Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Bucuresti Facultatea Finante Banci Contabilitate Master Management Financiar Bancar

FUNCTIA DE SUPRAVEGHERE BANCAR

DISCIPLINA: REGLEMENTARE SI SUPRAVEGHERE BANCARA Conf. Univ. Dr. BLEOTU VASILE STUDENT: Aldescu Madalina Elena

FUNCTIA DE SUPRAVEGHERE BANCAR

INTRODUCERE n perioada de dup 1990, sistemul bancar romnesc a cunoscut transformri eseniale n toate aspectele sale semnificative tipurile de activiti desfurate, produsele oferite, cadrul legislativ i instituional, numrul de instituii de credit, forma de proprietate, performanele etc. Rezultatul acestei evoluii a fost realizarea unui sector bancar fundamental diferit de cel din epoca anterioar i care, dei nc insuficient dezvoltat comparativ cu cele din alte ri membre ale Uniunii Europene, prezint caracteristicile unui sistem care funcioneaz pe principiile economiei de pia. Una dintre componentele deloc lipsite de importan ale transformrilor produse a constituit-o introducerea unui sistem de supraveghere bancara prudenial element inexistent n perioada dinainte de tranziie. Exercitat n Romnia de Banca Central supravegherea are rolul de a preveni comportamentul neprudenial al bncilor prin asumarea de riscuri excesive i de a proteja astfel interesele deponenilor, cu precdere a celor mai puin sofisticai, meninnd astfel att stabilitatea pieei, ct i ncrederea publicului n sistemul bancar. O parte din responsabilitatea pentru esecurile din sistemul bancar a fost atribuit sistemului de supraveghere. Eecurile nregistrate au fost internalizate de ctre Banca Naional a Romniei (BNR) i au contribuit n timp la perfecionarea procesului de supraveghere. Calitatea ridicat a actului de supraveghere constituie determinantul asigurrii stabilitii financiare n Romnia i contribuie n mare msur la asigurarea pre-eminenei sistemului bancar n cadrul sectorului financiar din ara noastr. Apariia de produse i concepte bancare noi, introducerea pe scar larg a tehnologiilor virtuale, consolidarea instituiilor de credit, sunt tot attea elemente care necesit o adaptare i modernizare continu a supravegherii. n cazul Romniei, la aceste provocri se adaug recenta integrare n Uniunea European, care va impune o ridicare substanial a standardelor. Astfel, nevoia de perfecionare a sistemului este evident. Acordul Basel II constituie cea mai important iniiativ internaional recent pe linia supravegherii bancare, urmnd s afecteze semnificativ i sistemul bancar din Romnia, deoarece bancile romanesti vor fi obligate sa treaca la Basel II de la 1 ianuarie 2008. Influena sa va fi resimit nu numai n ceea ce privete calitatea procesului de administrare a riscurilor, att din partea bncilor ct i a autoritilor de supraveghere, ci va afecta i arhitectura sectorului bancar autohton, care ar putea trece printr-un proces de consolidare ca urmare a dificultii absorbirii costurilor asociate aplicrii Basel II de ctre bncile cu o for financiar mai redus.

CARACTERE GENERALE ALE SUPRAVEGHERII BANCARE Supravegherea bancara reprezint, prin continut, actiunea n cadrul creia se asigur functionarea bncilor ntr-o manier neprimejdioas n vederea mentinerii unui sistem bancar viabil si stabil. Aceast activitate are un caracter prudential, urmrind minimizarea unor riscuri referitoare la: apariia unor pierderi financiare substantiale pentru intreaga societate; aparitia unor intreruperi sau disfunctionalitti in sistemul de plti; pierderea controlului monetar; periclitarea investitiilor si a dezvoltrii viitoare; pierderea increderii in moneda national etc. Necesitatea supravegherii bancare reiese din particularittile activittii bancare si din consecintele negative ale falimentului bancar. O prim particularitate a activittii bancare const in scadenta diferit a elementelor principale din activul i pasivul bilantului contabil. In timp ce majoritatea depozitelor bancare sunt pe termen scurt, creditele acordate pot fi adeseori pe termen mediu si lung. O alt particularitate este lipsa de transparent a activittii bncilor. Bilantul, in forma in care este publicat, este foarte putin transparent, oferind informatii insuficiente despre calitatea activittii desfaurate. n conditiile in care falimentul unei firme poate fi benefic pentru celelalte, in activitatea bancara dificulttile financiare ale unei bnci pot contamina si celelalte institutii de credit. Mai mult, falimentul unei bnci genereaz grave repercusiuni in intregul sistem si are ca prim reactie scderea credibilittii sectorului bancar. Prin functia bancara se realizeaz supravegherea, controlul efectiv al activittii bancare, inclusiv prin adoptarea unor acte, msuri care influenteaz att situatia bncilor, ct si pozitia, statutul, situatia unei prti a personalului din bnci. Aceast functie are la baz principiul supravegherii bancare, care exprim dreptul si obligatia Bncii Nationale a Romniei de a supraveghea activitatea att a bncilor romne, ct si a sucursalelor bncilor strine, sub raportul desfsurrii activittii acestora cu respectarea " cerintelor prudentiale ". Aceast " supraveghere prudential " are dou trepte: 1) elaborarea unor reglementri n care s fie enuntate " cerintele prudentiale " pe care trebuie s le respecte orice banc n activitatea sa;

2) supravegherea activittii bncilor care se realizeaz prin dou modalitti: - raportri de prudent bancar; - inspectii; Inspectiile se realizeaz att la sediile principale si secundare din tar si strintate ale bncilor romne, ct si la sediile sucursalelor ale bncilor strine din Romnia.

Personalul de inspectie care opereaz "la sediul bncii", trebuie s apartin Bncii Nationale, s fie mputernicit special, inspectiile putnd fi fcute si de ctre auditorii independenti, numiti de Banca National. Pentru inspectiile la sucursalele si filialele bncilor strine, pot fi cooptati n echipele respective si reprezentanti ai autorittii de supraveghere din tara de origine. Aceast functie se realizeaz prin prerogative care privesc functionarea bncii si se exercit de la constituire pn la situatia de criz. Este o supraveghere activ n exercitiul creia Banca National se exprim prin acte si msuri obligatorii, inclusiv prin punerea unor restrictii si chiar prin interdictia functionrii bncii respective. Repartizarea prerogativelor acestei functii: a) prerogative privind constituirea bncilor " Banca central decide care entitti pot opera ca bnci si stabileste regulile de emitere a autorizatiilor de functionare a bncilor. Regulile de acordare a acestor autorizatii se refer la: cerinte de capital minim; pregtirea profesional si profilul conductorilot bncii; tipurile de activitate pe care le va efectua banca; Autorizarea implic dou etape: autorizarea de principiu necesar constituirii bncii; licenta pentru functionarea propriu-zis Odat autorizatia/licenta acordat, banca comercial trebuie s se conformeze si altor cerinte legate de: 1) indicatorul de adecvare a capitalului; 2) indicatorul de lichiditate si rata rezervelor minime obligatorii; 3) regulile creditelor mari; 4) controlul schimburilor valutare; 5) raportarea datelor cerute pentru supraveghere si control." Atunci cnd banca central emite o autorizatie de functionare unei bnci, ea apreciaz n principiu c banca respectiv este condus corect. Acest lucru nseamn c afacerile bncii vor fi conduse prudent, iar depuntorii vor avea ncredere c banca le va putea napoia banii oricnd. Desigur, n timp, acest lucru poate fi infirmat.
3

n privinta autorizrii bncilor, Legea bancar prevede n art. 13 " n termen de cel mult 4 luni de la primirea cererii, Banca National va aproba constituirea unei bnci sau va respinge cererea si va comunica n scris solicitantului hotrrea sa mpreun cu motivele care au stat la baza acesteia, n cazul respingerii cererii. n termen de dou luni de la comunicarea aprobrii de constituire, n vederea obtinerii autorizatiei de functionare, vor fi prezentate Bncii Nationale documentele care atest constituirea legal a bncii. n cazul bncilor care se constituie pe calea subscriptiei publice, termenul de prezentare a acestor documente este de 8 luni. Banca National decide cu privire la autorizarea functionrii unei bnci n termen de cel mult 4 luni de la primirea documentelor. Autorizatiile de functionare pot fi retrase dac banca central decide c o banc nu actioneaz prudent, ncalc conditiile stipulate n autorizatia de functionare sau este n pericol de a nu-si plti depuntorii. Bncile pot da faliment dac nregistreaz pierderi mari prin acordarea de credite neperformante, de valori foarte mari, sau efectund operatiuni n pierdere pe pietele financiare. Retragerea autorizatiei de functionare poate fi fcut dac: banca nu a nceput operatiunile pentru care a fost autorizat, n termen de 1 an de la primirea autorizatiei sau nu si-a exercitat de mai mult de 6 luni activitatea de acceptare de depozite; autorizatia a fost obtinut pe baza unor declaratii false sau prin orice mijloc ilegal; a avut loc o fuziune sau o divizare a bncii; actionarii au decis s dizolve si s lichideze banca; banca cere retragerea autorizatiei de functionare;

Retrgnd autorizatia acordat, banca central ncearc de fapt s opreasc activitatea bncii nainte ca pierderile acesteia s ajung la nivelul la care banca nu-si mai poate pltii deponentii. n loc s retrag autorizatia de functionare, banca central poate actiona pentru ca banca s fie salvat. Astfel, banca central poate initia un aranjament financiar pentru a consolida capitalul bncii, poate insista s fie schimbat conducerea bncii sau poate sprijini fuziunea cu o alt banc. Banca National a Romniei a stabilit c: " bncile strine au obligatia s notifice bncii centrale deschiderea de reprezentante n Romnia, n conformitate cu reglementrile date de aceasta. Reprezentantele bncilor strine si vor limita activitatea la acte de informare, de legtur sau de reprezentare si nu vor efectua nici un fel de operatiuni supuse dispozitiilor Legii bancare." b). prerogative ce privesc functionarea bncilor " Ca autoritate de supraveghere, banca central, pentru stabilirea capitalului adecvat, impune un indicator de adecvare a capitalului, cu scopul de a limita expunerea total de credit
4

a unei bnci. Bncile au nevoie de o marj de sigurant pentru ca, n cazul n care ctiva clienti nu-si pot rambursa creditele, banca s fie totusi capabil s-si plteasc deponentii. Aceast marj de sigurant este capitalul bncii. n acest sens, indicatorul de adecvare a capitalului este format dintr-o anumit parte a fondurilor investite de actionari si profiturile nerepartizate care trebuie pstrate permanent n banc. Indicatorul de adecvare a capitalului se exprim sub form de procent si se calculeaz ca raport ntre capitalul bncii si activele bncii, plus activele n afara bilantului. Reglementrile internationale privind indicatorul de adecvare a capitalului s-au stabilit n 1988 de ctre Comitetul de la Basel, sub auspiciile Bncii Reglementelor Internationale. Conventia de la Basel se aplic bncilor cu activitate international si prevede un indicator de adecvare a capitalului de minim 8%, ncepnd cu 1 ianuarie 1993. Banca National a Romniei a stabilit c bncile sunt obligate s asigure n permanent un nivel de solvabilitate determinat ca raport ntre fondurile proprii si totalitatea activelor si elementelor n afara bilantului, ponderate n functie de gradul de risc de credit. Raportul minim de solvabilitate este de 8%. Dac indicatorul de adecvare a capitalului pentru o banc scade sub nivelul cerut, el trebuie corelat fie crescnd capitalul bncii, fie reducndu-I activele cu grad mare de risc. Capitalul poate fi mrit prin emisiunea de actiuni. Riscul de credit se poate reduce " vnznd " creditele sale unei alte bnci sau printr-un proces financiar complex, denumit conversia mprumuturi n titluri de valoare. Aceast situatie apare atunci cnd creditele sunt convertite n alte instrumente financiare care nu sunt considerate ca active n bilant si, deci, nu sunt luate n calcul n cazul indicatorului de adecvare a capitalului. n anumite conditii, totusi, unele active convertite n hrtii de valoare trebuie s fie evidentiate n bilant." Este important de precizat faptul c Banca National a Romniei stabileste reguli privind tinerea contabilittii si a bilantului contabil, iar toate bncile sunt obligate s prezinte acesteia situatiile lor financiare, precum si orice alte date solicitate la termenele si n forma stabilit prin reglementri specifice. n scopul asigurrii unui control ct mai riguros si obiectiv asupra activittilor din bnci, Legea bancar prevede obligatia fiecrei bnci de a numi un auditor independent, care nu poate fi dect o societate de expertiz contabil autorizat n conditiile legii. Auditorul independent are obligatia de a informa Banca National cu privire la orice act fraudulos al unui administrator sau angajat care ar putea avea drept consecint o pierdere de important semnificativ pentru banc. Referitor la aceast dispozitie nscris n art. 61, alin. 2, lit. d din Legea bancar, trebuie s observm faptul c auditorul independent nu este obligat s informeze Banca National cu orice neregul constatat, ci numai cu acele acte frauduloase care pot avea ca rezultat imediat o pierdere foarte important pentru banc. Banca National a Romniei emite norme deontologice, avizeaz si controleaz operatiunile de modificare a bncilor (fuziune, divizare, modificarea capitalului social )

c). prerogative privind supravegherea prudential n categoria msurilor de control se nscriu si dispozitiile cuprinse n Legea Bancar ( cap. XI ) privitoare la " Supravegherea prudential a bncilor ". Principalele idei cuprinse n acest capitol al legii se refer la: obligatia Bncii Nationale de a supraveghea activitatea tuturor bncilor, persoane juridice romne si a sucursalelor bncilor strine, pe baza raporturilor de prudent bancar fcute potrivit Legii bancare si a reglementrilor elaborate de Banca National, precum si prin inspectii si actiuni de control la sediul bncilor, al sucursalelor si al altor sedii secundare din tar si strintate, la sediul sucursalelor bncilor strine si al sediilor secundare subordonate acestora; conducerea Bncii Nationale desemneaz specialisti din aparatul propriu sau auditori independenti care s execute controale, verificri si inspectii la sediul bncilor potrivit unei tematici sau a unui plan de control care cuprinde obiective clare privitoare la activitatea bncii; bncile au obligatia de a permite personalului Bncii Nationale si autorittilor independente care sunt desemnate s efectueze inspectia, s le examineze evidentele, conturile si operatiunile si s le furnizeze toate documentele si informatiile legate de administrarea, controlul intern si operatiunile bncii. d). prerogative cu privire la supravegherea si administrarea special Supravegherea special a bncilor este hotrrea pe care Banca National o ia atunci cnd constat sau este sesizat cu privire la acte concrete de nclcare a legii sau a reglementrilor prudentiale elaborate de Banca National, care au condus la o situatie financiar precar a bncii. Supravegherea este asigurat de o comisie format din 5-7 specialisti din cadrul Bncii Nationale, din care unul va ndeplini functia de presedinte si unul pe cea de vicepresedinte. Consiliul de Administratie al Bncii Nationale a Romniei stabileste atributiile si componenta nominal a comisiei. Prin hotrrea adoptat n acest sens se mputerniceste comisia s desfsoare urmtoarle activitti: urmrirea modului n care conducerea bncii actioneaz pentru stabilirea si aplicarea msurilor necesare remedierii deficientelor nscrise n actul de control ntocmit de organele de inspectie ale Bncii Nationale a Romniei; avizarea actelor de decizie ale organelor statutare ale bncii, referitoare la situatia financiar si la ncadrarea n reglementrile prudentiale, precum si obligarea la suspendarea sau desfiintarea unor asemenea acte; modificarea reglementrilor proprii ale bncii care au fost elaborate nestatutar, contrar legii si dispozitiilor emise de Banca National a Romniei;

limitarea si/sau suspendarea unor activitti si operatiuni bancare pe o anumit perioad de timp; orice alte msuri care se consider necesare pentru remedierea situatiei bncii;

Este foarte important de precizat faptul c aceast comisie de supraveghere special nu se substituie conducerii bncii care continu s angajeze rspunderea bncii si execut atributiunile curente, normale, potrivit legii. Se impune totodat s precizm faptul c, pe toat perioada executrii supravegherii speciale, Adunarea General a Actionarilor, Consiliul de Administratie si conductorii bncii nu pot dispune a se executa msuri contrare celor hotrte de Comisia de supraveghere special. Pentru aducerea la ndeplinire a atributiilor cu care a fost investit, Comisia de supraveghere special are acces nelimitat la toate documentele si registrele bncii, membrii acesteia fiind obligati s pstreze secretul privind operatiunile bancare. Periodic, Comisia de supraveghere special prezint rapoaret informative Consiliului de Administratie al Bncii Nationale a Romniei cu privire la situatia bncii n cauz. n functie de constatrile si concluziile cuprinse n aceste rapoarte informative, Consiliul de Administratie al Bncii Nationale a Romniei hotreste asupra ncetrii sau continurii supravegherii speciale, fr a depsi ns o perioad mai mare de 120 zile de la investirea msurii de supraveghere special. Dac n activitatea bncii se constat n continuare deficiente grave, Consiliul de Administratie al Bncii Nationale a Romniei poate hotr trecerea la msuri de administrare special a acesteia. Administrarea special a bncilor este msura ce poate fi dispus de Banca National a Romniei atunci cnd aceasta constat direct sau este sesizat cu privire la faptul c msurile de supraveghere special dispuse nu au dat rezultate ntr-o perioad de pn la 120 zile, precum si n situatia n care exist date, indicii si probe certe care conduc la concluzia c banca va deveni insolvabil n urmtoarele 90 de zile. Activitatea de administrare special se efectueaz de un administrator special, desemnat prin hotrrea Consiliului de Administratie al Bncii Nationale a Romniei, acesta putnd fi si o persoan juridic specializat, care functioneaz potrivit legii. n cuprinsul art. 81 din Legea bancara se stipuleaza faptul ca administratorul special preia integral atributiile Consiliului de Administratie al Bancii care este supusa regimului de administrare speciala. Pe ntreaga perioada ct se aplica masura administrarii speciale se suspenda dreprul de vot n privinta numirii si revocarii administratorilor si dreptul la dividende al actionarilor, activitatea Consiliului de Administratie si a cenzorilor, precum si dreptul la remuneratie al administratorilor si cenzorilor. Aceste dispozitii, care pot fi considerate de maxima duritate, pun n evidenta faptul ca masura sau procedura administrarii speciale a unei banci este expresia situatiei dramatice n care se afla banca din punct de vedere financiar, n cele mai multe cazuri aceste situatii fiind premergatoare falimentului bancii respective.

Administratorul special administreaza banca stabilind conditiile optime pentru conservarea activelor si ncasarea creantelor n interesul deponentilor si al altor creditori. ntro asemenea faza se ncearca a se salva ce se mai poate salva, avnd n vedere reactiile firesti ale deponentilor si celorlalti creditori care si vad economiile si respectiv creditele amenintate de o proasta gestionare a bancii. Este important de precizat ca instituirea masurii de administrare speciala se publica n Monitorul Oficial al Romniei si n mai multe ziare de circulatie nationala. Din punct de vedere al obligatiilor pe care le are administratorul special retinem faptul ca acesta trebuie sa prezinte n termen de 45 de zile de la numire un raport detaliat (sub forma scrisa) Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romniei cu privire la starea financiara a bancii si posibilitatile de redresare a situatiei acesteia din punct de vedere al sigurantei financiare. Raportul trebuie sa fie nsotit de documente referitoare la evaluarea activelor si pasivelor bancii, situatia recuperarii activelor, costul mentinerii activelor si situatia lichidarii debitelor. Dupa primirea raportului din partea administratorului special, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romniei, n termen de 15 zile, decide asupra prelungirii activitatii administratorului special pe o perioada limitata sau retrage autorizatia si sesizeaza instanta competenta pentru declansarea procedurii de lichidare a bancii. n situatia n care Consiliul de Administratie al Bancii Nationale constata pe baza rapoartelor si informarilor administratorului special ca banca s-a redresat din punct de vedere financiar si se ncadreaza n parametrii de supraveghere prudentiala stabiliti prin lege si prin reglementarile n vigoare, masurile de administrare speciala vor nceta si banca si va relua activitatea sub controlul organelor sale statutare." " Pentru prima data n legislatia romna a fost adoptata o lege speciala care reglementeaza procedura falimentului. Potrivit Legii nr. 83/1998 o banca din categoria celor ce functioneaza n baza Legii bancare este considerata ca se afla n stare de insolvabilitate daca se gaseste ntr-una din urmatoarele situatii: banca nu a onorat integral creante certe, lichide si exigibile de cel putin 30 zile; valoarea obligatiilor bncii depseste valoarea activului su;

n privinta organelor abilitate s aplice procedura falimentului bancar, Legea nr. 83/1998 stabileste atributiile tribunalului ca instant special, astfel: tribunalul desemneaz direct judectorul sindic, iar cu acordul Bncii Nationale a Romniei desemneaz lichidatorul; tribunalul aprob expertii autorizati care au obligatia de a-l ajuta pe judectorul sindic s-si ndeplineasc mandatul; tribunalul confirm planul de distribuire a fondurilor obtinute prin lichidarea bncii, etc.;
8

Procedura falimentului se declanseaz pe baza unei cereri introdus de banca debitoare, de ctre creditorii acesteia, ori de ctre Banca National a Romniei. Aceast cerere se depune la tribunalul n a crui jurisdictie se afl sediul central al bncii debitoare. De regul, procedura falimentului unei bnci se declanseaz dup ce Banca National a Romniei a constatat c aplicarea msurilor de supraveghere special desfsurate pentru redresarea bncii respective nu a condus la evitarea strii de insolvabilitate. Cu alte cuvinte, atunci cnd Banca National a Romniei constat c banca supus procedurii de supraveghere special se prbuseste vizibil, c msurile dispuse nu au fost aduse la ndeplinire si este evitat chiar reaua credint a conductorilor bncii, este obligat s declanseze procedura falimentului chiar dac o astfel de situatie este de natur s afecteze imaginea de ansamblu a sistemului bancar. S nu uitm faptul c legea cere ca atunci cnd banca debitoare solicit tribunalului declansarea acestei proceduri, ea (banca) trebuie s anexeze la aceast cerere o sum ntreag de documente, astfel: bilantul contabil si copii integrale de pe registrele contabile curente; o list a tuturor bunurilor, cu precizarea c pentru imobile se vor trece datele din registrele de publicitate imobiliar; o list a numelor si adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora, precizndu-se suma, cauza si drepturile de preferint; contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii.

Legea pe care o comentm aduce elemente de maxim noutate n ce priveste procedura de declansare a falimentului. Este vorba de dispozitiunea art. 16 n care se prevede c: "orice creditor care are o creant cert, lichid, exigibil, poate introduce la Tribunal o cerere mpotriva unei bnci debitoare care timp de cel putin 30 zile se afl n ncetare de plti." Important de precizat n acest context este faptul c "creditorul nu va putea introduce cererea fr s fac dovada c, n prealabil, ca urmare a introducerii unei actiuni de executare silit asupra contului bncii debitoare, Banca National a Romniei, n calitate de tert paprip, a comunicat c banca respectiv se afl n ncetare de plti de peste 30 zile." Observm faptul c un creditor care ndeplineste conditiile prevzute n prima tez a art. 16 din Legea 83/1998 nu va putea introduce cererea n cauz dect numai atunci cnd Banca national i confirm n scris c banca respectiv se afl n stare de ncetare a pltilor de peste 30 zile. n practic s-a probat faptul c asa-zisa solidaritate bancar conduce la blocarea initiativei creditorului, pentru simplul motiv c Banca National nu manifest disponibilitatea de a comunica imediat creditorului n cauz c banca debitoare se afl n stare de ncetare a pltilor. Parc spre a salva situatia si a da speranta c procedura falimentului bancar nu este asa complicat, Legea nr. 83/1998 (art. 17) prevede c: "Banca National, n calitatea sa de autoritate de supraveghere bancar, va putea introduce cererea mpotriva bncii fat de care sau aplicat msuri de supraveghere si administrare special si care nu au condus la redresarea bncii aflate n situatia de a nu onora integral pltile." Se face, asadar, trimitere la dispozitiile Legii bancare care, din punctul nostru de vedere, sunt excesiv de permisive, greoaie si
9

neoperative, mai ales n situatiile n care este evident situatia dificil n care se afl banca debitoare. n situatia n care tribunalul hotreste nceperea procedurii falimentului bncii debitoare, acesta este obligat s comunice hotrrea Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar, n scopul de a se pune n aplicarea reglementrilor privind plata depozitelor garantate. Concomitent, tribunalul comunic Bncii Nationale hotrrea sa privind nceperea procedurii falimentului bncii debitoare. n aceast situatie, Banca National este obligat s procedeze de ndat la nchiderea conturilor bncii debitoare ce sunt deschise la banca national, deschiznd imediat un nou cont cu mentiunea "banc n faliment", cont prin care se vor derula toate operatiunile financiare ale bncii n faliment. Procedura falimentului va fi nchis atunci cnd tribunalul a aprobat raportul final al judectorului sindic prin care se consemneaz faptul c toate fondurile sau bunurile din averea bncii ajunse n stare de faliment au fost distribuite si fondurile nereclamate au fost depuse la Banca National. Tribunalul emite o hotrre de nchidere a procedurii falimentului care va fi comentat n scris tuturor creditorilor, bncii debitoare si Bncii Nationale a Romniei.

10