Terapia acvatica pentru

persoanele cu infirmitate motorie

cerebrala

Inotul se afla printre cele mai sanatoase sporturi,datorita

conditiilor speciale pe care le presupune cum ar fi: sprijinul
mobil, factorul de franare constituit de apa dar si presiunea
ridicata ce solicita mai intens miscarile respiratorii.
Terapia acvatica (folosirea apei ca mijloc terapeutic) este folosita
atat pentru a trata diverse afectiuni,cat si ca mijloc de refacere
post efort (referitor in primul rand la efortul sportiv), dar si ca
mijloc de recreere.
Conform principiului lui Arhimede un corp scufundat intrun lichid
pierde o parte din greutatea sa. Astfel, efortul muscular pentru
executarea miscarilor se reduce mult, prin urmare in timpul
refacerii sau a recuperarii se pot executa exercitii mai complexe
si cu amplitudine mai mare.

Importanta terapiei acvatice

Exercitiile de inot sunt indicate

pentru recuperarea in cazul unor
afectiuni cardiovasculare,
reumatismale, ortopedice si
neurologice (in plan secund).
Inotul terapeutic este foarte eficient
pentru remedierea unor afectiuni
ale coloanei vertebrale, cum ar fi
cifozele,lordozele si scoliozele, i
n diferite grade.
Terapia acvatica este deosebit de
importanta in recuperarea
posttraumatica.

Exista o serie de studii care au

demonstrat
faptul
ca
practicarea regulata a inotului
accelereaza vindecarea in
cazul astmului, herniei de
disc,
a
autismului,
al
durererilor
musculare
si
articulare, a depresiei si
anxietatii dar si a dizabilitatii
fizice si motorii.
Pe langa rolul benefic asupra
organismului, aceste tipuri de
miscari se dovedesc deosebit
de utile si pentru psihicul
pacientilor, favorizand unele
procese neuro-psihice ale
afectivitatii.

Infirmitatea motorie cerebrala.

I.M.C.
sunt
tulburari
cerebrale
neprogresive, rezultand din disfunctia
centrilor si a cailor motori cerebrale
caracterizate prin sindroame spastice,
diskinetice, ataxice si atone, avand o etiologie
prenatala, perinatala si postnatala, cauza
intervenind inainte ca sistemul nervos sa
atinga maturatia deplina.

Paraliziile cerebrale
sunt determinate de
modificari organice
cerebrale,reprezentat
e fie de tulburari de
dezvoltare si
diferentiere, fie de
leziuni castigate ale
sistemului nervos.

Important la I.M.C. este punerea unui diagnostic corect, cat

mai curand cu putinta pentru interventia terapeutica
precoce,vizand readaptarea bolnavilor.
Readaptarea este un complex de masuri medicale,
educationale si sociale, cu ajutorul carora handicaparea este
redusa la minim din punct de vedere fizic si social, astfel incat
persoana cu dizabilitati este redata unei vieti potrivite
posibilitatilor sale si utile pentru societate.
Readaptarea persoanei cu handicap neuromotor necesita
munca
unei
echipe
complete
de
specialisti
(medici,kinetoterapeuti,chirurgi,logopezi,psihologi,etc.).
In cadrul readaptarii, recuperarea functionala este o parte a
acesteia.

Tulburarile de motricitate, alterarile mintale si

fenomenele comitiale corespund unor leziuni de
origine vasculara sau traumatica, cu o localizare
topografica diversa, care apar inainte, in timpul sau
dupa nastere si nu au caracter evolutiv.
Handicapul motor este schematizat in trei
grupe esentiale, corespunzatoare tulburarilor
fiziopatologice:

spasticitate

dischinezie

ataxie

Parapareza spastica infantila post I.M.C.

In urma afectarii unei parti a

musculaturii membrelor inferioare, ca de
exemplu
musculatura ischiogambiera
hipertona (genu flexum spastic), sunt
influentate negativ atat mersul cat si
pozitia normala a corpului in ortostatism.
Aceste dezechilibre musculare pot
duce la exagerarea curburilor coloanei
vertebrale (scolioza,lordoza,cifoza,etc.).
Inotul in bazinul de recuperare, alaturi
de gimnastica medicala, au un rol
important pentru recuperarea/reeducarea
pacientilor diagnosticati cu I.M.C.

Obiective ale recuperarii in I.M.C.

(parapareza spastica)
v

relaxarea musculaturii spastice la nivelul membrelor inferioare;

cresterea mobilitatii articulare la nivelul intregului corp;

tonifierea musculaturii extensoare a membrelor inferioare;

tonifierea musculaturii trunchiului(spatelui);

tonifierea musculaturii membrelor superioare;

dezvoltarea echilibrului static si dinamic;

reeducarea sensibilitatii si proprioceptiei

Tinand seama ca vorbim de

recuperare , conditiile de
desfasurare difera de cele
ale inotului de performanta
sau pentru recreere, astfel
ca adancimea apei din
bazin trebuie sa fie mica
(1,5 m) iar temperatura
cuprinsa
intre
34-36C.
Echiparea bazinului cu bare
ajutatoare pe margine sa
este
absolut
necesara,
incluzand si
existenta
materialelor
ajutatoare
executarii
exercitiilor
specifice recuperarii (pluta,
palmare etc.).

Exercitii folosite in recuperarea/reeducarea pacientilor cu

parapareza spastica(post I.M.C.)
Exercitii pentru picior/genunchi in valg:
A.Efectuate pe marginea bazinului:
1. din asezat, incrucisarea gambelor simultan cu ducerea
genunchilor in afara, presand cu palmele pe partea interna a
articulatiilor genunchilor;
2. asezat cu sprijin pe palme, cu o pluta tinuta intre glezne,
indoirea si intinderea picioarelor;
3. asezat cu sprijin pe palme, forfecari in plan orizontal cu
amplitudine mare.
4. din asezat incrucisat, presarea genunchilor dinauntru inafara, cu
arcuire.

B.Exercitii Efectuate in bazin cu apa mica:

1. stand cu picioarele lipite , inaltari pe varfuri;
2. stand cu picioarele lipite, ridicari pe marginea externa a
picioarelor;
3. din stand, extensia trunchiului simultan cu ridicarea bratelor si
ducerea alternativa a picioarelor intinse inainte-jos;
4. mers pe varfuri cu bratele intinse sus;
5. mers pe marginea externa a picioarelor, cu o pluta pe crestet;
6. mers inainte sau lateral cu incrucisarea picioarelor;
7. mers lateral pe marginea externa a picioarelor cu pasi adaugati
8. mers corectiv, controland pozitia genunchilor, dar si a
trunchiului in timpul deplasarii.

Exercitii corective pentru scolioza in S dorsala dreapta si

lombara stanga:
A.Exercitii corective pe marginea bazinului:
1. din asezat, cu un baston sau cu o pluta diagonal la spate,
apucat cu stanga sus si dreapta jos, extensii si arcuiri ale trunchiului ,
coordonat cu respiratie;
2. din aceeasi pozitie initiala, rasuciri si arcuiri de trunchi spre
stanga si spre dreapta;
3. pe genunchi cu sprijin pe palme inainte, ridicarea bratului
stang simultan cu extensia membrului inferior drept cu mentinere;
4. pe genunchi cu sprijin pe palme, indoirea coatelor in lateral cu
coborarea pieptului simultan cu extensia membrului inferior stang.

B.exercitii compensatorii in bazin cu apa mica:

1. din stand cu piciorul stang pe o treapta a scarii bazinului, cu o
pluta la spate, apucata diagonal cu mana dreapta jos si stanga sus,
extensia ampla a trunchiului cu inspiratie, revenire cu expiratie;
2. din aceeasi pozitie, indoiri ale trunchiului spre stanga;
3. din stand cu fata la scara, cu bratele intinse, stanga sus si
dreapta jos, cu mainile apucat, ridicarea genunchiului stang spre
suprafata apei;
4. din aceeasi pozitie initiala, extensia trunchiului si a capului;
5. mers pe varful piciorului stang, dreptul paseste normal pe
talpa, cu mana stanga sustinand un plutitor pe cap si cu cea dreapta pe
sold.

Exercitii pentru dezvoltarea echilibrului static si dinamic:

A.Exercitii la marginea bazinului:
1. din stand pe placa de echilibru, mentinerea echilibrului cu
bratele in lateral;
2. mers pe varfuri inainte/inapoi;
3. mers masurat inainte/inapoi, avand bratele in lateral;
4. mers in lateral stanga/dreapta cu pas adaugat;
5. mers in zig-zag cu 3 pasi adaugati spre stanga si 3 pasi
spre dreapta in tempouri diferite;
6. mers cu spatele cu bratele mentinute la orizontala;
7. mers pe calcaie inainte/inapoi sau stanga/dreapta.

B.Exercitii efectuate in bazin cu apa mica:

1. mers inainte/inapoi;
2. mers cu ridicare alternativa a genunchilor spre
suprafata apei;
3. mers lateral stanga/dreapta;
4. mers inainte cu genunchii intinsi si bratele in
lateral;
5. sarituri pe loc pe ambele picioare.

Bibliografie

http://www.aqualing.ro;

http://www.bihon.ro;

Cirla L.-Inotul-mijloc asociat al

kinetoterapiei- indrumar
metodic-,Buc.,1996;

www.elipetromed.ro;

www.mytex.ro;

Robanescu N.-Tratamentul
sechelelor motorii ale
encefalopatiilor infantile,Ed.
medicala,Buc.,1983.