Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

STUDIU DE FEZABILITATE
S.C. AUTOMOBILE DACIA SA

Barseti Bogdan
Moraru Petrut Alexandru
Naftan Vlad
Moldoveanu Gascu Vlad
Mitroi Mircea
Grupa1565, seria D, an III, FABBV

Bucuresti 2010

CUPRINS:
1.SINTEZA
2.DESPRE DACIA S.A.
3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI
3.1. Diagnosticul Comercial
3.2. Diagnosticul Resurselor Umane
3.3. Diagnosticul Tehnologic
3.4.Diagnosticul de Mediu
3.5. Diagnosticul Juridic
3.6 Diagnosticul Financiar
- Analiza Pozitiei Financiare
- Analiza Performantelor Financiare
- Analiza Cash-Flow-urilor
- Diagnosticul Rentabilitatii si al Riscului
- Previziunea Financiara

4. PROIECT DE INVESTITII
4.1. Descrierea Tehnico Economica a Proiectului de Investitii
4.2. Fundamentarea Cheltuielilor de Investitie
4.3. Planul de Finantare
4.4. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Cvasi-Cert
- Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate
- Termenul de recuperare static si dinamic
- Rata Interna de Rentabilitate
- Rata Interna de Rentabilitate Modificata
4.5. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Incert
- Analiza de Sensibilitate
- Tehnica Scenariilor

5. Concluzii
6.Bibliografie

1.SINTEZA

In contextual cresterii cererii pentru automobilele sale, atat in tara cat si in

strainatate concernul Renault doreste sa analizeze posibilitatea dezvotarii unei noi
linii de asamblare, ce ar permite cresterea numarului de automobile produse.
Lucrarea reprezinta o analiza economico-financiara a AUTOMOBILE DACIA SA
pe baza situatiilor financiare din ultimii trei ani cu scopul evaluarii unui viitor
proiect de investitii.
Am analizat situatiile financiare ale companiei din 2006 pana in 2008,
obtinand o imagine de ansamblu asupra modului de gestionare a resurselor
financiare in cadrul companiei. Capacitatea de autofinantare ar permite realizarea
investitiei propuse fara a apela la surse externe de finantare.
Analizand diagnosticele am evidentiat domeniul in care investitiile sunt
necesare si care ar duce la dezvoltarea companiei in sfera serviciilor sale.
Compania vizeaza cresterea cifrei de afaceri prin implementarea unei noii
linii de asamblare de autovehicule care ar permite cresterea productiei in conditiile
unei cereri neacoperite.
Prima parte a studiului cuprinde analiza diagnosticelor societatii DACIA S.A.
identificand la fiecare dintre acestea atat punctele tari cat si slabiciunile.
Urmeaza fundamentarea proiectului de investitii, care prevede
fundamentarea a unor serii de elemente.Fundamentarea cifrei de afaceri a
investiei s-a bazat pe sporul de productie prognozat, care va fi comercializat la un
pret mediu al modelului Sandero. Am prognozat si costurile aferente pe baza
necesarului de personal si de materii prime si materiale.
S-a analizat posibilatea variatiei cifrei de afaceri in functie de starea pietei
auto si s-au obtinut 3 scenarii posibile, in functie de care s-a determinat intervalul
in care se va afla cifra de afaceri a investitiei.
Ultima parte a studiului cuprinde concluziile ce reies din studiul prezent.

2.DESPRE DACIA S.A.

Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui

contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea
modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta
R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele care va
cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile Dacia
continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa
anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100%
de inginerii romani, Dacia Nova.

In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului

automobil Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In
acelasi an intreprinderea a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii
Sistemului Calitatii ISO 9001.
In continuare prezentam un scurt istoric al companiei:

Istoric Grup Renault Romania

1999
2000
2001
2002

2 iulie: Renault preia controlul a 51% din capitalul Dacia.

Lansarea modelului SuperNova, cu motor Renault.
Renault isi majoreaza participarea la capitalul Dacia pana la 92,72%.
Inaugurarea centrului de piese de schimb Dacia

Lansarea gamei Pick Up Diesel cu motor Renault.

2003 13 martie: Lansarea modelului Solenza
Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99,4%
2004 2 iunie: prezentarea modelului Logan.
9 septembrie : lansarea comerciala a modelului Logan in Romania.
2005 29 martie : inaugurarea centrului logistic ILN (International Logistics
Network) Mioveni
Iunie: lansarea Logan in Europa Occidentala
8 septembrie: lansarea Logan 1.5 dCi
13 septembrie: certificarea ISO 14 001
2006 Martie: la salonul auto de la Geneva este prezentat Logan Steppe, primul
show-car Dacia
Iunie: crearea centrului de inginerie Renault Technologie Roumanie
14 septembrie: lansarea Logan Prestige 1.6 16V

2007

Octombrie: lansarea Logan MCV

Ianuarie: lansarea Logan MCV in Europa Occidentala
Februarie: lansarea Logan Van
Mai: lansarea Logan GPL in Romania

2008

Iunie: inaugurarea la Bucuresti a centrului de design Renault Design Central

Europe
Februarie: lansarea Logan Pick-up
Martie: prezentarea la Salonul auto de la Geneva a modelului Sandero si a
noii identitati de marca Dacia
Aprilie: inaugurarea noii uzine de cutii de viteze Renault Mecanique
Roumanie
Iunie: lansarea comerciala a Sandero
Iulie: lansarea modelului Logan Berlina Faza II

2009

Octombrie: lansarea modelului Logan MCV Faza II

Martie: la Salonul Auto de la Geneva, este prezentat Duster, primul concept
car Dacia
Mai: prezentarea, la Salonul auto de la Barcelona, a modelului Sandero
Stepway

3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI:

3.1 DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoana juridica romana, cu forma juridica de
societate pe actiuni cu capital in totalitate privat. Dacia, primul constructor de
automobile roman, a luat fiinta in anul 1966, odata cu crearea Uzinei de
Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, grupul Renault achizitoneaza 51% din
capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,43%
din capitalul Dacia.

Structura actionariatului si al capitalului social este prezentat in urmatorul

tabel:
ACTIONAR

Participare (RON) Numar actiuni

Participare

Total subscris si

(procente)

RENAULT

integral varsat
2.527.154.307,70

25.271.543.077

99,426938%

Altii

14.565.631

145.656.310

0,573061%

TOTAL

2.541.719.938,70

25.417.199.387

100%

Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand

carte de munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara
activitatea in conformitate si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile

fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul mediului, societatea nu

figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand vreun
litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.
ANALIZA SWOT
Puncte forte:
-

avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a

putut sa-si mareasca piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa

comercializeze autovehicule atat in Europa, cat si pe celelalte continente

profesionalism si capacitate de dezvoltare
fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de
mai multe persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:
-

in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia
S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este
detinut de acest concern

Oportunitati:
-

fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are

nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru

a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar

dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor

Amenintari:
- pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate
costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

3.2.DIAGNOSTICUL COMERCIAL:
SEGMENT TINTA:
Dacia a schimbat profilul clienilor i a pozitionat produsele sale pe pia ca
maini ideale pentru tinerii ntre 25 i 35 de ani. Procesul de schimbare a
7

publicului-int a nceput n urm cu 2 ani. n mesajele transmise pn acum pe

diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o main generoas ca
spaiu i inovatoare, pentru c are toate dotrile unei maini scumpe, la preuri
mult mai mici.

CONCURENTA:
Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost.
Inainte de a deveni un adversar puternic pentru mrci precum Chevrolet,
Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concuren chiar colegilor de grup. Chiar dac
marca Renault are n aceast perioad oferte foarte tentante, att pentru modelul
Symbol, ct i pentru Clio III, care pot fi achiziionate cu preuri ce pornesc de la
7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluznd aici i prima de casare oferit prin
Programul Rabla, aceste promoii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia
pare a avea ctig de cauz. Contieni de situaia creat, cei de la Renault
pregtesc lansarea n Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel
ca i celelalte modele ale mrcii franceze, acest vehicul va crete n gam prin
modificri majore de ordin estetic i suplimentri ale dotrilor, astfel nct s se
diferenieze ct mai mult posibil de Logan. Pn atunci ns, vnzrile Renault
Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.
DESFACERE:
In Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de dealeri, cu 99 puncte
de vanzare, Dacia este liderul detasat al pietei, fiecare din modelele gamei fiind un
best seller in segmentul sau respectiv. Reteaua comerciala Dacia in Romania
numara in prezent 69 de agenti autorizati care au operatiuni de vanzare de
vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care
se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza
doar servicii post-vanzare

Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de modele Dacia a

ajuns sa fie apreciata pe pietele mature si exigente ale Europei Occidentale. Dacia
exporta in prezent peste 80% din productia sa, principalele destinatii fiind
Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul de calitate al modelelor Dacia este
recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in studiile realizate
de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul
German (ADAC).
VANZARI:
Evolutia productiei si vanzarilor Dacia

An

Productie

Vanzari (total)

Exporturi

2000

55.187

52.403

2.270

2001

52.169

54.368

2.355

2002

57.387

57.681

4.939

2003

72.670

69.166

11.292

2004

94.719

98.908

18.895

2005

172.021

163.899

50.623

2006

188.461

187.215

79.438

2007

222.914

230.473

128.411

2008

242.385

257.854

172.886

In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fata

de 2007. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care majoritatea pietelor auto
au suferit, in cursul anului trecut, scaderi importante ca urmare a crizei financiare.

Dacia a exportat 172.886 de unitati, cu 34,6 % mai mult fata de 2007, Franta si
Germania fiind principalele doua destinatii de export. La finalul anului 2008, Dacia
se situeaza printre primele 10 marci din Franta, inregistrand o cota de piata de
1.7% la finalul anului 2008.
- Dacia a comercializat 153.826 vehicule in perioada ianuarie-iulie
2009, cu 20,3 % mai mult fata de primul semestru al anului 2008
130.000 de unitati au fost vandute la export, cu 60,4% mai
mult fata de aceeasi perioada a anului trecut
Din cele 23.158 vehicule vandute pe piata din Romania, 21.542 sunt
autoturisme si 1.616 sunt vehicule utilitare. Cota de piata Dacia la 6 luni este de
29,9%.
Dacia a acaparat si segmental de clienti reprezentat de institutiile publice.
Ex.: Ministerul Administratiei si Internelor.
Europa Occidentala reprezinta prima destinatie pentru exporturile Dacia. In
plus, Dacia este marca auto cu cea mai rapida crestere a vanzarilor pe piata vest
europeana in primul semestru al anului 2009 (+99,8%).
Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009)
Model

Romania

International

Total

Sandero

4.142

64.354

68.496

Gama Logan

19.016

66.314

85.330

Total

23.158

130.668

153.826

Vanzari Dacia pe modele in Romania(Semestrul I 2009)

GAMA PRODUSE

Unitati

Sandero

4.142

Logan berlina

13.990

Logan MCV

3.410

Logan VAN

10

718

Logan Pick-Up

898

Total

23.158

Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia, pentru ca exact asta a

ajuns, din prisma dificultatilor cu care se confrunta industria auto la acest moment.
Se poate spune ca Dacia a profitat din plin de declinul celorlalte marci, crescandusi vertiginos cota de piata pe plan intern si extern. Un rol important l-a jucat nivelul
mare de investitii realizate in fabricile de asamblare dar si cele producatoare de
component sau centrele de dezvoltare tehnologica si design.
Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru produsele
sale care sunt supuse permanent unui proces de imbunatatire si inovare.
POLITICA DE PRET:
Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane fizice cu
venituri mici sau medii si pe segmentul corporate. Deci, preturile tinta pentru
gama de produse sunt scazute. Renault a stabilit preturi mai mici decat cele ale
concurentei pentru fiecare model al sau din gama Dacia. Astfel, se practica o
politica agresiva, menita sa cucereasca noi segmente (atat interne, cat si din
strainatate). Pana in prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual
crizei economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de ,,masina de
criza datorita pretului scazut.
FURNIZORI:
Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte
component a grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici pe teritoriul Romaniei.
Exemplu: ILN Mioveni, Sealynx Automotive Romania, (producatoare de sisteme de
etanseizare pentru Logan), ACI Romania (producatoare de sasiuri) parte a
grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romania (sisteme de aer conditionat) (companie
japoneza) etc.
Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault din Romania alimenteaza
in prezent toate uzinele care produc modelele Logan si Sandero in Maroc, Rusia,
Iran, India, Brazilia, Columbia si Africa de Sud. Pentru a sustine fabricatia in uzinele
din afara Romaniei, centrul logistic ILN (International Logistics Network) de la
11

Mioveni a expediat in ultimii ani peste 2 610 000 m3 de colectii de piese si

componente echivalentul a 760 000 de vehicule. Platforma ILN (International
Logistics Network) inaugurata la Mioveni in anul 2005 este cel mai mare centru de
acest gen din cadrul grupului Renault..
Dinamica

Dacia si a proiectului

X90(platforma

Logan) a determinat

dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto din Romania, o parte dintre acestia
instalandu-si capacitati de productie in perimetrul platformei industriale de la
Mioveni sau in regiunea Pitesti.
Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al
grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. La RTR vor lucra, in final,
aproape 3 000 de ingineri si specialisti. In 2010, RTR va dispune si de un centru de
testare la Titu, in judetul Dambovita, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta
va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din
iulie 2008, RTR are in responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial
toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. In plus, centrul de
inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a noilor modele din gama
Dacia.
In completarea centrului de inginerie din Romania, grupul Renault a
inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe primul si
singurul centru de design auto din Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al
creativitatii echipei de designeri din Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in
martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva.
ANALIZA SWOT:
Puncte tari:
-

Imagine comerciala buna;

capacitate de productie mare;

centre proprii de inovare si design;

12

preturi mici in comparatie cu concurenta;

calitate respectabila a produselor ;

retea larga de distributie;

majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault.

Puncte slabe:
-

fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe

parti)

Oportunitati:
-

accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault;

atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii

publice);
-

cerere cu trend ascendent pe toate pietele.

Amenintari:
-

gama

Renault

(clio,

megane

etc.)

reprezinta

principalul

concurent;
-

majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la masinile noi

in Romania;

3.3. DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE

Consiliul de administratiei al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din:

13

1.
2.

Francois Fourmount Director General

Management :
Jacques Chauvet
Francois Fourmount
Constantin Stroe
Dan Mihai Bedros
Renaud le Barrois dOrgeval

Societatea are un numar de 13274 de angajati,care au diverse studii :

incepand de la studii medii si ajungand la studii superioare si postuniversitare,
neavand nici un salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varsta
si studii in tabelul urmator :
Varsta

Nivel studii

40-55
25-35

Medii
Superioare

35-55

postuniversitare
Superioare

Analizand informatiile din acest tabel

Nr personal

si

1517
8503
3254

se observa ca in cadrul societatii

ponderea personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu

ponderea personalului cu studii medii

( 12% ). Coreland pregatirea personalului

cu fisele de post am constatat ca nu exista cazuri de supra sau subcalificare.

Pentru o companie ce a fost infiintata in 1990, se poate spune ca este
suficient numarul de angajati,avand in vedere ca perioada in care ne aflam si
anumea cea de recesiune economica a dus la multe pierderi de locuri de
munca,chiar in cazul nostru au fost disponibilizate 195 de persoane,prin concedieri
individuale.
In momentul de fata, din cauza perioadei de criza, au fost stopate
recrutarile.Inaintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe
cautarea persoanelor potential interesate in acest domeniu, folosind motoarele de
cautare de pe siturile precum ejobs si bestjobs, sau apeland la agentii de plasare a
14

fortei de munca in cazul in care se dorea angajarea unor persoane pentru pozitii
superioare.CV-urile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului
pentru care era necesara recrutarea.In urma selectiei se organizau interviuri
pentru a vedea in ce masura persoanele sunt compatibile cu cerintele postului si
ale organizatiei.
In

societate

nu

este

constituit

nici

un

sindicat.

Raporturile

dintre

management si angajati sunt reglementate de Contractele individuale de munca si

de fisele postului.
Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleac de la organigrama
instituiei tinand cont si de pregatirea si experienta angajatilor firmei.Organigrama
cuprinde numrul de posturi din fiecare departament, gradul lor de ocupare cu
personal, precum i diferenierea personalului pe trepte de salarizare.
Remunerarea angajatilor presupune:

Salarii de baza : se porneste de la un salariu de 500 de euro pentru

personalul cu studii superioare si postuniversitare.Pentru personalul cu studii medii

al companiei salariul este fix de 400 de euro.

Exista posibilitatea de acordare a salariului de merit ( cel de al 13

salariu ) in cazul in care compania si-a indeplinit obiectivele pentru anul respectiv;

Indemnizatii de conducere si alte indemnizatii;

Spor vechime;

Fond de premii pentru cei mai buni agenti de vanzari pentru rezultatele
obtinute in urma negocierilor si indeplinirii targetului comercial si a marjei de
profit.
In afara de salariu, angajatii primesc din partea firmei si unele beneficii cum
ar fi :

Se acorda

bonuri

de masa tuturor

angajatilor,cu

exceptia

top

managementului pentru perioada de criza economica.Astfel aceste tichete se

acorda doar persoanelor cu venituri mai mici decat persoanele din pozitiile
superioare din organigrama;

Asigurari medicale platite de catre societate.

Analiza Swot.

15

Puncte tari :
1.

Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand o mare

implicare si stabilitate in relatia cu principalii clienti.

2.
Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere
a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de
activitatea in care actioneaza firma.
3.
Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care
acesta colaboreaza.
4.
Incearca

sa

tina

pasul

cu

noile

fluxuri

tehnologice,

asigurand

angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).
Puncte slabe :
1.

Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii departamentului de

productie si cel de vanzari.

2.
Costurile de productie relativ mari.
Oportunitati :
1.

Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii vanzarilor de

automobile noi.
2.
Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari :
1.
2.

Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi;

Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.

3.4.DIAGNOSTICUL TEHNIC
Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la
Platforma de la Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si
Uzina Mecanica.
Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia
( Logan berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up si Dacia Sandero ), cat si
fabricarea de piese de schimb. Uzina este organizata in patru departamente
principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si Montajul. Odata parcurse cele patru

16

etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de

1340 de autovehicule pe zi.
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu,
cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru
vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume.
Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care
acopera o suprafata de 120.000 m 2. Uzina este organizata in patru departamente
de fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si
Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu.
Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport
( Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4
departamente de fabricatie impreuna cu departamentul de Logistica si cu serviciul
Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii
Mecanice.
Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de
un program de munca pe trei schimburi, de luni pana vineri.
Materii

externi

prime i
materiale

furnizori
interni

producia

semifabricate

Fluxul tehnologic
desfacere

Piaa extern

17

Piaa intern

Analiza SWOT
Puncte tari:
-

datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si

achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut
investitii puternice in aparatura tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata
cererii mari de autovehicule

o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste

numarul de autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros

Puncte slabe:
-

uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei si cinci

saptamani, pentru a efectua lucrari de mentenanta si de ameliorare a
procesului de fabricatie

Oportunitati:
-

datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari numarul de
autovehicule produse zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare;
asta se intampla deoarece sunt practicate preturi mici in comparatie cu
concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi calitate

Amenintari:
-

o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic

3.5. DIAGNOSTICUL DE MEDIU

18

Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila

Renault. Aceasta urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului
activitatilor companiei asupra mediului inconjurator si respectarea imperativelor de
mediu pe toata durata de viata a vehiculului, din faza de conceptie si pana la
finalul etapei de utilizare.
In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un standard
care valideaza actiunile de progres ale unei platforme industriale in domeniul
protectiei mediului. Dacia a primit aceasta certificare in anul 2005.
In perioada 20002009, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut
investitii de peste 17 milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale,
tratamentul apelor uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul
procesului de fabricatie.
Astfel, 5,8 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,8 milioane
euro in protectia solului, 2,4 milioane de euro in tratarea deseurilor, 4,9 milioane
euro in tratarea aerului, 2,6 milioane de euro in conservarea resurselor naturale.
Concret, datorita acestor investitii, emisiile de CO2 de pe platforma Dacia au
scazut in ultimii opt ani cu 87% pentru fiecare vehicul fabricat, consumul de apa a
scazut cu 97,22% pe vehicul, iar consumul de energie electrica a fost redus cu
86,57% pe vehicul. In aceeasi perioada, cantitatea de deseuri periculoase a fost
diminuata cu 72,28%.
La Dacia deseurile sunt valorificate in proportie de 70%, tinta pentru anul 2009
fiind de 88% deseuri valorificabile (cartoane, folie, lemn, feroase, neferoase,
menajere etc.).
Dacia face demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de sera pe platforma de la
Mioveni inca din anul 2001. Instalatiile uzinei Dacia sunt la nivelul de varf al
industriei auto europene.

19

Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde
sunt cele mai moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Est.
Prevazute cu economizor de combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un
consum foarte redus de gaze, randamentul se situeaza aproape de 95%, iar
emisiile de gaze arse sunt insignifiante.
Dacia a implementat o tehnologie de varf si pentru tratarea a apelor uzate, astfel
incat nici un strop de apa uzata sa nu mai fie evacuata de uzina. Apa purificata
este refolosita, uleiurile uzate sunt separate, trimise spre valorificare prin ardere.
Toate proiectele noi pe platforma au luat in considerare aspectul protectiei
mediului :
- Extinderea departamentului Vopsitorie II (vopsea pe baza de apa)
- Vopsire bare de protectie
- Surse si retele de apa pentru incendiu
- Cazane si compresoare noi
- Uzina de cutii de viteze Renault Mcanique Roumanie
- Statia de ultrafiltrare
- Turnurile de racire
Gestionarea apei este asigurata prin Serviciul Apa si Laboratoare. Apa este
preluata din raul Targului, potabilizata si stocata in rezervoare pentru distributie.
Apa tratata pe platforma este utilizata pentru: procese tehnologice (racire in
circuite inchise, producerea de apa calda si abur), nevoile menajere ale platformei
si aprovizionarea cu apa potabila a orasului Mioveni. Dacia mai asigura producerea
si distributia apei potabile si pentru grupul scolar Colibasi, satul Colibasi,
Penitenciarul Colibasi, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle
(MCI), centrul ILN-RIR. In total, e vorba de peste 30.000 de persoane.

20

In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de

vehicule sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea
de colectare bine organizata. Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a
vehiculelor scoase din uz.
In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet,
iar in Bucuresti exista 3 asemenea centre.
Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie de-a lungul intregii durate de viata
a vehiculului. Profitand de experienta Renault in acest domeniu, Dacia se implica in
toate demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale. Prin urmare, Dacia
se implica in activitatea de reducere a deseurilor cat mai mult posibil. Se realizeaza
cercetari privind tehnologiile de dezmembrare eficienta pentru vehiculele aflate la
sfarsitul duratei de viata, promovand reutilizarea reziduurilor rezultate din casare si
stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea utilizarii materiilor reciclate in cazul
anumitor componente ale masinilor.

La ora actuala, Dacia produce un vehicul care este constituit in proportie de 95%
din piese care pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale
reciclate. 95% din piesele din plastic ale vehiculului sunt marcate cu un semn care
permite identificarea principalului material din care sunt fabricate. Acest marcaj
permite sa triati mai usor piesele demontate si sa optimizati astfel reciclarea
fiecareia dintre ele. In plus, vehiculele Dacia raspund exigentelor reglementarilor
europene privind protectia mediului inconjurator.
Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de
valorizare, iar acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea
reutilizarii pieselor si componentelor dezmembrate. Conform normelor europene
privind vehiculele scoase din uz, producatorii de automobile sunt obligati sa ofere
informatii privind procesul de dezmembarare a vehiculelor, precum si localizarea
tuturor substantelor periculoase utilizate. Dacia respecta aceasta cerinta si s-a
21

alaturat cu succes celor peste 20 de producatori, punand la dispozitie aceste

informatii printr-un sistem electronic comun - Sistemul International de Informare
privind Dezmembrarea.

ANALIZA SWOT
Punctele forte:

Punctele forte ale Dacia, in legatura cu protectia mediului, ar fi faptul ca este

o firma mare, cu o experienta indelungata in acest domeniu. De la preluarea
brandului Dacia, de catre Renault, cea mai mare parte a atentiei inginerilor
proiectanti s-a indreptat catre reducerea noxlor si a emisiei de gaze poluante. In
acest sens, Dacia a implementat diverse strategii pe fiecare sector de mediu:apa,
aer,sol.
O serie de campanii au fost dezvoltate in vederea constientizarii la nivel
decizional si nu numai a necesitatii protectiei mediului inconjurator.
Managementul deseurilor este un al punct forte, deoarece deseurile Dacia,
dupa cum am mentionat mai devreme au fost reduse substantial, datorita
introducerii recliclarii materialelor.
Puncte slabe:
Slaba infrastructura mostenita de la vechea conducere Dacia, a facut ca, la
inceput, retelele de tratare a apelor uzate sa fie insuficient de performante. De
asemenea, poluarea aerului prin arderi repreznta o problema.
Oportunitati:

22

Aici putem mentiona introducerea unor noi surse de energie. In acest

moment totul este sub forma de proiect, dar in curand ar putea aparea pe piata
masini pe baza de hidrogen sau energie solara.
Amenintari:
La acest capitol putem mentiona prototipurile de masini ecologice ale
companiilor concurente, care pot, in viitor sa acapareze o mare parte din piata.

3.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

I.

ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.

DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

Element
A. Activ imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobilizari financiare
B. Active curente
I. Stocuri
II. Creante
III. Investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans
TOTAL ACTIV

2006
2,408,268,735
13,551,094
2,380,043,438
14,674,203
1,239,466,540
447,778,653
780,695,732
0
10,992,155
4,709,222
3,652,444,497

2007
2,779,371,437
9,604,242
2,738,167,904
31,599,291
1,821,928,966
469,719,138
939,614,061
0
412,595,767
10,286,404
4,611,586,807

2008
2,803,218,907
5,117,830
2,748,633,694
49,467,383
1,445,294,622
554,116,674
350,229,824
0
540,946,124
8,595,623
4,257,109,152

J. Capitaluri proprii
G. Datorii financiare
D. Datorii pe termen scurt
I. Datorii de exploatare
II. Datorii financiare
H. Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli
I. Venituri in avans

2,251,358,608
0
1,296,839,878
1,280,089,082
16,750,796

2,693,700,931
114,828
1,764,261,113
1,764,261,113
0

2,961,131,296
0
1,125,693,065
1,125,693,065
0

78,759,628
25,486,383

100,652,903
52,857,032

127,877,572
42,407,219

23

2007/2006
15.41%
-29.13%
15.05%
115.34%
46.99%
4.90%
20.36%
/
3653.55%
118.43%
26.26%

2008/2007
0.86%
-46.71%
0.38%
56.55%
-20.67%
17.97%
-62.73%
/
31.11%
-16.44%
-7.69%

19.65%

9.93%
-100.00%
-36.19%
-36.19%

/
36.04%
37.82%
-100.00%
27.80%
107.39%

/
27.05%
-19.77%

INTERPRETARI:
Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an,
si cu 0.86% in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat cresterii
imobilizarilor financiare, care in 2007 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2006,
iar in 2008 au crescut cu 56.55% fata de 2007, datorita investitiilor facute in
actiuni la entitati afiliate.
Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2007 fata
de 2006 iar apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2008. Acesata crestere s-a
realizat datorita investitiilor in noi echipamente mai performante, statii de epurare
si refiltrare a apei precum si noi show-room-uri in tara.
Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2008 cu
46.71%, datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale.
Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in 2008, fata de
2007 scad cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii cu
3653% a disponibilitatilor din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen
scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta.
Cresterea creantelor a fost de 20.36%.
Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor,
in speta a creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu
31,11% a disponibilitatilor, si o crestere a stocurilor cu 17.97%.

Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%,
datorita cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%.
Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In
timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%, activele curente au
scazut cu 20.67%.

24

Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma
scaderii pierderii neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii
unui profit mai mare decat in 2006. In 2008, se observa o crestere a capitalurilor
proprii cu inca 10%, fata de 2007. De asemenea, sursa cresteii o reprezinta
scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este
totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON.
In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx.
115.000 RON pe care le ramburseaza in anul urmator.
In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36%
ca urmare a cresterii datoriilor comerciale furnizori de peste 350 mil. RON. In anul
urmator, datoriile curente scad in aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta
data a acelorasi tip de datorii.
In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca
urmare a majorarii provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS.
INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:
FONDUL DE RULMENT
NEVOIA DE FOND DE RULMENT
TREZORERIA NETA
CASH-FLOW-UL (TN)

2006
-156,910,127
-51,614,697
-105,295,430
/

2007
-85,555,678
-354,927,914
269,372,236
374,667,666

2008
157,912,389
-221,346,567
379,258,956
109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente Active Permanente

Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce
ar indica un dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de
rulment este pozitiv, fapt datorat cresterii capitalurilor proprii peste valoarea
activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe termen lung se respecta
regula echilibrului financiar.
NFR = (Active Curente Active Trezorerie) ( Pasive Curente Pasive
Trezorerie)

25

NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista un

dezechilibru pe termen scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate
de datorii si plati.
Trezoreria Neta = FR NFR
In 2006, TN, este <0.
Trezoreria net negativ semnific un dezechilibru financiar, la
ncheierea exerciiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi
credite pe termen scurt. Aceast situaie evideniaz dependena ntreprinderii de
resursele financiare externe Chiar dac trezoreria net negativ evideniaz o
anumit dependen financiar, aceasta nu trebuie s fie interpretat implicit ca o
stare de insolvabilitate. Pot exista ntreprinderi, cu o astfel de situaie, care s
supravieuiasc i s prospere, dac partenerii lor financiari accept meninerea
resurselor de trezorerie ncredinate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.
In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN
pozitiva.In mod normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un
orizont scurt si lung de timp.
Cash Flow = Trezorerie Neta
Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash,
deci resursele de investire ale societatii au crescut.

II.

ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE

Element
Total venituri din exploatare
Cifra de afaceri
Subventii de exploatare
Productia imobilizata
Variatia stocurilor
Alte venituri din exploatare
Total cheltuieli din exploatare
Aprovizionari de la terti
Cheltuieli cu personalul

2006
5,580,013,492
5,554,373,911
0
4,011,966
4,578,477
17,049,138
5,205,608,349
3,763,551,275
274,911,854

26

2007
6,963,927,046
6,935,991,047
0
10,021,042
5,207,103
12,707,854
6,373,715,170
4,708,765,964
343,834,785

2008
7,705,054,872
7,642,296,976
0
13,995,879
35,419,393
13,342,624
7,464,422,718
5,431,147,776
492,696,979

2007/2006
24.80%
24.87%
149.78%
13.73%
-25.46%
22.44%
25.11%
25.07%

2008/2007
10.64%
10.18%
39.66%
580.21%
5.00%
17.11%
15.34%
43.29%

Impozite, taxe, varsaminte asimilate

Ajustarea valorii activelor circulante
Amortizari
Provizioane
Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatarii
Venituri financiare
Cheltuieli privind dobanzile
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultatul curent
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Impozit pe profit
Profit net al exercitiului
Dividende acordate
Profit net nerepartizat

25,965,272
6,508,139
295,341,146
39,849,235
825,446,700
374,405,143
207,829,622
523,965
162,663,925
45,165,697
419,570,840
0
0
67,131,334
352,439,506
0
0

19,275,272
6,165,186
263,320,785
38,770,479
1,012,857,971
590,211,876
243,658,901
89,210
292,495,903
48,837,002
541,374,874
0
0
86,619,980
454,754,894
0
0

24,447,234
12,097,155
407,964,991
7,898,485
1,112,597,332
240,632,154
697,806,649
637
679,046,786
18,759,863
259,392,017
0
0
41,502,723
217,889,294
0
0

-25.77%
-5.27%
-10.84%
-2.71%
22.70%
57.64%
17.24%
-82.97%
79.82%
8.13%
29.03%
-

26.83%
96.22%
54.93%
-79.63%
9.85%
-59.23%
186.39%
-99.29%
132.16%
-61.59%
-52.09%
-

29.03%
29.03%
-

-52.09%
-52.09%
-

Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata
de 2007 datoriata cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea
marfurilor. Aceasta este factorul principal care induce variatia veniturilor din
exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu aproximativ aceleasi valori.
Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti.
In conditiile sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci
aceasta crestere este normala.
Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata
de 2006 datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica
vanzarilor scade la jumatate in 2008 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului
exploatarii cu 59%.
Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din
exploatare.
Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator,
profitul obtinut este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o
punem pe baza cresterii vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net
scade cu 52% in urma dinamicii superioare de crestere a cheltuielilor fata de
vanzari.
O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La
inceputul acestui an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au
raportat in anii urmatori. De aceea, dividendele acordate au fost 0 si profitul net

27

reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul fiind directionat spre acoperirea

pierderilor.

CA(incl celelalte
venituri)
CV expl

60%

CF expl (fara Amo)

Amortizari
Cheltuieli financiare
(fara dobanzi)

Dobanzi
Profit brut
Impozit pe
profit
Profit net

2006

2007

2008

5,787,843,
114.0
3,472,705,
868.4
1,397,712,
099.6
335,190,38
1.0
162,139,96
0.0

7,207,585,
947.0
4,324,551,
568.2
1,747,072,
337.8
302,091,26
4.0
292,406,69
3.0

8,402,861,
521.0
5,041,716,
912.6
2,006,842,
329.4
415,863,47
6.0
679,046,14
9.0

2006

2007

2008

523,965.0
419,570,84
0.0
67,131,334
.4
352,439,50
5.6

89,210.0
541,374,8
74.0
86,619,97
9.8
454,754,8
94.2

637.0
259,392,0
17.0
41,502,72
2.7
217,889,2
94.3

Element

2006
5,787,843,114.
0
3,472,705,868.
4
1,397,712,100
2,315,137,246
755,285,186
335,190,381
420,094,805
523,965
419,570,840
67,131,334
352,439,506

CA
Cheltuieli variabile din exploatare
Cheltuieli fixe din exploatare
MCV
EBITDA
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
EBIT
Cheltuieli cu dobanzile
EBT
Impozit pe profit
Profit net

2007
7,207,585,947.
0
4,324,551,568.
2
1,747,072,338
2,883,034,379
843,555,348
302,091,264
541,464,084
89,210
541,374,874
86,619,980
454,754,894

2008
8,402,861,521.0
5,041,716,912.6
2,006,842,329
3,361,144,608
675,256,130
415,863,476
259,392,654
637
259,392,017
41,502,723
217,889,294

EBITDA=Earnings before interestes,taxes,depreciation and amortization

EBITDA reprezinta castigul brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si
provizioane

28

EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul

inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit.
EBT=Earnings before taxes ;reprezinta castigul inainte de impozitul pe
profit.Acesta ia in considerare si activitatea financiara a intreprinedrii prin
intermediul dobanzilor platite.

Element
Productia vanduta
Productia stocata
Productia imobilizata
PE (productia exercitiului)
Cheltuieli cu materiile prime si materiale
Valoarea adaugata ( VA )
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu impozite si taxe
EBE (exercitiul brut al exploatarii)
Rezultatul exploatarii
REZULTATUL CURENT
REZULTATUL NET

2006
5571423049
4578477
4011966
5580013492
3763551275
1816462217
274911854
25965272
1515585091
371997148
417162845
350416790

2007
6948698901
5207103
10021042
6963927046
4708765964
2255161082
343834785
19275272
1892051025
589809644
540972642
454417019

2008
7655639600
35419393
13995879
7705054872
5431147776
2273907096
492696979
24447234
1756762883
241644699
260404562
218739832

2007/2006
24.72%
13.73%
149.78%
24.80%
25.11%
24.15%
25.07%
-25.77%
24.84%
58.55%
29.68%
29.68%

2008/2007
10.17%
580.21%
39.66%
10.64%
15.34%
0.83%
43.29%
26.83%
-7.15%
-59.03%
-51.86%
-51.86%

Si EBE, indicator mai relevant de apreciere a unei firme decat profitul net asa
cum nu e influentat de politica de amortizare, de indatorare si de dividend,
cunoaste initial o crestere ca mai apoi spre anul 2008 sa scada. Se confirma inca o
data ca anul cel mai benefic pentru companie a fost 2007.
EBE>0: rezulta ca activitatea de exploatare a fost profitabila
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
Capacitatea de autofinanare reflect capacitatea ntreprinderii, la sfritul
exerciiului financiar, de a remunera capitalurile proprii i de a finana investiiile
din exerciiile viitoare.

CAF

2006

2007

2008

685,221,892

756,443,926

634,765,315

29

Capacitatea de autofinanare = EBE + Alte venituri din exploatare Alte

cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri
excepionale Cheltuieli excepionale Impozit pe profit
Se observa faptul ca Dacia are o capacitate de autofinantare foarte buna,
cifrata la peste 600 de milioane RON. Acesta este un fapt pozitiv, deoarece
compania nu necesita fonduri din exterior pentru a implementa un proiect de
investitii, avand o mare capacitate de finantare proprie. Inca o data, sporirea
vanzarilor din 2007 a generat si cresterea CAF, iar in 2008, aceasta a scazut
datorita cresterii cheltuielilor asimilate, mai mult decat vanzarile.

III. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

AN
TN
FR
NFR
FR-NFR

2007/2006
374,667,666
71,354,449
-303,313,217
374,667,666

2008/2007
109,886,720
243,468,067
133,581,347
109,886,720

In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia trezoreriei nete.

In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este suma fluzurilor
de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune,de investitii si cele de finantare:

CF=CFgest+CFinv+CFfin
CFgest = PrNet + Amortizari Venituri financiare NFR
CFinv = Venituri financiare IMO brute

30

CFfin = capital social dividende + DTL

an
Profit net
Amortizari
Venituri financiare
NFR
CF gestiune
Venituri financiare
IMO brute
CF investitie
capital social
dividente
Datorii pe termen lung
CF finantare

2006/2007
352,439,506
295,341,146
207,829,622
-303,313,217
743,264,247
207,829,622
666,443,848
-458,614,226
89,902,817
0
114,828
90,017,645

2007/2008
454,754,894
263,320,785
243,658,901
133,581,347
340,835,431
243,658,901
287,168,255
-43,509,354
-187,324,529
0
-114,828
-187,439,357

Observam ca potrivit celor doua abordari obtinem aceleasi rezultate.Deci

cash-flow-ul expima monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de
la inceputul pana la sfarsitul anului. Cash-flow-ul fiind pozitiv inseamna ca
intreprinderea a generat cash.

2006/2007
743,264,247

2007/2008
340,835,431

Crestere economica
EBIT(1-)
Amortizare

363,130,631
352879636.2
295,341,146

420,749,602
454829830.6
263,320,785

CF gest dupa origine

PR net

648,220,782
352,439,506

718,150,616
454,754,894

440130.6

74936.4

648,220,782
666,443,848
-303,313,217
285,090,151

718,150,616
287,168,255
133,581,347
297,401,014

89,902,817

-187,324,529

-89,902,817
442,342,323
-89,902,817
114,828
325,303
-89,577,515

187,324,529
267,430,365
187,324,529
-114,828
189,764
187,514,294

CF gestiune

Dobanzi(1-)
CF gest dupa
destinatie
IMO brute
NFR
CFD
dividende
CS
CFD actionari
CPR
CFD actionari
Dat TL
CFD creditori
CFD

31

CFD = CF gest Crestere economica

CF gest dupa origine = EBIT(1-) + Amortizare
CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-) + Amortizare
Cresterea economica = IMO brute + NFR
CFD = CFD actionari + CFD creditori
CFD actionari = Dividende capital social = Pr Net CPR
CFD creditori = Dobanzi(1-) DTL
CF disponibil indica fluxul de lichiditati care apare in relatia firmei cu
investitorii (actionarii si creditorii ). Valoarea sa e expresia remunerarii nete a
actionarilor si a creditorilor.
CF disponibil este pozitiv, si se invarte in jurul cifrei de 290 mil RON. Acest
lucru se intampla deoarece CF de gestiune este superior cresterii economice. Acest
lucru

este

caracteristic

industriei

constrcutoare

de

automobile,

deoarece

imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar,

pe cand profitul net este unul consistent.

Evaluarea intreprinderii

V0 (intreprindere) =

V0 intreprindere
VAN intreprindere

AE

2007
2,579,139,316.19
327,780,708.19

2008
2,821,240,094.86
242,100,778.67

2006
2,251,358,608

2007
2,693,815,759

2008
2,961,131,296

k=15,5% :media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de est

32

Cunoscandu-se valoarea contabila a activului economic se poate spune ca

din punct de vedere contabil, in prezent, activul economic este supraevaluat
(V0(AE)<AE0).
VAN este pozitiv pentru perioadele analizate, ceea ce inseamna ca valoarea
firmei a crescut cu 328 mil RON in 2007 fata de 2006 si cu 242 mil RON in 2008
fata de 2007.

IV. Diagnosticul rentabilitatii

A. Ratele de marja
2006
6.3453%
6.3532%
7.5633%
13.5980%

Pr net/CA
EBIT(1-)/CA
EBIT/CA
EBITDA/CA

B.

2007
6.5565%
6.5575%
7.8066%
12.1620%

Ratele de rotatie
AE
AE/CA*360
zile
CA/AE

2006
2,251,358,608

2007
2,693,815,759

2008
2,961,131,296

145.9190742
2.467120916

139.8176074
2.57478301

139.4878097
2.580870692

Durata de
rotatie
Viteza de rotatie

Ratele de marja se calculeaza ca si ponderea unui element in cifra de afaceri.

Dupa cum se observa din tabelul alaturat, ponderea profitului net in CA scade in
2008 la 2,85% fata de 6.34% si 6,55% in 2006 respectiv 2007. Acest lucru s-a
datorat profitului mai mic inregistrat in 2008, colaborat cu cresterea cifrei de
afaceri.
Ponderea EBIT(1-) in CA este aproape identica cu ponderea profitului net in
CA deoarece cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici.

33

2008
2.8511%
2.8511%
3.3942%
8.8358%

EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in 2008,

deoarece cheltuielile fixe si cele financiare sunt mai mari in acest an, decat in anii
precedenti.
Aceeasi evolutie o are si ponderea EBITDA in CA cauzele fiind aceleasi.
Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul economic prin cifra
de afaceri. Durata de rotatie scade de la 146 de zile in 2006 la 140 de zile in 2007
si la 139 de zile in 2008. Principala cauza o reprezinta dinamica superioara de
crestere a cifrei de afaceri fata de activul economic.
C. Ratele de structura
2006
1
0
0
1

CPR/AE
DTL/AE
DTL/CPR
AE/CPR

2007
0.999957373
0.000043
0.000043
1.000042628

2008
1
0
0
1

Analizand ratele de structura observam ca datoriile financiare ale DACIA SA sunt

foarte mici, fiind chiar neglijabile.

D. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite

ROA
ROE
Rdobanzii

EBIT(1-)/AE
Pr.net/CPR
Dobanzi(1-)/DTL

2006
0.15674075
0.156545254
#DIV/0!

2007
0.168842219
0.168821597
0.652596928

2008
0.073583306
0.073583125
#DIV/0!

Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in anul 2008

scazand cu mai mult de 50% fata de 2007 si 2006. Ca si principala cauza putem
numi obtinerea unui profit mult mai mic in acest an decat in anii precedenti.
ROE are valori aproape egale cu ROA. In contextul in care DACIA nu are
datorii pe termen lung decat in 2007, si acelea nu foarte mari, AE este aproape
egal cu capitalul propriu iar EBIT(1-) este sensibil egal cu profitul net din cauza
lipsei dobanzilor.
ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El indica cat profit
se obtine, raportat la capitalul propriu. In anul 2008 a avut loc o scadere a
vanzarilor, si a cifrei de afaceri in consecinta. Astfel profitul obtinut este mult mai

34

mic cu 52% decat in 2007. Capitalul propriu creste in 2008 cu 10% fata de 2007,
deci ROE a scazut si el cu 56%.

E. Ratele valorii de piata

2006
ROE*b

2007
0.156545254

2008
0.168821597

1) g= ROE*b
! g=ROE pt ca profitul se reinvesteste in totalitate in toti anii

nr. Act.
Pr.net/nr.
Actiuni

2006
22513586080

2007
26937009310

2008
29611312960

0.015654525

0.01688216

0.007358312

0.073583125

2) profit net/actiune (EPS; earning per share)= Pr.net/nr. Actiuni

Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii profitului in
2008.

AE*(ROA-k)

2006
3,919,051.96

2007
37,288,387.92

2008
-241,085,521.52

3) valoarea economica adaugata= capital investit*(ROA-k)

Valoarea economica adaugata este > 0, in anii 2006 si 2007

ceea ce indica un fapt pozitiv pentru intreprindere intrucat firma a
avut o rentabilitate mai mare decat cea medie de pe sector,
intrucat ROA>k.
In anul 2008, ROA scade destul de mult, si astfel firma
inregistreaza o rentabilitate mult mai mica decat media pe sector.

IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI

35

1. Riscul economic si financiar

2007/2006
%EBIT/
%CA
%PN/%CA

e
e'

2008/2007

1.177791801
1.183486859

-3.14131314
-3.140844215

Riscul economic este 1.77 in 2007/2006. Asta semnifica, ca la variatia cu

un punct procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu 1.77 puncte
procentuale. In anul 2008 riscul economic este -3.14. Adica la o variatie cu un
punct procentual a CA, EBIT va varia si el, in sens opus cu 3.14 puncte procentuale.
Acest risc este unul destul de mare si ingrijorator, cel putin in 2008.
Riscul financiar are valori aproape egale cu cel economic, datorita valorilor
mici ale dobanzilor. Interpretarea este aceeasi.

2. Solvabilitatea
R indatorare

datorii/pasiv

2006
0.355060804

2007
0.382596276

2008
0.264426639

Levier

datorii/CPR

0.57602546

0.65500068

0.380156417

Rata de indatorare este mai mica de 50%, deci compania nu se afla in

pericol de insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in intervalul propus
de publicatiile de specialitate, fiind mai mic de 100%.

3. Lichiditatea
Rata curenta
Rata rapida
Rata
imediata

ACR/D curente
(ACR-Stocuri)/D curente
(disponibilit.+inv fin TS)/D
curente

2006
0.95575912
0.610474663

2007
1.032686688
0.766445408

2008
1.283915365
0.791670461

0.008476108

0.23386321

0.480544956

36

Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente

prin intermediul activelor circulante. Aceasta se recomada sa fie mai mare decat 1.
In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, cand valoare tinde la 1, toate celelalte
valori depasesc 1.
Rata rapida arata capacitatea firmei de a-si plati datoriile curente cu
activele cele mai lichide. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa
depaseasca 0.8. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, in ceilalti doi ani valorile
indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8
Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente
folosind doar disponibilitatile din conturi bancare si casa si investitiile financiare pe
termen scurt. Valoarea indicatorului era alarmanta in 2006, dar in 2008 ajunge la
un nivel foarte bun.
In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile curente.
Analiza SWOT:
Puncte tari:
1) Cresterea vanzarilor
2) Firma nu are probleme cu lichiditatea si solvabilitatea
3) CAF mare
Puncte slabe:
1) ROE in scadere cu 56%
2) Pierderi din anii anteriori
3) Nerepartizarea de dividende
Oportunitati:
1) Scaderea duratei de rotatie
2) CFD pozitiv
Amenintari:
1) Cash flow pozitiv, dar in scadere
37

2) Scaderea profitului
3) Scaderea ratelor de marja
4) Risc economic mic in 2007, dar mare in 2008

IV.1. DESCRIEREA TEHNICO-ECONOMICA A

PROIECTULUI DE INVESTITII
Datorita cererii crescute pentru modelul Dacia Sandero, concernul
Renault, care este actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis punerea in functiune a
unei noi linii de asamblare pentru acest model printr-o investitie in valoare de 90
milioane de euro. Cursul de schimb in momentul achizitionarii liniei de asamblare a
fost de 4.2 RON/EUR.
In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate datorita
pretului relativ scazut ceea ce a impus nevoia de crestere a capacitatii de
productie. Noua linie de asamblare este de ultima generatie, are un consum redus
de energie, functioneaza in flux continuu, iar pentru intretinerea ei sunt necesare
costuri mai mici decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De asemenea,
cheltuielile de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de
unitati pe zi la 1420, adica o crestere de 6%.
Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON
Zile lucratoare 2009= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau defectiuni
tehnice=20
Pret mediu de fabrica autovehicul Sandero = 4500 euro x 4,2 =18.900 RON
Spor de productie/zi = 80 autoturisme
Cifra de afaceri inv 2009 = 80*256*18900 = 387.072.000 RON
Amortizare liniara pe 10 ani
38

Amortizarea anuala=37.800.000 RON

Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA.
Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA.
Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere sustenabila
(g=16%).Apoi, CA ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca tot profitul obtinut se
reinvesteste.
La sfarsitul anului 2014, investitia se revinde cu 130.000.000 RON.
Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000

- 16%(130.000.000

151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON

IV.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE

INVESTITIE
Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp) este deja
existent in incinta fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare sunt deja existente.
Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON:
1)

Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON

2)

Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) = 15.956.000 RON

3)

Cheltuieli de intretinere ale liniei de asamblare = 2.000.000 RON

Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea anuala=37.800.000 RON.

Cheltuieli variabile = 65% din CA:
1)

Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15% din CA

2)

Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA

3)

Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA

Planul de finantare

39

Finantarea se va realize din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul

2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De
aceea, cheltuielile cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea
personalului etc. vor fi suportate la nivel intern.

IV.3. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII

IN MEDIU CVASI-CERT
Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia asupra
cifrei de afaceri viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata pentru anii 20092014) obtinem cifra de afaceri aferenta investitiei:

CA inv
CV
CF platibile
Amortizarea
Profit brut
Impozit profit
Profit net
ACRN
CF gest
CFD

2009
387072000
251596800
25956900
37800000
71718300
11474928
60243372
12902400
98043372
85140972

2010
449003520
291852288
25956900
37800000
93394332
14943093.12
78451238.88
2064384
116251238.9
114186854.9

2011
520844083.2
338548654.1
25956900
37800000
118538529.1
18966164.66
99572364.46
2394685.44
137372364.5
134977679

2012
520844083.2
338548654.1
25956900
37800000
118538529.1
18966164.66
99572364.46
0
137372364.5
137372364.5

2013
520844083.2
338548654.1
25956900
37800000
118538529.1
18966164.66
99572364.46
0
137372364.5
137372364.5

2014
520844083.2
338548654.1
25956900
37800000
118538529.1
18966164.66
99572364.46
0
137372364.5
137372364.5

Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate

Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare actualizata neta)
aferent investitiei se considera ca la sfarsitul anului 2014 investitia se revinde cu
130.000.000 RON.
Drept

urmare,

16%(130.000.000

Valoarea

Reziduala

151.200.000)

investitiei

ACRN 2014,

adica

va

fi:

130.000.000

Valoare

Reziduala

133.392.000 RON;
Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de actualizare
calculata pentru anii 2009-2014 in valoare de 0,144 ;
Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care rezulta si valoarea indicelui de
profitabilitate IP =1,38;

40

Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de profitabilitate care

depaseste cu mult valoarea critica de IP = 1 indica faptul ca investitia efectuata, in
conditiile ipotezelor considerate, este una rentabila si merita sa fie facuta.
Ca sa putem calcula termenul de recuperare centralizam cashflow-urile,
cashflow-urile actualizate si cashflow-urile actualizate cumulate pentru anii 20092014:

An

CF
2009
2010
2011
2012
2013
2014

85140972
114186854.9
134977679
137372364.5
137372364.5
137372364.5
133392000

VR
TRs
TRd

CF cum.
85140972
199327826.9
334305505.9
471677870.4
609050234.8
746422599.3

CF act.
74423926.57
87249724.07
90153767.96
80203860.99
70108270.09
61283452.88
59507764.63

CF act.
cum.
74423926.6
161673651
251827419
332031280
402139550
463423003

3 ani si 115 zile

4 ani si 237
zile

Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs (static) , cat si
TRd (dinamic) inainte de vinderea ei. Acest lucru indica profitabilitatea sporita a
investitiei.
Rata Interna de Rentabilitate
Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de actualizare de 0,144
obtinem un VAN pozitiv. O sa luam valoarea indicelui de actualizare = 30% pentru
care VAN=-10.439.184 . Pentru k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori,
obtinem RIR=28,68%. Acesta ne indica ca investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai mare
decat rentabilitea financiara prognozata a intreprinderii.
Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ, in acest caz valoarea
acestuia poate fi luata in calcul alaturi de valoarea pozitiva a VAN-ului, RIR avand
semnificatia unei rate a profitului (rate of return).
Rata Interna de Rentabilitate Modificata

41

RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se considera ca

fluxurile de numerar generate de proiectul de investitii se vor reinvesti la o rata
r=13% (Rm din CAPM).
RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.

IV.4. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII

IN MEDIU INCERT
In analiza proiectului de pana acum am presupus ca toate variabilele
explicative ale VAN sunt cunoscute cu certitudine inca de la momentul luarii
deciziei de adoptare a acestora, nemodificandu-se in timp sub influenta diferitor
factori determinanti.

Analiza de Sensibilitate
Analiza de sensibilitate ia in calcul faptul ca valoarea indicatorilor de
performanta a unui proiect de investitii este determinata de mai multi factori.
Astfel, vom analiza mai multe posibilitati de modificare a unor ipoteze-cheie
aferente proiectului.
In scenariul de baza se presupune:

Valoarea Investitiei
Impactul asupra Cifrei de Afaceri
Valoare de Vanzare

378,000,000
1-3 ani
4 - 6 ani
16%
0%
130,000,000

In conditiile ipotezelor propuse obtinem:

42

2009
CA inv
CV
CF platibile
Amortizarea
Profit brut
Impozit profit
Profit net
ACRN
CF gest
CFD

2010

387,072,000
251,596,800
25,956,900
37,800,000
71,718,300
11,474,928
60,243,372
12,902,400
98,043,372
85,140,972

449,003,520
291,852,288
25,956,900
37,800,000
93,394,332
14,943,093
78,451,239
2,064,384
116,251,239
114,186,855

2011
520,844,083
338,548,654
25,956,900
37,800,000
118,538,529
18,966,165
99,572,364
2,394,685
137,372,364
134,977,679

2012
520,844,083
338,548,654
25,956,900
37,800,000
118,538,529
18,966,165
99,572,364
0
137,372,364
137,372,364

2013
520,844,083
338,548,654
25,956,900
37,800,000
118,538,529
18,966,165
99,572,364
0
137,372,364
137,372,364

2014
520,844,083
338,548,654
25,956,900
37,800,000
118,538,529
18,966,165
99,572,364
0
137,372,364
137,372,364

Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:

Valoare Reziduala= 133.392.000 RON;
VAN = 144,930,767;
RIR = 28.68%;
CA medie =486,575,309;
In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor indicatori, functie
de schimbarea ipotezelor de baza.
Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2 puncte
procentuale, in functie de situatia economiei la nivel national.

pesimist
neutru
optimist

1-3 ani
14%
16%
18%

4-6 ani
-2%
0%
2%

Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste sau scadea cu

5%, in functie de costurile cu materiile prime si salariile directe.

pesimis
t

70%

43

neutru
optimis
t

65%
60%

Scenariul pessimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:

CA inv
CV
CF
platibile
Amortizare
a
Profit brut
Impozit
profit
Profit net
ACRN
CF gest
CFD

2009
387,072,000
270,950,400

2010
441,262,080
308,883,456

2011
503,038,771
352,127,140

2012
492,977,996
345,084,597

2013
483,118,436
338,182,905

2014
473,456,067
331,419,247

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

37,800,000
52,364,700

37,800,000
68,621,724

37,800,000
87,154,731

37,800,000
84,136,499

37,800,000
81,178,631

37,800,000
78,279,920

8,378,352
43,986,348
12,902,400
81,786,348
68,883,948

10,979,476
57,642,248
1,806,336
95,442,248
93,635,912

13,944,757
73,209,974
2,059,223
111,009,974
108,950,751

13,461,840
70,674,659
0
108,474,659
108,474,659

12,988,581
68,190,050
0
105,990,050
105,990,050

12,524,787
65,755,133
0
103,555,133
103,555,133

CFD
1+k
(1+k)2
(1+k)3
(1+k)4
(1+k)5
(1+k)6

114.40%
130.873600%
149.719398%
171.278992%
195.943167%
224.158983%

Astfel

obtinem

un

CFD act.
60213241.26
71546830.04
72769963.32
63332144.72
54092240.97
46197181.9
65035033.15

68883948
93635912.16
108950751.3
108474658.9
105990049.8
103555132.9
VR act.=
Val. Initiala
investitie=
VAN=

VAN=

2009
2010
2011
2012
2013
2014

378000000
55,186,635

55,186,635

si

IP=

1.1460,

investitia

recuperandu-se la revanzare ( suma actualizata a cash-flow-urilor generale de

investite

este

mai

mica

decat

valoarea

investitiei

initiale

368,

151,602<378,000,000).
Scenariul neutru genereaza cashflow-uri si indicatorii de rezultate evidentiate in
scenariul de baza (VAN = 144,930,767 ; IP = 1,371441402; termen de
recuperare = 4 ani si 237 de zile).
44

Scenariul optimist prezinta urmatoarele rezultate:

CA inv
CV
CF
platibile
Amortizar
ea
Profit
brut
Impozit
profit
Profit net
ACRN
CF gest
CFD

1+k
(1+k)2
(1+k)3
(1+k)4
(1+k)5
(1+k)6

2009
387,072,000
232,243,200

2010
456,744,960
274,046,976

2011
538,959,053
323,375,432

2012
549,738,234
329,842,940

2013
560,732,999
336,439,799

2014
571,947,659
343,168,595

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

91,071,900

118,941,084

151,826,721

156,138,394

160,536,299

165,022,163

14,571,504
76,500,396
12,902,400
114,300,396
101,397,996

19,030,573
99,910,511
2,322,432
137,710,511
135,388,079

24,292,275
127,534,446
2,740,470
165,334,446
162,593,976

24,982,143
131,156,251
0
168,956,251
168,956,251

25,685,808
134,850,492
0
172,650,492
172,650,492

26,403,546
138,618,617
0
176,418,617
176,418,617

114.40%
130.873600%
149.719398%
171.278992%
195.943167%
224.158983%

CFD
101397996
135388078.6
162593976
168956250.6
172650491.5
176418617.3
VR act.=

CFD act.
88634611.89
103449495.2
108599137.9
98643884.36
88112535.14
78702452.71
66,499,642

Val. Initiala
investitie=
VAN=

378000000
254,641,760

2009
2010
2011
2012
2013
2014

Indicatorii aferenti scenariului optimist sunt: VAN = 254,641,760 si IP =

1.6737 , investitia recuperandu-se in 3 ani si 70 de zile.
Elasticitatea VAN in functie de Cifra de Afaceri Medie este e =13,05, ceea ce
arata o dependenta directa intre valoarea VAN si CA: atunci cand CA creste cu 1%,
VAN se majoreaza cu 13,05% (VAN este sensibila fata de cifra de afaceri).

45

Tehnica Scenariilor
Tehnica scenariilor este o alta posibilitate de a introduce incertitudinea in
modelarea evolutiei viitoare a proiectelor de investitii.
Utilizand aceleasi ipoteze ca cele exprimate in cadrul analizei de sensibilitate:
modificarea impactului asupra cifrei de afaceri, se considera urmatoarele
probabilitati de aparitie a scenariilor:
probabilitat

Media
actualizate nete
astfel:
E(VAN) =

VAN
55,186,63

pesimist

30%

5
144,930,7

neutru

40%

67
254,641,7

optimist

30%

60

valorii
se

calculeaza

p1 * VAN1 + p2 *

VAN2 + p3 * VAN3 = 30%*55,186,635 + 40%* 144,930,767 + 30%*254,641,760 =

150,920,825.30 .
Dispersia se calculeaza dupa formula:
2(VAN) = p1 * (VAN1 E(VAN))2 + p2 * (VAN2 E(VAN))2 + p3 * (VAN3
E(VAN))2
= 5,991,272,565,606,440.00;

Abaterea medie patratica se obtine din:

(VAN) = 2(VAN) = 77,403,311;

Drept urmare, putem constata ca exista o probabilitate de 68% ca VAN sa

apartina intervalului [VAN - (VAN); VAN + (VAN)] sau (73,517,514;
228,324,136).

46

5.Concluzii
Compania AUTOMOBILE DACIA S.A., prin rezultatele
obtinute in studiul prezent, a demonstrat o forta financiara
suficienta nu doar pentru a-si pastra pozitia pe piata, dar si
pentru a progresa, a cuprinde noi orizonturi si de a oferi
siguranta si confort clientilor sai.
Proiectul de investitii analizat presupune punerea in
functiune a unei noi linii de asamblare pentru modelul Dacia
Sandero, in vederea cresterii productiei zilnice.
Investitia se cifreaza la valoarea de 378.000.000 RON
reprezentand costul liniei de asamblare, calculat la cursul de
4,2 EUR/RON.
Cifra de afaceri prognozata a fost obtinuta bazandu-ne pe
pretul mediu al modelului la care ar fi comercializat fiecare din
cele 80 de modele produse suplimentar in fiecare zi. Aceasta
valoare a cifrei de afaceri creste in primii 3 ani cu rata de
crestere sustenabila, si apoi ramane constanta. Costurile au
inclus cuantumul cheltuielilor salariale, cu materiale si materii
prime precum si cu utilitatile necesare bunei desfasurari a
activitatii. Investitia curenta se va amortiza in 10 ani, liniar.
Inca din primul an investitia genereaza profit pentru
companie. Acest profit creste o data cu cresterea cifrei de
afaceri

in

urmatorii

doi

ani,

urmand

ca,

pentru

restul

perioadei, sa fie constant. Acest fapt este unul pozitiv, si

47

incurajator pentru companie, caci profitul pozitiv induce un

cash-flow disponibil pozitiv.
Dupa

ani

investitia

se

revinde,

deoarece

modelul

Sandero nu va mai avea aceeasi cautare.

Valoarea actualizata neta este de 144.930.767 . Fiind
pozitiva, acest lucru semnifica faptul ca investitia va genera
intrari de cash in companie. De asemenea, investitia se
dovedeste a fi rentabila, benefica.
Rata interna de rentabilitate este suficient de mare, si
este superioara ratei de rentabilitate de pe piata financiara,
deci putem concluziona in mod clar, faptul ca investitia este
una care ar aduce profit companiei.
In continuare am luat in calcul doua alte scenarii posibile,
unul pesimist si altul optimist.
In functie de starea economica viitoare si de marja de
eroare asociata previzionarii asupra cererii de Dacia Sandero,
am fundamentat un scenariu pesimist in care cresterea cifrei
de afaceri in primii 3 ani ar fi de 14%, urmata de o scadere a
acesteia in anii urmatori, pana la vinderea investitiei cu 2% pe
an. Pe de alta parte, scenariul optimist prevede o crestere in
primii 3 ani a cifrei de afaceri cu 18% si apoi o crestere
constanta de 2% anual.
Chiar si in cazul scenariului pesimist, VAN-ul investiei este
pozitiv VAN= 55,186,635, deci chiar si in situatia cea mai
nefavorabila pentru investitie, aceasta este profitabila.
Cazul optimist returneaza un VAN de 254,641,760.

48

Identificand o posibilitate de 30% in cazurile scenariilor

optimist si pesimist, si de 40% in cazul scenariului realist,
putem garanta cu o probabilitate de 68% faptul ca VAN va
apartine

(73,517,514;

228,324,136).

Astfel,

indiferent

de

situatia pietei auto in viitor, investitia va fi rentabila, generand

valoare adaugata.
Per total, concluzia generala este ca aceasta investitie
este

una

bine

gandita,

solida,

ce

va

aduce

beneficii

substantiale companiei Dacia S.A.

Bibliografie:
Stancu I. INVESTITII DIRECTE SI FINANTAREA LOR ,
Volumul II si III, Ed Economica, Bucuresti 2003
Stancu I. FINANTE , editia a III-a, Ed Economica,
Bucuresti 2002
Dragota V. MANAGEMENT FINANCIAR , Volumul I si II,
ed. Economica, Bucuresti 2004
www.dacia.ro
www.daciagroup.ro

49