune selec'tivii asupra. ascarizilor
.
efectele laxati-puratie este CrusInuI (Frhng0la. (limbricilor) se recornandB rada~inade larbg
alnus) din care se prepara un decoct.in m6dul Mare (Radix Inulae) sub forma de decoct
.,.?.f,iL-..;-:, <,: ,;.urmator:
. . . preparat din 4 linguri dq-rFidasina,,!ragmentat3
marunt, la o can& ce apa. Se beau 3-4 linguri
. - o lingua de coaja.de Crusin se oparqte
.
cu o cans de a@ fierbinte; se lass i n repaos ,pe zi timp de cel pqln -0sapt#mana.
timp de 112 ora, apoi se fierb6 la foc domol
At& in oxiuraze
si in combaterea ascarizilor,
15-20minute. Decoctul se bea cdldut, indulcit cu de mare importar@ este igiena individuals
2 liriguriie mkre, seara inainte de sulcare. Mierea' lecornand~du-seh paralel cu tratamentul interh
se poateutiiizain,cantitatede cca. 100 g pe,zi,in si tratamentul extern (Mi de ~ z usau
t clisrne) cu
.- ma1rnuke repriie asociata cu suc de mere.
urmatorul apystec de plante:
'
. .
Polenul, 20 g zilnic se ia,cu apa indulcita
Rp.
.
L
. cu miere. Cura. se . f&e : timp de doua
Flori Coada ~oricelului(~lorss~ille'folii)
.:.30 g
.
saptamani iar apoi se reia cwa cu polen.
Fructe de:Fenicul'(Fructusfioeniculi).......10 g
Dintie fructe 9i \egume ,.in,co"stipa!iile
Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)...10 g
cronice se recomandh: ciresde, caisele, fragii,
Cimbru de Cuitura (Herba Thymi)........7....20
g
capsunile, merele, ' perele moi,. pepenele
Pelin (Herba Absinthii) sau de
.. .
galen,' smochinele, prunele si qufa d e strugyri
Pelinip (Artemisia annua).......:'.............. 30 g
sau must, iar ca legume: castravqii, ceapa, ' . Din. acest amestec se ,face' o infuzie
prazul, dovleacul, patlagelele vinete, spanacul, fol'osind 4-5, linguri de plante la 1 litru de'apa.
tomatele, maz&ea si fasolea verde.
Tratamentul .extern const3 in spalaturi: sau
.
Regimul trebuie sa fie bogat in celulo'za, clisme dupa fiecare scaun:
dkci fructeie se vor mdnca cu coaja cu tot iar
in tratamentul glardiozei recomandam'un
,'
pdinea cea mai recomandata , este cea produs fitoapiterapeutic- preparat dupa , un
integral& tipul graham."
.
,
.
brevet romanesc de catre Filiala Cluj a regiei
.
Helmintlazele
,
Autonome Plafar. Acest produs cunoscut sub
in trecut s e - utilizau in combaterea' benumir'ea de 'GIARDINOCID, preparat pe
de enracte de piante .pi 'propolis
parazililor intestinali enracte sau substan!e
. iactive pure obrinute in .plante ca: feriga, inlbcuieste cu . succes produsele dh sinteza
santonina, din Arthemisia cina, Abutilon Easigyn sau Metronidazol care s-au.dovedit a
.
.
fi ,foarte toxice pentru copii h mod deosebit.
'
'
'
'
> - I .
~
..
'
'
'
22
,.
L.
~isfdnctiilehepato-biliare
Se drsting doua forrne grave de hepatite virale:
cea de tip A care se transmite pe cale alimentaa si
cea de tip B care $e transmite pe cale parenterala
(transfuzli, i n e i i w sef~ngiinsufcient steribzate,
man&m,stomatslogice etc.) .
Iin ambele forme internarea intr-un spital dd
boli lnfeqioase este o obligqie la fel ca si
instituirea unui tratament medical de specialitate.
Un rol important il are repaosul complet
fizic si psihic precum si un regim alimentar
adecvat despre care yom vorbi la sftirsitul
acestui subcapitol.
In ceea cepriveste fitoapiterapia, ea j o a d
un rol important attit in prevenirea bolilor
hepatice ctit mai ales in perioada de
convalescer?apentru a impiedica pronicizarea
si degenerarea !esuturilor ficatului.
,
Indiferent. ci4 este vorba de hepatitele
infecjioase sau' de cele provocare de
substan?ele chimiee tbxice Cntre care si
alcovlul, SB recurge la .tratamentul cu
antihepatotoxice, hepatotrofice (favorizante
-,
'
'
'
'
, I
'
'.
'
'