P. 1
Diformitatile coloanei

Diformitatile coloanei

|Views: 99|Likes:
Published by Ghica Costin

More info:

Published by: Ghica Costin on May 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/29/2015

pdf

text

original

Diformitatile coloanei vertebrale

• Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta segmentul central al aparatului locomotor uman.

Functiile coloanei vertebrale

sustinerea corpului in spatiu stabilitate - rezistenta la gravitatie, si fortele inertiale; mobilitatea - pentru a permite flexie, extensie, rotatie si inclinatie laterala protectia continutul nobil al canalului rahidian

12 toracale.Anatomia coloanei vertebrale 7 vertebre cervicale. 5 sacrate 4-5 coccigiene . 5 lombare.

Anatomia vertebrei: corp vertebral  pediculi vertebrali  arcul vertebral  lame vertebrale  apofize articulare : 2 superioare si 2 inferioare  apofize transverse  apofiza spinoasa  .

Discul intervertebral inel fibros periferic foarte rezistent nucleul pulpos (88% apa) central . . la egala distanta fata de marginea anterioara si articulare.localizat posterior fata de marginea anterioara a corpului vertebral al 2/3.

variatia de inaltime aprox. 2cm. noaptea se reimbiba cu apa.Solicitat prin compresiune nucleul pulpos pierde apa. .

 Aparatul ligamentar – – – – ant si post de corpul vertebral. . intre lamele vertebrale intre apofizele spinoase intre apofizele transverse.  Muschii – muschi situati anterior de corpul vertebral – muschi situati in partea posterioara a coloanei vertebrale – muschi laterali.

. Sumarea miscarilor din numeroase segmente motoare ofera coloanei o amplitudine importanta de miscare. cu trei grade de libertate: flexie-extensie.cuprind gaura de conjugare  Unitatea de actiune este miscarea intersegmentara ce apare intre doua vertebre adiacente. – segment mobil .  “segment de miscare” .discul intervertebral. Schenk.vertebra propriu zisa. articulatiile interapofizare. inclinatie laterala dreapta stinga si rotatie axiala dreapta stinga. ligamentul galben si ligamentle interspinoase .Biomecanica coloanei vertebrale Mobilitatea coloanei se realizeaza in asa numitul “segment motor” alcatuit din doua vertebre cu articulatiile si ligamentele dintre ele. Roaf  Segmentul motor : – segment pasiv .Junghans 1950  “segment motor” dupa Schmorl.

rotare captrunchi 100-110º Toracal: e cea mai putin mobila Lombar: flexie-extensie 80º.MOBILITATEA COLOANEI    Cervical: flexie-extensie 75º. rotatie 1015º . inclinare 50º. inclinare 30º.

iar fortele vor fi in raport invers cu lungimea bratelor de pirghie. . Solicitarile suportate de coloana sunt foarte variabile. Pentru ca echilibrul sa fie mentinut momentele fortelor trebuie sa fie de aceiasi valoare. pentru calcularea sarcinilor s-a apelat la teoria pirghiilor.

 Curbura dorsala cu concavitatea anterioara.Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale  Curbura cervicala cu convexitate anterioara.  Curbura coloanei pelviene formata din sacru si coccis cu concavitatea anterioara .  Curbura lombara cu convexitatea anterioara.

Evolutia coloanei vertebrale  Cucerirea pozitiei verticale !  Echilibrul coloanei este mai mult dinamic decit static  Echilibrul inconstient automat al coloanei este rezultatul integrarii permanente a senzatiilor extero si interoceptive  Fiecare individ are personalitatea lui statica si dinamica obtinuta pe parcursul dezvoltarii sale. . orice scadere a vitalitatii individului tinde sa compromita acest echilibru.

Evolutia filogenetica ? .

.Evolutia ontogenetica • Echilibrul rahidian si forma definitiva a coloanei se realizeaza spre varsta de 10 ani.

Cresterea coloanei vertebrale nu este uniforma. Exista doua perioade de crestere rapida.    La fete inceperea puseului pubertar de crestere coincide sau este usor anterior inceperii dezvoltarii sinilor si aparitiei pilozitatii pubiene. – prima de la nastere pina la 3 ani – a doua in timpul puseului pubertar. Aceste valori sunt medii si exista mari variatii individuale normale. .Cresterea coloanei vertebrale    Se face concomitent cu celelalte organe dar cu viteze diferite. aproximativ 11 ani de virsta osoasa La baieti puseul pubertar de crestere apare cu 2 ani mai tirziu.

  Majoritatea diformitatilor vertebrale se accentueaza in timpul puseului pubertar de crestere osoasa Indiferent de etiologa diformitatii vertebrale factorul biomecanic intervine cu un rol agravant in toata perioada de crestere. .

Atitudinea de cifoza toracala Scolioza

DEVIATIILE COLOANEI VERTEBRALE
In plan sagital In plan frontal In plan frontal si sagital
– reductibile, functionale si dispar prin decubit sau prin contractarea voluntara, corectiva a musculaturii corpului – acestea se mai numesc atitudini vicioase sau curburi functionale si nu sunt insotite de modificari ale corpilor vertebrali. – curburi rigide fixe si nu se pot redresa decit cel mult partial si nu dispar in decubit, insotite de modificari de structura a corpilor vertebrali si sunt etichetate drept deviatii structurale persistenta indelungata a deviatiilor functionale duce in timp la structuralizarea lor.

DEVIATIILE COLOANEI VERTEBRALE IN PLAN SAGITAL
 Amploarea curburilor fiziologice:
 varsta,  tipul constitutional,  anumite stari fiziologice.

 Accentuarea curburilor poate fi legata uneori de procese patologice la distanta, pe care coloana le compenseaza.

– Cel mai frecvent cele doua sunt asociate – hipercifoza dorsala si hiperlordoza lombara. curbura toracala devine rigida si are tendinta de a se agrava progresiv. – Exagerarea curburii lombare normale – • hiperlordoza – duce la proeminenta anterioara exagerata a abdomenului.Modificarea curburilor in plan sagital  Exagerarea curburilor fiziologice – Exagerarea curburii toracale normale – • hipercifoza toracala –spate rotund cu umeri coboriti si adusi inainte. . curbura odata structuralizata devine rigida si nu dispare nici in decubit dorsal.

 Alteori curburile sunt sterse . cifoza toracala fiind inlocuita de lordoza . .spate plan  Curburile se pot extinde la segmentele invecinate.spate scobit – iar in regiunea lombara exista o cifoza realizindu-se astfel inversiunea vertebrala. depasind astfel limitele obisnuite. cel mai frecvent se realizeaza o cifoza toraco-lombara sau cifoza totala (foarte rar lordoza totala)  Directia curburilor poate fi chiar inversata.

Posturile vicioase (deviatiile functionale) in plan sagital  Lordoza primei copilarii  Atitudinea astenica prepubertara si pubertara  Atitudinea astenica post partum  Atitudini vicioase legate de modificari patologice la distanta .

Deformatiile structurale  Traumatism  Infectia  Proces tumoral  Malformatie congenitala ce modifica o verterbra sau mai multe .

Maladia Scheuermann Alterare a structurii platourilor vertebrale ce conduce la aparitia unei cifoze ce se agraveaza progresiv sub influenta factorilor biomecanici. .  Clinic apare la 8-10 ani ca o postura defectuoasa ce se accentueaza si devine rigida si ireductibila pe masura cresterii.

impresiuni ale discului pe platoul vertebral (hernia intra spongioase – noduli Schmorl) 3. neregularitati ale platourilor vertebrale.Radiografic: 1. . 2. cuneiformizari (>5º) ale corpilor vertebrali.

. osteomalacie.  Tumori vertebrale. SA.  Leziuni inflamatorii ale corpilor vertebrali: TB.  Osteocondrodistrofii.  Post-traumatice.  Boli metabolice: rahitism.  Neuromusculare. osteoporoza. Alte cauze de cifoze structurale:  Congenitale prin defect de formare sau segmentare a corpilor vertebrali.

de obicei compensatorii pentru existenta unei cifoze. Structurale: Neuromusculare Congenitale .Lordozele Posturale functionale nestructurale.

Modificarea curburilor in plan frontal  In plan frontal nu exista curburi fiziologice. . orice deviatie aici este patologica – scolioza functionala scolioza structurala.

corectiva a musculaturii corpului – acestea se mai numesc atitudini vicioase sau curburi functionale si nu sunt insotite de modificari ale corpilor vertebrali. functionale si dispar prin decubit sau prin contractarea voluntara.Scoliozele functionale (atitudinile scoliotice) – reductibile. Inegalitati de membre Ankiloze in pozitii vicioase ale soldului Contracturi paravertebrale antalgice – hernia de disc. .

insotite de modificari de structura ale corpilor vertebrali .Scoliozele structurale – curburi rigide fixe si nu se pot redresa decit cel mult partial si nu dispar in decubit.

Bending test .

esentiale.ETIOLOGIE       Factori genetici :scolioze idiopatice . Factori metabolici : tulburari in metabolismul tesutului conjunctiv Factori de deficienta a sistemului de echilibru – scoliozele neuromusculare Asimetriile constitutionale Factorul biomecanic Procesul de crestere al organismului .

.

 In scolioza exista o curbura laterala a coloanei in plan frontal asociata cu rotatie vertebrala .

IMC  Scolioze miopatice – secundare unor afectiuni musculare  Scolioza din cadrul neurofibromatozei  Scolioze post-traumatice  Scolioze din boli genetice – osteocondrodistrofii  Scolioze din boli metabolice  Scolioze din tumori vertebrale  Scolioze congenitale .CLASIFICARE  Idiopatice (mai frecvent la fete – 75%):  Scolioze infantile 0-3 ani  Scolioze juvenile 3 – pubertate  Scolioze ale adolescentilor aparute intre pubertate si terminarea cresterii osoase  Secundare  Scolioze neuromusculare : poliomielita.

toraco-lombare .toracala si lombara .cervicale .CLASIFICARE  Localizare: .toracale .lombare .

CLASIFICARE Scolioze infantile 0-3 ani Scolioze juvenile 3 – pubertate Scolioze ale adolescentilor aparute intre pubertate si terminarea cresterii osoase Scolioze ale adultului .

Scolioze congenitale .

DIAGNOSTIC    ANAMNEZA EXAMEN CLINIC IMAGISTICA .

 Somatoscopia  Examenul clinic obiectiv .

Din spate – urmarim curburile in plan frontal.Somatoscopia  Din profil – analizam pozitia capului si a gitului precum si amploarea curburilor cervicala. care de regula nu exista. din aceasta pozitie se palpeaza apofizele spinoase pentru a evidentia mai bine proiectia coloanei.  . dorsala si lombara. apoi din profil sezand pe scaun fara spatar in pozitie relaxata obisnuita necontrolata. si pozitia verticala a coloanei.

 In cazul unei scolioze remarcam : Asimetrii ale umerilor Inegalitatea triunghiului taliei Proiectia laterala a unuia din solduri Scoliozele structurale sunt mai evidente cind se apleaca usor trunchiul inainte. In atitudinile cifotice omoplatii se cheama decoltati sau in aripioare Cand exista inegalitate de membre Din fata la fel umerii asimetrii toracice. inegalitatile de membre.  Se solicita apoi copilului sa se corecteze in oglinda.  .

.

– In scolioze deviatia laterala maxima de la fir = sageata maxima (daca totusi cade in santul interfesier se cheama echilibrata) .Examenul obiectiv  se face cu firul cu plumb – protuberanta occipitala externa – C7 – sant interfesier.

Radiografiile de coloana .

Masuratori Unghiul COBB Rotatia vertebrala .MOE .

.

8 ori mai rapida (10-11 ani fete si 12-13 ani baieti) - apoi perioada de stagnare relativa.Istoria naturala a curburilor scoliotice  Exista de regula doua perioade evolutive ale curburilor scoliotice: .aparitia apoi a primelor semne ale pubertatii si agravarea de 2.in perioada initiala de agravare lenta . .

Factori ce influentiaza evolutia scoliozei: . .varsta de aparitie: agravarea in medie cu 120 pe luna in puseu.sediul (Ponseti si Friedman) scoliozele toracale toraco-lombare cervico-toracice toracale si lombare cu dubla curbura majora lombare cele mai benigne.etiologie . .

agravare lenta 90%. .evolueaza in puseul pubertar .Prognosticul scoliozelor idiopatice dupa scoala lyoneza – Stagnara – - de la 0 la 30: .dupa terminarea cresterii se stabilizeaza 50% - peste 50 : .50: .evolutie lunga si severa .evolueaza 50 % .la maturitate ososasa sunt stabile 90% - de la 30.in puseu evolueaza .in puseul pubertar se stabilizeaza 90% .evolutie lunga si severa .

Varsta osoasa se apreciaza prin   radiografia de creste iliace : Risser radiografia de pumn sting .

Indicatii terapeutice Terapia deviatiilor vertebrale se face de catre o echipa multidisciplinara: ortoped. . medicul de explorari functionale. kinetoterapeutul. radiologul. protezistul.

 In functie de curbura se descriu urmatoarele indicatii terapeutice : .

Sub 300 sunt putin evolutive dar totusi sunt supravegheate in perioada de crestere la 6 luni. . kinetoterapia singura.

. Cifozele sub 40-50 tratament numai kineto cele intre 50-80 redresari cu aparate gipsate si mentinere corectie cu corset.Peste 300 toate sunt evolutive (pana la 500) – tratament ortopedic: redresari cu aparate gipsate si apoi corsete ortopedice asociat cu kinetoterapie. Cifozele peste 80 chirurgical.

 Peste 500 chirurgical .

Euro Boston.Tratamentul ortopedic    aparatele ghipsate ortopedice – ce se aplica timp de 1-2 luni dupa care se schimba corsetele ortopedice – clasic aparatul activ Milwaukee 1945 (Blount si Schmidt) – autoelongare. etc . corsete mai noi Boston.

.

 Biomecanicii ii revine rolul de a indruma actiunile terapeutice in aceste afectiuni pentru a obtine o efivienta maxima. .

.

.

Tratamentul chirurgical  1962 Harrington .

CDI .

INSTRUMENTATIA SEGMENTARA .

.

.

.

Cel mai important tratament in orice diformitate a coloanei diagnosticul precoce .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->