Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Infectiile Aparatului Genital Feminin
Infectiile Aparatului Genital Feminin
GENITAL FEMININ
DEFINITIE
Totalitatea proceselor inflamatorii ce
afecteaza organele genitale interne si
externe ale femeii
CLASIFICARE
I-Infectii joase:
Vulvitele
Vaginitele
Inflamatiile glandelor accesorii-Bartholin si Skene
(bartholinite, skenite)
Cervicitele (exocervicite, endocervicite)
Metrite
Anexite (salpingite, ovarite);abcese tubo-ovariene
Pelviperitonite
Peritonite generalizate
ETIOPATOGENIE
Cauzele determinante-germenii patogeni:
Bacterii:gonococ, streptococ, stafilococ,
colibacil
Virusuri:herpes HSV2, HPV,
limfogranulomatos
Fungi: Candida albicans
Paraziti:trichomonas vaginalis
Micoplasma hominis, Ureaplasma
urealyticum, Chlamydia trachomatis
ETIOPATOGENIE
Factori favorizanti de mediu extern:
Frigul, umezeala-congestie pelvina
Traumatismele sexuale, sau de alta naturaporti pentru patrunderea ag. Patogeni;
spermatozoizii fixeaza lactobacilii
Eforturi fizice mari
Ortostatism prelungit
Oboseala, subnutritia
ETIOPATOGENIE
Factori favorizanti de mediu intern:
Menstruatia: determina congestie pelvina,
favorizeaza fixarea lactobacililor pe hematii
Patologia organelor vecine:constipatia
cronica, afectiunile hepatice
Bolile infectioase acute, cronice, care scad
capacitatea de aparare a organismului
ETIOPATOGENIE
Surse de infectie:
Endogena:Germeni apartinand florei vaginale
care din saprofiti devin patogeni
Exogena:agenti patogeni externi inoculati in
diferite imprejurari:
ETIOPATOGENIE
Cai de infectie:
Cale canaliculara-prin intermediul mucoaselor
Cale sangvina-germenii provin dintr-un focar
la distanta
Cale limfatica: infectia se transmite prin
limfaticele spatiului pelvi-subperitoneal
Cale de contiguitate de la nivelul aparatului
digestiv: apendice, intestin
ETIOPATOGENIE
Flora vaginala
normala=biocenoza
vaginala-predominant
bacili Doderlein
Endocolul si OGI sunt
in mod normal sterile
VULVO-VAGINITELE
Definitie
Inflamatia vulvei ,
vaginului si glandelor
anexe
Rareori izolate
(vulvita fetitelor
prepubere), frecvent
asociate(femeile
adulte si climateriu)
VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie
Agenti etiologici:
Bacterii:gonococ, Gardnerela, anaerobi, BGN, BGP
Virusuri: herpes HSV2, HPV, poxviride (moluscum
contagiosum)
Fungi: candida albicans
Paraziti: trichomonas
Chlamidii, micoplasme
Transmitere:
directa:contact sexual, obiecte infectante:lenjerie,
instrumente medicale
Hematogena: boli infectioase generale
VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie- Factori favorizanti
Hormonali: impregnare estrogenica in prepubertate,
postclimateriu, medicatie COC,
Traumatisme: deflorare, primele raporturi sexuale,
masturbatie, tampoane intravaginale, leziuni de grataj
prin prurit, solutii de continuitate la nastere, postabortum
Caldura locala in exces:oparire accidentala in timpul
imbaierii, namoluri fierbinti
Substante chimice:antiseptice concientrate, sapunuri
iritante
Alergeni:lenjerie de nylon, coloranti sintetici
Lipsa igienei locale corespunzatoare
VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie- mecanismele de
aparare a gazdei
VULVO-VAGINITELE
clasificare
Vv.infectioase:
Trichomoniazica
Candidozica
Vaginoza bacteriana
Non infectioase:
Vaginita inflamatorie descuamativa
Dermatite iritante
VULVO-VAGINITELE
Diagnostic
Vulvovaginitele acute:subiectiv:
Leucoree:- abundenta, fetida, purulenta
-exacerbata de imbracaminte stramta, mers, rapoarte
sexuale, tampoane
-functie de agentul etiologic:
-alba, groasa, branzoasa-candida
-galben verzuie-gonococ
-spumos aerata cu miros de mucegai-trichomonas
-abundenta, fluida, cenusie cu miros alterat-vaginoza
-prurit, usturime, arsura
-dispareunie
-sdr cistitic: polakiurie, disurie, usturimi la mictiune
Obiectiv:
Adenopatie inghinala
Leucoree, aglutinarea labiilor
Edem, congestie vulvara, ulceratii
Leziuni asociate: de grataj, ulceratii, fisuri-prurit
VULVO-VAGINITELE
Diagnostic
Vulvitele cronice:
Absenta simptomelor subiective
Absenta edemului, congestiei
Prezenta leucoreei trenante
Prezenta leziunilor de grataj, lichenificare,
deformarea vulvei
La exprimarea meatului utetral, a glandelor
Bartholin-picatura de puroi
Vaginita trichomonas
Agent: trichomonas vaginalis: sub 2 forme:
torma flagelata-trophozoid (4 flageli liberi si
o membrana ondulanta, mobil) si forma
nonflagelata:rotunda, imobila-forma de
rezistenta sau degenerare
Clinic:
Vaginita trichomonas
Diagnostic paraclinic
Ph<4,5
Frotiul umed:vizualizarea intre
lama si lamela de trichomonasi
vii, mobili-sensibilitate 38-82%
Frotiul GRAM sau Papanicolaou48%eroare-fals pozitive si
negative
Cultura de trichomonas :Broth
culture-2-7 zile de incubare
pentru pozitivare
PCR
Vaginita trichomonas
Tratament
Tratament specific:3 derivati cu nucleu nitroimidazolat:metronidazol (Flagyl), nimorazol (Naxogyn),
tinidazol (Fasygin)
Primul episod de trichomonas: metronidazol (sau unul
din derivati ) 2g doza unica, per os, repetata la 15-20 zile
Infectii recidivante:
Verifica absenta contaminarii printr-un partener netratat
Reincepe cu unul din ceilalti 2 agenti, 2g doza unica, repetat
la15-20 zile+tratament local: Metronidazol 1g in ovule/zi 15-20
zile separand cele 2 cure minut
Sau tratament prelungit pe gura: metronidazol 1g/zi 15-20 zile+
tratament local 1g/ovul/zi
Excipientul gras din ovule poate fragiliza prezervativele si
diafragmele
Vaginita trichomonas
Tratament
Tulpini de trichomonas rezistente la
derivatii nitro-imidazolati
CMI>90g/ml Tratamente intensive 2g/zi metronidazol, 3-5
zile
Vaginita trichomonas
Tratament
In toate cazurile:
Se trateaza obligatoriu ambii parteneri sexuali
Sunt contraindicate rapoartele sexuale neprotejate pe toata durata
tratamentului
Toaleta locala cu solutii alcaline (ex bicarbonat de sodiu), deoarece
Trichomonasul se dezvolta la ph acid<4,5
Interactiuni:
Alcoolul (efect antabuz)
Disulfiramul (nerecomandat)
Warfarina (risc hemoragic)
VAGINITA CANDIDOZICA
Agent responsabil: specii din
genul Candida:Candida
albicans (>80%), torulopsis
glabrata
Patogenie:
Origine endogena: modificarea
ecosistemului bacterian normal
intestinal sau vaginal ca urmare a
tratamentului cu antibiotice sau
antitrichomoniazice,
imunitatii gazdei
Tulburari in glicoreglare
VAGINITA CANDIDOZICA
diagnostic
Clinic:
Leucoree alb branzoasa care
pateaza lenjeria (+ la 50%)
Prurit vulvo-vaginal, arsuri,
dispareunie (+ la 1/3)
Vulvo-vaginita cu eritem, edem,
fisuri
Paraclinic:
Ex microscopic direct: preparat
umed (spori, hife)
Coloratie GRAM
Cultura +antifungigrama
VAGINITA CANDIDOZICA
tratament
Primul episod de candidoza:
Azoli(fluconazol, clotrimazol, butoconazol,
miconazol, terconazol, tioconazol)oral si local
(creme, ovule) in cure scurte sau
Nistatin
Nu e obligatoriu de tratat si partenerul daca
nu e simptomatic
In caz invers, partenera va fi tratata local
Interzicerea rapoartelor neprotejate pe durata
tratamentului
VAGINITA CANDIDOZICA
tratament
Candidoza recidivanta:
Scopul trat: suprimarea colonizarii vaginului
cu fungi deoarece colonizarea persistenta e
principalul factor de risc
Tratamentul partenerului nu are valoare
Cultura cu antifungigrama e obligatorie pt a
identifica speciile de c. Albicans
VAGINITA CANDIDOZICA
tratament
Candidoza recidivanta:
Durata schemei initiale:
7-14 zile tratament topic
Fluconazol 150mg /zi repetat la 3 zile
Vaginoza bacteriana
Vaginoza bacteriana
Frecvent la:
Femei cu ATCD de MST
Purtatoare de sterilet
Parteneri multipli
Clinic:
Leucoree abundenta, fluida, cu miros neplacut,
cenusie
PH>5
Inflamatie vaginala discreta sau absenta
Asimptomatice in>50% din paciente
Vaginoza bacteriana
Paraclinic:
PH>5
Frotiu :clue cells (celule epiteliale cu
contur prost definit sau absent, in
care se observa o multitudine de mici
bacili)-specifice pentru Gardnerella
Testul la KOH- miros de peste
alterat-specific pentru anaerobi
Culturile de Gardnerella nu sunt
recomandate
Frotiul Papanicolaou are sensibilitate
redusa
Vaginoza bacteriana
tratament
Vaginoza cu Gardnerella:
Ampicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile sau
Amoxicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile, sau
Cefalosporina gen1, 2g/zi, in 2 prize, 10-12
zile sau
Doxiciclina 200mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile
sau
Lymecilina, 600mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile
Vaginoza bacteriana
tratament
Vaginoza cu Gardnerella si anaerobi:
Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zile sau
Ampicilina 2g/zi in 2 prize, 10-12 zile
Vaginoza cu anaerobi:
Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zile
Vaginoza cu virioni:
Tratamentul gardnerelei trateaza si virionii
Daca nu se evidentiaza gardnerella-metronidazol
Vaginite non-infectioase
Vaginite iatrogene:
Lavaje vaginale prea frecvent
Cu substante chimice alergene
Reactie la corp strain: tampoane,
diafragme, bureti intravaginali
Vaginita atrofica
Vaginoza citolitica
Cervicite- etiopatogenie,
diagnostic, tratament
DEFINITIE
Cervicita acut sau cronic definete
inflamaiile colului uterin indiferent de
cauza lor.
CLASIFICARE
Cervicita primar afecteaz o mucoas iniial normal.
Este mai frecvent o cervicovaginit dect o endocervicitendometrit.
Cervicita secundar apare pe un col remaniat prin
traumatisme sau infecii repetate i care prezint alterri
histologice ce favorizeaz o dezvoltare microbian.
Putem de asemenea izola 2 tipuri histologice de cervicite,
coexistena lor fiind de asemenea posibil. Factorii
etiologici sunt comuni, la fel i consecinele:
Cervicovaginita: doar mucoasa pavimentoas a
exocolului particip la inflamaie.Procesul poate prinde i
fundurile de sac vaginale , eventual ntregul vagin.
Cervicita propriu-zis: mucoasa cilindric e interesat de
inflamaie (endocervicit).
FACTORI ETIOLOGICI
Factorul microbian: (este
frecvent singura cauz a
inflamaiei):Candida albicans,
Chlamydiae, Trichomonas,
Gardnerella vaginalis,
Gonococul, Mycoplasma,
Herpes simplex, Parvovirus,
etc.
Agenii infecioi responsabili de
cervicite vin pe cale: vaginal,
uterin, rareori printr-o
difuziune sangvin sau
limfatic.
FACTORI ETIOLOGICI
HISTOLOGIA
Se disting 2 entiti:
Cervicovaginita: n care epiteliul glandular este conservat
iar epiteliul pavimentos exocervical sau cel vaginal
reacioneaz la agresiunea microbian n 2 modaliti:
descuamare- mucoasa i pierde straturile superficiale i uneori
i pe cele mijlocii, apare o dilataie vascular n esutul
conjunctiv i un infiltrat limfoplasmocitar n corion.
hiperplazie- mult mai rar. Se prezint sub form de papiloame
sau condiloame. Mucoasa i crete numrul de straturi,
maturaia sa e mai puin regulat iar celulele prezint anomalii
nucleare mai mult sau mai puin marcate.Tesutul conjunctiv e
sediul unui infiltrat limfo-plasmocitar, papilele se alungesc i
supradeniveleaz epiteliul, capilarele sunt dilatate
HISTOLOGIA
Cervicita propriu-zis : epiteliul glandular
e afectat n mai multe faze succesive:
congestie activ: atingerea esutului
conjunctiv cu vasodilataie, edem, infiltrat
limfoplasmocitar
descuamare epitelial cu ulceraie
putnd ajunge pn la esutul conjunctiv
repararea ulceraiei prin regenerarea
mucoasei glandulare uneori sub form de
metaplazie pavimentoas
Dac n tesutul conjunctiv infiltratul
diminu, el poate lsa locul unei scleroze
( surs de chiti Naboth) sau o
diminuare a capacitii secretorii.
persistena inflamaiei n jurul gurilor
glandulare poate evolua spre cronicizare.
este de asemenea posibil ca fenomenele
inflamatorii s prind endocolul,
endometrul, parametrele i mai ales
trompele ca n cazul salpingitei cu
Chlamidia sau gonococ
eritem
edem
eroziune
ulceratie
Scleroza cu chisti
Naboth
DIAGNOSTIC
Diagnosticul se pune pe semne: clinice,
colposcopice, citologice,i uneori serologice.
Semnele clinice sunt discrete n cervicit i evocatoare
n cervicovaginit. Elementele principale sunt:
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Examenul colposcopic fr preparare:
vizualizeaz secreii vaginale i cervicale
moderate sau excesive care pot uneori
indica dup aspect natura infeciei:
n trichomoniaz secreia e abundent, galben
verzuie, spumos aerat, urt mirositoare,
n candidoz secreia e alb brnzoas, intens
pruriginoas, acoperind o mucoas
vulvovaginal puternic eritematoas
infeciile bacteriene se asociaz cu o secreie
seropurulent, lichid. Secreia poate fi urt
mirositoare n caz de infecii cu anaerobi,
vaginoz bacterian, trichomonas.
Gonoreea determin o secreie vaginal i
cervical purulent, galben verzuie.
Leucoree
Trichomonas
Leucoree Candida
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
dup ndeprtarea
secreiei se constat plaje
eritematoase punctiforme,
maculare, mixte, uneori
papuloase ce corespund
unei congestii localizate a
corionului sub epiteliul
malpighian, care sunt i
mai bine evideniate dup
badijonare cu ser
fiziologic.
Colpita maculara
Colpita mixta
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Colpita cu puncte albe
Colpita papilaramicropapile albe de talie
variabila localizate pe un
col congestiv
Colpita mozaiformamozaic iod pozitiv
Acestea sunt forme
colposcopice de colpita
papilomatoasa (HPV)
Colpite
papilare
Colpita mozaiforma
Colpita puncte
albe
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
dac procesul infecios se nsoete
de o ulceraie marcat, suprafaa
poate fi acoperit de un exudat
purulent sau seros i poate prezenta
denivelri
o infecie cronic poate produce
ulceraii i vindecri recurente
producnd o reacie de fibroz.
Fibroza apare alb sau roz, funcie de
intensitatea procesului.Epiteliul care
acoper esutul conjunctiv e fragil,
conducnd la ulceraie i sngerare.
ulceratie
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
In caz de endocervicit,
epiteliul cilindric e rou
intens, sngereaz la
contact i poate fi acoperit
de o secreie purulent.
Epiteliul cilindric i pierde
aspectul de boabe de
strugure din cauza
aplatizrii vililor prin
inflamaii repetate
Endocervicita
acuta
Reepitelizare atipica pe
modificari inflamatorii
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Anumite aspecte ale colului par
a fi specifice unei infecii printrun agent cauzal particular:
n infecia vulvovaginal
herpetic se pot observa mici
vezicule cu coninut seros
conglomerate n buchet.Cnd
acestea se sparg, se produc
ulceraii dureroase
vulvovaginale care persist
aproximativ 2 sptmni
Infectie herpetica
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Infecii cervicale rare datorate TBC,
schisostomiazei, amibiozei, sifilisului, produc
ulceraii extinse i necroza colului, mimnd un
cancer invaziv
Sifilis cervical
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Dup badijonare cu acid acetic:
Cervicita Trichomonas
inainte si dupa acid acetic
COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Dup badijonare cu lugol-Testul
Schiller:
aspectul colului depinde de descuamarea
i pierderea structurilor celulare ce conin
glicogen.Dac descuamarea e limitat la
vrful papilelor stromale unde epiteliul
scuamos e mai subire, o serie de puncte
galbene se observ pe fundalul brun dnd
aspectul de punctat.Cnd infecia persist
i inflamaia devine cronic, zone mici
decuamate confluiaz pentru a forma arii
largi descuamate (aspect n piele de
leopard).
Acest aspect e specific mai ales infeciei cu
Trichomonas dar poate aprea i n
infecia cu fungi sau bacterii.
Aspect in piele de leopard
CONCLUZII
Inflamaiile colului uterin se asociaz cu o secreie
albicioas, seropurulent, mucopurulent abundent,
deobicei urt mirositoare i cu un punctat difuz , ulceraie
i vindecare prin fibroz.
Leziunile inflamatorii ale colului uterin pot fi difereniate
de CIN prin extinderea pe zone largi de col i vagin, prin
intensitatea roie a culorii i prin asocierea de simptome
cum sunt leucoreea i pruritul.
In infeciile cervicovaginale, colposcopia va evidenia o
colpit prin exacerbarea vascularizaiei din corionul
subjacent dar nu poate orienta ctre un diagnostic
etiologic patognomonic.Ea se va nsoi de un bilan
bacteriologic cervicovaginal sau de testare a infeciei cu
chlamidia sau micoplasme pe cultur.
Bartholinite si Skenite
Glandele Bartholinglande anexe ale
vulvei care se deschid
la nivelul vestibulului
in 1/3 posterioara
Glandele Skeneglande anexe ale
vulvei care se deschid
in septul uretrovaginal
Diagnostic de Bartholinita
Forma acuta:Abces al
partii posteroinferioare a vulvei,
cu :rubor, tumor,
calor, dolor,
deformarea partii
posterioare a labiei
mari, fluctuenta, +/fistulizare spontana
Forma cronica: chist
ce deformeaza 1/3
posterioara a vulvei
Bartolinita-tratament
In forma acuta:
incizie+drenaj+/marsupializare
In forma cronica:
Excizia peretelui chistului
Prevotella
Peptostreptococus
Gardnerella
Escherichia coli
Streptococi alfa, beta hemolitici
Stafilococi coagulazo-negativi
Mycoplasme: M.hominis, M. Genitalium, Ureaplasma
urealiticum
Trichomonas vaginalis
Febra
CRP
VSH
Leucocitoza
nr leucocite in preparatul umed
hidrosalpinx
Endometrioame
Chisturi de ovar rupte
Torsiune de anexa
Apendicita,
Operabile laparoscopic
Liza aderente
Aderente pelvine
Preventia PID
Preventia primara: masuri pentru prevenirea
infectiei cu germeni ce produc MST si PID
Preventia secundara: detectia precoce a bolii
subclinice prin screening pentru a preveni ca
infectia tractului genital inferior sa dea infectie a
tractului genital superior: depistarea Chlamydia
si tatament unidoza cu azitromicina
Preventia tertiara: tratamentul cat mai rapid al
unei infectii acte sau cronice cu Chlamydia a
tractului genital superior pentru a reduce
sechelele